Psalmii 73
73
Cartea III
(Psalmii 73–89)
Psalmul 73
Un psalm al lui Asaf.
1Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
cu cei cu inima curată.
2Cât despre mine, erau să mi se îndoaie picioarele,
era cât pe ce să-mi alunece pașii,
3căci îi invidiam pe cei lăudăroși
când vedeam bunăstarea celor răi.
4Căci ei n-au parte de remușcări până la moarte,
iar trupul le este plin de grăsime.
5N-au parte de necazul muritorului de rând
și nu sunt loviți ca alți oameni.
6De aceea mândria le este lănțișor la gât,
iar violența îi învelește ca o manta.
7Le ies ochii din orbite,
iar imaginațiile minții lor întrec măsura.
8Iau în derâdere și vorbesc cu răutate;
vorbesc de sus, amenințând cu oprimarea.
9Își înalță gura până la ceruri,
iar limba lor cutreieră pământul.
10De aceea poporul Lui se întoarce la ei
și soarbe ape din plin de la ei.
11Ei zic: „Cum să știe Dumnezeu
și cum ar putea afla Cel Preaînalt?“.
12Iată, așa sunt cei răi:
liniștiți pe vecie și crescând în bogăție.
13Într-adevăr, degeaba mi-am curățit inima
și mi-am spălat mâinile în nevinovăție,
14căci sunt lovit toată ziua
și am parte de pedeapsă în fiecare dimineață.
15Dacă aș zice: „Vreau să pot vorbi și eu așa!“,
iată că aș trăda generația fiilor Tăi.
16Când m-am gândit la aceste lucruri ca să le înțeleg,
m-a cuprins neliniștea,
17până când am venit la Sfântul Lăcaș al lui Dumnezeu
și am înțeles care este sfârșitul lor.
18Într-adevăr, Tu îi așezi pe locuri alunecoase,
îi faci să cadă printre ruine.
19Cum sunt pustiiți într-o clipă!
Sunt nimiciți, sfârșiți prin lovituri năprasnice.
20Ei sunt ca un vis la deșteptare.
Stăpâne, când Te trezești, le vei disprețui chipul.
21Când mi se amăra inima
și mă simțeam străpuns în sufletul meu,
22eram fără minte și nu știam nimic,
eram ca un animal înaintea Ta.
23Însă eu sunt cu Tine tot timpul!
Tu mă apuci de mâna dreaptă,
24mă călăuzești cu sfatul Tău
și apoi mă vei lua în glorie.
25Pe cine am eu în Ceruri în afară de Tine?
Iar pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni, ci doar în Tine.
26Carnea și inima mi se pot distruge,
dar Dumnezeu este stânca inimii mele
și partea mea de moștenire pe vecie.
27Căci iată, cei ce se depărtează de Tine vor pieri.
Tu nimicești pe oricine se abate de la Tine.
28Cât despre mine, este bine să mă apropii de Dumnezeu.
Am făcut din Stăpânul Domn adăpostul meu;
voi povesti toate lucrările Tale!
Currently Selected:
Psalmii 73: NTR
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Biblia, Noua Traducere Românească™ NTR™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Folosit cu permisiune. Toate drepturile sunt rezervate.
The Bible, New Romanian Translation™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 by Biblica, Inc.
Used with permission. All rights reserved worldwide.
Psalmii 73
73
Cartea III
(Psalmii 73–89)
Psalmul 73
Un psalm al lui Asaf.
1Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
cu cei cu inima curată.
2Cât despre mine, erau să mi se îndoaie picioarele,
era cât pe ce să-mi alunece pașii,
3căci îi invidiam pe cei lăudăroși
când vedeam bunăstarea celor răi.
4Căci ei n-au parte de remușcări până la moarte,
iar trupul le este plin de grăsime.
5N-au parte de necazul muritorului de rând
și nu sunt loviți ca alți oameni.
6De aceea mândria le este lănțișor la gât,
iar violența îi învelește ca o manta.
7Le ies ochii din orbite,
iar imaginațiile minții lor întrec măsura.
8Iau în derâdere și vorbesc cu răutate;
vorbesc de sus, amenințând cu oprimarea.
9Își înalță gura până la ceruri,
iar limba lor cutreieră pământul.
10De aceea poporul Lui se întoarce la ei
și soarbe ape din plin de la ei.
11Ei zic: „Cum să știe Dumnezeu
și cum ar putea afla Cel Preaînalt?“.
12Iată, așa sunt cei răi:
liniștiți pe vecie și crescând în bogăție.
13Într-adevăr, degeaba mi-am curățit inima
și mi-am spălat mâinile în nevinovăție,
14căci sunt lovit toată ziua
și am parte de pedeapsă în fiecare dimineață.
15Dacă aș zice: „Vreau să pot vorbi și eu așa!“,
iată că aș trăda generația fiilor Tăi.
16Când m-am gândit la aceste lucruri ca să le înțeleg,
m-a cuprins neliniștea,
17până când am venit la Sfântul Lăcaș al lui Dumnezeu
și am înțeles care este sfârșitul lor.
18Într-adevăr, Tu îi așezi pe locuri alunecoase,
îi faci să cadă printre ruine.
19Cum sunt pustiiți într-o clipă!
Sunt nimiciți, sfârșiți prin lovituri năprasnice.
20Ei sunt ca un vis la deșteptare.
Stăpâne, când Te trezești, le vei disprețui chipul.
21Când mi se amăra inima
și mă simțeam străpuns în sufletul meu,
22eram fără minte și nu știam nimic,
eram ca un animal înaintea Ta.
23Însă eu sunt cu Tine tot timpul!
Tu mă apuci de mâna dreaptă,
24mă călăuzești cu sfatul Tău
și apoi mă vei lua în glorie.
25Pe cine am eu în Ceruri în afară de Tine?
Iar pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni, ci doar în Tine.
26Carnea și inima mi se pot distruge,
dar Dumnezeu este stânca inimii mele
și partea mea de moștenire pe vecie.
27Căci iată, cei ce se depărtează de Tine vor pieri.
Tu nimicești pe oricine se abate de la Tine.
28Cât despre mine, este bine să mă apropii de Dumnezeu.
Am făcut din Stăpânul Domn adăpostul meu;
voi povesti toate lucrările Tale!
Currently Selected:
:
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Biblia, Noua Traducere Românească™ NTR™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Folosit cu permisiune. Toate drepturile sunt rezervate.
The Bible, New Romanian Translation™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 by Biblica, Inc.
Used with permission. All rights reserved worldwide.