Coloseni 1
1
I. INTRODUCERE
Adresa
1Paul, apostol al lui Cristos Isus prin voința lui Dumnezeu și fratele Timotéi, 2către sfinții din Colóse#1,2 Orașul era situat pe valea râului Lycus, aproape de orașele mai bine cunoscute Laodicèea și Hieràpolis (17 km est de Laodiceea și 20 km sud-est de Hieràpolis). Se afla pe drumul comercial ce lega Èfes de Golful Persic (175 km est de Èfes). Era un cunoscut centru de prelucrare a lânii. Exista aici o comunitate evreiască. Orașul a fost distrus de cutremurul din 60-61. Nu a fost reconstruit, ci a rămas o localitate neînsemnată. Totuși, în timpul domniei lui Àntius Píus (138-161), localitatea este menționată. Azi se pot vedea niște ruine. și către frații credincioși în Cristos, har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru#1,2 Câteva manuscrise vechi adaugă: „și de la Domnul Isus Cristos”.!
Mulțumire
3Mulțumim lui Dumnezeu, Tatăl#1,3 Multe manuscrise importante au: „și Tatălui Domnului nostru Isus Cristos”. Domnului nostru Isus Cristos, rugându-ne neîncetat pentru voi 4de când am auzit de credința voastră în Cristos Isus și de iubirea pe care o aveți față de toți sfinții, 5pentru speranța rezervată pentru voi în ceruri și despre care ați auzit de mai înainte în cuvântul adevărului evangheliei, 6care a ajuns până la voi și care aduce rod și se dezvoltă în toată lumea, așa cum a fost și la voi din ziua aceea în care ați auzit și ați cunoscut harul lui Dumnezeu în adevăr, 7așa cum ați învățat de la Epafrás, iubitul nostru colaborator#1,7 Lit.: „împreună-slujitor”.. El este un slujitor credincios al lui Cristos pentru voi#1,7 Multe manuscrise importante înlocuiesc expresia „pentru voi” cu „în locul nostru”. 8și ne-a făcut cunoscută iubirea voastră în Duhul.
Rugăciune
9De aceea și noi, din ziua în care am auzit, nu încetăm să ne rugăm pentru voi și să cerem să vă umpleți de cunoașterea voinței lui și de orice înțelepciune și înțelegere spirituală, 10pentru ca astfel să umblați într-un mod vrednic de Domnul, ca să-i fiți plăcuți în toate, aducând rod prin orice faptă bună și crescând în cunoașterea lui Dumnezeu, 11ca să fiți întăriți cu toată tăria, după puterea gloriei lui, spre toată statornicia și îndelunga răbdare, cu bucurie, 12aducând mulțumire Tatălui#1,12 Câteva manuscrise vechi au: „împreună cu Tatăl”, alte câteva: „Tatălui lui Cristos”. care v-a învrednicit#1,12 Lit.: „v-a făcut pregătiți”. Unele manuscrise au „ne-a pregătit”. să aveți parte la moștenirea sfinților în lumină. 13El ne-a eliberat de sub puterea întunericului și ne-a strămutat#1,13 Strămutarea apare aici ca o „punere la adăpost, în siguranță” în împărăția bazată pe iubire. în împărăția Fiului iubirii sale. 14În el avem răscumpărarea, iertarea păcatelor.
II. PARTEA DOGMATICĂ
Imn în cinstea lui Cristos#1,15 Originea acestui imn este discutată. Unii văd aici adaptarea unui imn elenistic de inspirație stoică sau gnostică. Alții îl consideră ca fiind, cu mai mare probabilitate, un imn creștin de inspirație sapiențială. La fel ca Înțelepciunea, Cristos este icoana lui Dumnezeu (Înț 7,26), preexistent oricărei creaturi (Prov 8,22-26), care ia parte activă la creație (Prov 8,27-30) și-i conduce pe oameni la Dumnezeu (Prov 8,31-36). Cristos, cheia întregului imn, este preamărit drept cap al Universului; un evantai de aluzii dezvoltă această temă: „începutul, primiția, capul”, toate derivând de la aceeași rădăcină. Pasajul enunță toate afirmațiile, pornind de la evenimentul istoric al crucii. El unește răscumpărarea și creația, mărturisirea lui Cristos Domnul și lui Cristos Mântuitorul. Probabil, acest imn a făcut parte dintr-o liturgie legată de Botez. În starea actuală, textul pregătește punerea în gardă împotriva erorilor propagate la Colose (insintența asupra temei ființelor cerești create și reconciliate în Cristos).
