Matheu 6
6
CAP. VI.
1Luațĭ aminte s’ nu façețĭ eleimosinea vóstră d’ inaintea ómenĭlorŭ, ca s’ hițĭ veḑuțĭ de nĕșĭ; ică nu, nu va s’avețĭ plată de la Tatălŭ a vostru, açelŭ din çerurĭ.
2Tr’ açea cândŭ façĭ eleimosinea, s’ nu trompeteḑĭ d’ inaintea ta, cum facŭ ipocrițĭlĭi în sinagóge și pe tru călĭurĭ, tra s’ hibă alăvdațĭ de ómen̄ĭ. De alihea vĕ ḑicŭ, că ’și au plata lorŭ.
3Iară tine cândŭ façĭ eleimosinea, s’ nu scibă mâna ta stânga, çe façe îndrepta ta.
4Ca s’ hibă eleimosinea ta pe ascumta; și Tatălŭ a tĕu çe vede ascumtișa’uĭ, e’ ŭ va s’ți p’ătéscă pe față.
5Și cândŭ te rogĭ, s’nu hiĭ ca ipocrițĭlĭi: cá a lorŭ le p’açe să se rógă stândalui în sinagóge, și pe tru cohiurĭle a călĭuriorŭ tra s’ hibă veḑuțĭ de ómen̄ĭ. Dea’ihea vé ḑicŭ că ’șĭ au plata lorŭ.
6Ma tine cândŭ te rogĭ întră în camera ta, și după çe înclĭḑĭ ușa ta, rógă‐te a Tatăluĭ a tĕu açeluĭ de ascumta; și, Tatálŭ a tĕu care véde pe ascumtișaluĭ va s’ți plătéscă pe față.
7Iară cândŭ vĕ rugațĭ s’nu ḑiçețĭ graie multe ca păngângĭlĭi; că a lorŭ lĕ se pare că cu multele a lor graie va s’hivă avḑițĭ.
8Tr’açea s’nu le unzitĭ a lorŭ; că scie Tatălŭ a vostru d’açea çe avețĭ lipsă, nainte ca voĭ s’căftațĭ de la Elŭ.
9Iară voĭ ași s’vĕ rugațĭ: Tatălŭ a nostru care esci în çerŭ, să se sânțéscă numa ta, 10S’v̄ină