15El este icoana#1,15 Ca om creat de Dumnezeu (Gen 1,26), dar și ca Înțelepciune, Isus este imaginea lui Dumnezeu. Plàton identifică acest fel de imagine cu „lumea”, Fílon – cu „lògosul”, Paul – cu „Isus” ( 2Cor 4,4). Dumnezeului nevăzut, primul născut#1,15 În istoria interpretării expresiei „primul născut” din acest text au fost propuse mai multe explicații: 1) expresia ar indica originea lui Cristos – „primul născut din Dumnezeu, înainte de orice creatură”; 2) începutul unei serii de creaturi (Àrius); 3) Cristos întrupat cu titlu de excelență; 4) cel preexistent, născut din Dumnezeu din veșnicie; 5) rolul lui Cristos în creație, fapt continuat de versetele următoare: „prin care și pentru care au fost create”. Trebuie menționat că în context nu este vorba despre crearea Fiului, ci de medierea lui Cristos în creație, suveranitatea lui absolută în creație și în ordinea mântuirii. din toată creația, 16pentru că prin el au fost create toate în ceruri și pe pământ: cele văzute și cele nevăzute, fie tronuri, fie stăpâniri, fie principate, fie puteri: toate au fost create prin el și pentru el. 17El este mai înainte de toate și toate subzistă în el. 18Și el este capul trupului, al Bisericii#1,18 Termenul „biserică” pare aici un adaos explicativ, întrucât substantivul „trup” poate să se refere la Univers și să fie ambiguu. În Rom 12 și 1Cor 12, „trupul” reprezintă comunitatea creștinilor. În Colosèni – Efesèni, Cristos, capul puterilor și al Universului, devine capul suveran și vivificator al Bisericii personificate (Ef 1,22; 4,15-16; 5,23; Col 1,18; cf. 1Cor 12,21 – unde „cap” înseamnă, pur și simplu, unul dintre membrele trupului).; el este începutul, primul născut dintre cei morți, ca să fie el cel dintâi în toate, 19pentru că în el i-a plăcut lui [Dumnezeu să facă] să locuiască toată plinătatea#1,19 Termenul grec „pleroma” ia, în Scrisorile către Colosèni și Efesèni, o importanță deosebită datorită rolului considerabil pe care îl are în gnoză. În Noul Testament, termenul este, în general, determinat („plinătatea timpurilor”, „a neamurilor”, „a Legii”, „a lui Dumnezeu”). Folosit aici în sens absolut, capătă un accent neobișnuit. Poate fi înțeles în lumina lui Col 2,9: „plinătatea divinității”, adică tot ceea ce Dumnezeu vrea să comunice despre el însuși în Cristos; termenul ar fi atunci apropiat de „pnèuma” (= „Duh”). Unii autori văd în „plinătate” Universul umplut de prezența lui Dumnezeu; ei se sprijină pe sensul pasiv pe care acest cuvânt îl are în greacă (= „ceea ce este umplut”) și pe textele din Vechiul Testament care celebrează lumea umplută de prezența și de gloria lui Dumnezeu (Is 6,3; Ps 24,1). Oricare ar fi încărcătura acestui termen, Col 1,19 este dominat de afirmația că această plinătate locuiește în Cristos. Ps 78,17 afirma deja, în mod asemănător, locuirea lui Dumnezeu pe muntele Siòn: „I-a plăcut lui Dumnezeu să locuiască pe el”. Și Înțelepciunea care vine să locuiască pe pământ (Bar 3,38; Sir 24,7.8.10; cf. In 1,14) este în același timp, considerată ca locuință a lui Dumnezeu, locuită și umplută de darurile mesianice pe care ea le comunică discipolilor ei (Prov 8,12-21). 20și prin el să reconcilieze toate pentru sine, făcând pace prin sângele crucii sale, prin el#1,20 Multe manuscrise importante omit expresia „prin el”., fie între cele de pe pământ, fie între cele din ceruri.
Îndemn la statornicie în credință
21Și pe voi, care odinioară erați străini și dușmani în mintea [voastră îndreptată spre] fapte rele, 22acum v-a reconciliat prin moartea în trupul său de carne, ca să vă prezinte înaintea lui sfinți, neprihăniți și nevinovați, 23numai dacă rămâneți întemeiați și tari în credință și neclintiți în speranța evangheliei pe care ați auzit-o, care a fost predicată la toată creatura#1,23 Sau „în toată creația”. de sub cer și căreia eu, Paul, i-am devenit slujitor.
Misiunea lui Paul: vestirea misterului lui Cristos
24Acum mă bucur în pătimirile mele pentru voi și împlinesc#1,24 Sau „completez”. ceea ce lipsește suferințelor lui Cristos#1,24 Unele traduceri, nerespectând ordinea cuvintelor din original, schimbă sensul versetului în mod eronat: „împlinesc în trupul meu ceea ce lipsește suferințelor lui Cristos pentru trupul său, care este Biserica”. Cel care suferă aici pentru Biserică este Paul: el trebuie să continue misiunea de vestitor al misterului lui Cristos. Este absurdă ideea că mântuirea realizată de Cristos nu ar fi completă ori că oamenii ar putea completa suferințele sale (toată scrisoarea subliniază tocmai plenitudinea mântuirii). în trupul meu pentru trupul său, care este Biserica, 25căreia i-am devenit slujitor după misiunea#1,25 Lit.: „economia”. pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi, ca să se împlinească cuvântul lui Dumnezeu, 26misterul ascuns de veacuri și de generații, dar acum descoperit sfinților săi, 27cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăția gloriei acestui mister între neamuri, adică Cristos în voi, speranța gloriei. 28Pe el îl proclamăm îndemnând pe orice om și învățând pe orice om în toată înțelepciunea, ca să-l prezentăm pe orice om desăvârșit în Cristos. 29Pentru aceasta trudesc și mă lupt cu puterea#1,29 Lit.: „energia”. lui care lucrează în mine cu tărie. #Ef 1,1-2 #1Cor 1,1-2 #Ef 1,15-16 #Flm 4-5 #Rom 1,8-9 #1Tes 1,2 #Col 1,12; 2,7; 3,17; 4,2 #Ef 5,4.20 #1Pt 1,3-4 #Ef 1,13 #1,10 #Mc 4,8 #4,12 #Flm 23 #Ef 1,8.15-16 #Ef 4,1 #1Tes 2,12 #Fil 1,27 #Ef 1,19; 3,16; 6,10 #Ef 1,11.18 #Dt 33,3-4 #Înț 5,5 #Fap 20,32 #1Pt 1,4 #Ex 14,30 #Fap 26,17-18 #Ef 5,8 #In 7,12 #1Pt 2,9 #Ef 1,6 #Mt 3,17 #Ef 1,7 #Rom 3,24 #Înț 7,26 #Gen 1,26 #2Cor 4,4 #Fil 2,6 #Evr 1,3 #Prov 8,22 #Evr 1,6 #Rom 8,29 #In 1,3 #Evr 1,2 #1Cor 8,6 #Ef 1,10 #Ef 1,21 #In 8,58; 3,31 #Ef 1,22; 4,15; 5,23 #Ap 3,14 #Fap 26,23 #Rom 8,29 #1Cor 15,20 #Ap 1,5 #Ps 132,13-14 #Sir 24,10-11 #Mc 1,11 #Col 2,9 #Ef 1,23; 4,10 #In 1,16 #Ef 1,10; 2,16 #Rom 5,10 #2Cor 5,18-20 #Ef 2,14-17 #Rom 5,1 #Ef 1,7; 2,13 #Ef 2,12 #Ef 4,18 #Rom 5,10 #Ef 2,14-16 #Rom 7,4; 8,3 #In 1,14 #1,28 #Ef 5,27 #2Cor 11,2 #Ef 1,4 #Ef 3,17 #1Cor 15,58 #1,5 #Mc 16,15 #1Tim 3,16 #Ef 3,1.13 #Fap 9,16 #2Cor 4,10-12; 11,23 #2Tim 2,10 #Ef 3,2 #Is 42,1-4 #Rom 15,16-21 #Mc 13,9-10 #Fap 20,24 #2Tim 4,17 #Ef 3,3-9 #Rom 16,25-26 #1Cor 2,7 #Tit 1,2-3
Currently Selected:
Coloseni 1: VBRC2020
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Coloseni 1
1
I. INTRODUCERE
Adresa
1Paul, apostol al lui Cristos Isus prin voința lui Dumnezeu și fratele Timotéi, 2către sfinții din Colóse#1,2 Orașul era situat pe valea râului Lycus, aproape de orașele mai bine cunoscute Laodicèea și Hieràpolis (17 km est de Laodiceea și 20 km sud-est de Hieràpolis). Se afla pe drumul comercial ce lega Èfes de Golful Persic (175 km est de Èfes). Era un cunoscut centru de prelucrare a lânii. Exista aici o comunitate evreiască. Orașul a fost distrus de cutremurul din 60-61. Nu a fost reconstruit, ci a rămas o localitate neînsemnată. Totuși, în timpul domniei lui Àntius Píus (138-161), localitatea este menționată. Azi se pot vedea niște ruine. și către frații credincioși în Cristos, har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru#1,2 Câteva manuscrise vechi adaugă: „și de la Domnul Isus Cristos”.!
Mulțumire
3Mulțumim lui Dumnezeu, Tatăl#1,3 Multe manuscrise importante au: „și Tatălui Domnului nostru Isus Cristos”. Domnului nostru Isus Cristos, rugându-ne neîncetat pentru voi 4de când am auzit de credința voastră în Cristos Isus și de iubirea pe care o aveți față de toți sfinții, 5pentru speranța rezervată pentru voi în ceruri și despre care ați auzit de mai înainte în cuvântul adevărului evangheliei, 6care a ajuns până la voi și care aduce rod și se dezvoltă în toată lumea, așa cum a fost și la voi din ziua aceea în care ați auzit și ați cunoscut harul lui Dumnezeu în adevăr, 7așa cum ați învățat de la Epafrás, iubitul nostru colaborator#1,7 Lit.: „împreună-slujitor”.. El este un slujitor credincios al lui Cristos pentru voi#1,7 Multe manuscrise importante înlocuiesc expresia „pentru voi” cu „în locul nostru”. 8și ne-a făcut cunoscută iubirea voastră în Duhul.
Rugăciune
9De aceea și noi, din ziua în care am auzit, nu încetăm să ne rugăm pentru voi și să cerem să vă umpleți de cunoașterea voinței lui și de orice înțelepciune și înțelegere spirituală, 10pentru ca astfel să umblați într-un mod vrednic de Domnul, ca să-i fiți plăcuți în toate, aducând rod prin orice faptă bună și crescând în cunoașterea lui Dumnezeu, 11ca să fiți întăriți cu toată tăria, după puterea gloriei lui, spre toată statornicia și îndelunga răbdare, cu bucurie, 12aducând mulțumire Tatălui#1,12 Câteva manuscrise vechi au: „împreună cu Tatăl”, alte câteva: „Tatălui lui Cristos”. care v-a învrednicit#1,12 Lit.: „v-a făcut pregătiți”. Unele manuscrise au „ne-a pregătit”. să aveți parte la moștenirea sfinților în lumină. 13El ne-a eliberat de sub puterea întunericului și ne-a strămutat#1,13 Strămutarea apare aici ca o „punere la adăpost, în siguranță” în împărăția bazată pe iubire. în împărăția Fiului iubirii sale. 14În el avem răscumpărarea, iertarea păcatelor.
II. PARTEA DOGMATICĂ
Imn în cinstea lui Cristos#1,15 Originea acestui imn este discutată. Unii văd aici adaptarea unui imn elenistic de inspirație stoică sau gnostică. Alții îl consideră ca fiind, cu mai mare probabilitate, un imn creștin de inspirație sapiențială. La fel ca Înțelepciunea, Cristos este icoana lui Dumnezeu (Înț 7,26), preexistent oricărei creaturi (Prov 8,22-26), care ia parte activă la creație (Prov 8,27-30) și-i conduce pe oameni la Dumnezeu (Prov 8,31-36). Cristos, cheia întregului imn, este preamărit drept cap al Universului; un evantai de aluzii dezvoltă această temă: „începutul, primiția, capul”, toate derivând de la aceeași rădăcină. Pasajul enunță toate afirmațiile, pornind de la evenimentul istoric al crucii. El unește răscumpărarea și creația, mărturisirea lui Cristos Domnul și lui Cristos Mântuitorul. Probabil, acest imn a făcut parte dintr-o liturgie legată de Botez. În starea actuală, textul pregătește punerea în gardă împotriva erorilor propagate la Colose (insintența asupra temei ființelor cerești create și reconciliate în Cristos).
15El este icoana#1,15 Ca om creat de Dumnezeu (Gen 1,26), dar și ca Înțelepciune, Isus este imaginea lui Dumnezeu. Plàton identifică acest fel de imagine cu „lumea”, Fílon – cu „lògosul”, Paul – cu „Isus” ( 2Cor 4,4). Dumnezeului nevăzut, primul născut#1,15 În istoria interpretării expresiei „primul născut” din acest text au fost propuse mai multe explicații: 1) expresia ar indica originea lui Cristos – „primul născut din Dumnezeu, înainte de orice creatură”; 2) începutul unei serii de creaturi (Àrius); 3) Cristos întrupat cu titlu de excelență; 4) cel preexistent, născut din Dumnezeu din veșnicie; 5) rolul lui Cristos în creație, fapt continuat de versetele următoare: „prin care și pentru care au fost create”. Trebuie menționat că în context nu este vorba despre crearea Fiului, ci de medierea lui Cristos în creație, suveranitatea lui absolută în creație și în ordinea mântuirii. din toată creația, 16pentru că prin el au fost create toate în ceruri și pe pământ: cele văzute și cele nevăzute, fie tronuri, fie stăpâniri, fie principate, fie puteri: toate au fost create prin el și pentru el. 17El este mai înainte de toate și toate subzistă în el. 18Și el este capul trupului, al Bisericii#1,18 Termenul „biserică” pare aici un adaos explicativ, întrucât substantivul „trup” poate să se refere la Univers și să fie ambiguu. În Rom 12 și 1Cor 12, „trupul” reprezintă comunitatea creștinilor. În Colosèni – Efesèni, Cristos, capul puterilor și al Universului, devine capul suveran și vivificator al Bisericii personificate (Ef 1,22; 4,15-16; 5,23; Col 1,18; cf. 1Cor 12,21 – unde „cap” înseamnă, pur și simplu, unul dintre membrele trupului).; el este începutul, primul născut dintre cei morți, ca să fie el cel dintâi în toate, 19pentru că în el i-a plăcut lui [Dumnezeu să facă] să locuiască toată plinătatea#1,19 Termenul grec „pleroma” ia, în Scrisorile către Colosèni și Efesèni, o importanță deosebită datorită rolului considerabil pe care îl are în gnoză. În Noul Testament, termenul este, în general, determinat („plinătatea timpurilor”, „a neamurilor”, „a Legii”, „a lui Dumnezeu”). Folosit aici în sens absolut, capătă un accent neobișnuit. Poate fi înțeles în lumina lui Col 2,9: „plinătatea divinității”, adică tot ceea ce Dumnezeu vrea să comunice despre el însuși în Cristos; termenul ar fi atunci apropiat de „pnèuma” (= „Duh”). Unii autori văd în „plinătate” Universul umplut de prezența lui Dumnezeu; ei se sprijină pe sensul pasiv pe care acest cuvânt îl are în greacă (= „ceea ce este umplut”) și pe textele din Vechiul Testament care celebrează lumea umplută de prezența și de gloria lui Dumnezeu (Is 6,3; Ps 24,1). Oricare ar fi încărcătura acestui termen, Col 1,19 este dominat de afirmația că această plinătate locuiește în Cristos. Ps 78,17 afirma deja, în mod asemănător, locuirea lui Dumnezeu pe muntele Siòn: „I-a plăcut lui Dumnezeu să locuiască pe el”. Și Înțelepciunea care vine să locuiască pe pământ (Bar 3,38; Sir 24,7.8.10; cf. In 1,14) este în același timp, considerată ca locuință a lui Dumnezeu, locuită și umplută de darurile mesianice pe care ea le comunică discipolilor ei (Prov 8,12-21). 20și prin el să reconcilieze toate pentru sine, făcând pace prin sângele crucii sale, prin el#1,20 Multe manuscrise importante omit expresia „prin el”., fie între cele de pe pământ, fie între cele din ceruri.
Îndemn la statornicie în credință
21Și pe voi, care odinioară erați străini și dușmani în mintea [voastră îndreptată spre] fapte rele, 22acum v-a reconciliat prin moartea în trupul său de carne, ca să vă prezinte înaintea lui sfinți, neprihăniți și nevinovați, 23numai dacă rămâneți întemeiați și tari în credință și neclintiți în speranța evangheliei pe care ați auzit-o, care a fost predicată la toată creatura#1,23 Sau „în toată creația”. de sub cer și căreia eu, Paul, i-am devenit slujitor.
Misiunea lui Paul: vestirea misterului lui Cristos
24Acum mă bucur în pătimirile mele pentru voi și împlinesc#1,24 Sau „completez”. ceea ce lipsește suferințelor lui Cristos#1,24 Unele traduceri, nerespectând ordinea cuvintelor din original, schimbă sensul versetului în mod eronat: „împlinesc în trupul meu ceea ce lipsește suferințelor lui Cristos pentru trupul său, care este Biserica”. Cel care suferă aici pentru Biserică este Paul: el trebuie să continue misiunea de vestitor al misterului lui Cristos. Este absurdă ideea că mântuirea realizată de Cristos nu ar fi completă ori că oamenii ar putea completa suferințele sale (toată scrisoarea subliniază tocmai plenitudinea mântuirii). în trupul meu pentru trupul său, care este Biserica, 25căreia i-am devenit slujitor după misiunea#1,25 Lit.: „economia”. pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi, ca să se împlinească cuvântul lui Dumnezeu, 26misterul ascuns de veacuri și de generații, dar acum descoperit sfinților săi, 27cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăția gloriei acestui mister între neamuri, adică Cristos în voi, speranța gloriei. 28Pe el îl proclamăm îndemnând pe orice om și învățând pe orice om în toată înțelepciunea, ca să-l prezentăm pe orice om desăvârșit în Cristos. 29Pentru aceasta trudesc și mă lupt cu puterea#1,29 Lit.: „energia”. lui care lucrează în mine cu tărie. #Ef 1,1-2 #1Cor 1,1-2 #Ef 1,15-16 #Flm 4-5 #Rom 1,8-9 #1Tes 1,2 #Col 1,12; 2,7; 3,17; 4,2 #Ef 5,4.20 #1Pt 1,3-4 #Ef 1,13 #1,10 #Mc 4,8 #4,12 #Flm 23 #Ef 1,8.15-16 #Ef 4,1 #1Tes 2,12 #Fil 1,27 #Ef 1,19; 3,16; 6,10 #Ef 1,11.18 #Dt 33,3-4 #Înț 5,5 #Fap 20,32 #1Pt 1,4 #Ex 14,30 #Fap 26,17-18 #Ef 5,8 #In 7,12 #1Pt 2,9 #Ef 1,6 #Mt 3,17 #Ef 1,7 #Rom 3,24 #Înț 7,26 #Gen 1,26 #2Cor 4,4 #Fil 2,6 #Evr 1,3 #Prov 8,22 #Evr 1,6 #Rom 8,29 #In 1,3 #Evr 1,2 #1Cor 8,6 #Ef 1,10 #Ef 1,21 #In 8,58; 3,31 #Ef 1,22; 4,15; 5,23 #Ap 3,14 #Fap 26,23 #Rom 8,29 #1Cor 15,20 #Ap 1,5 #Ps 132,13-14 #Sir 24,10-11 #Mc 1,11 #Col 2,9 #Ef 1,23; 4,10 #In 1,16 #Ef 1,10; 2,16 #Rom 5,10 #2Cor 5,18-20 #Ef 2,14-17 #Rom 5,1 #Ef 1,7; 2,13 #Ef 2,12 #Ef 4,18 #Rom 5,10 #Ef 2,14-16 #Rom 7,4; 8,3 #In 1,14 #1,28 #Ef 5,27 #2Cor 11,2 #Ef 1,4 #Ef 3,17 #1Cor 15,58 #1,5 #Mc 16,15 #1Tim 3,16 #Ef 3,1.13 #Fap 9,16 #2Cor 4,10-12; 11,23 #2Tim 2,10 #Ef 3,2 #Is 42,1-4 #Rom 15,16-21 #Mc 13,9-10 #Fap 20,24 #2Tim 4,17 #Ef 3,3-9 #Rom 16,25-26 #1Cor 2,7 #Tit 1,2-3
Currently Selected:
:
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași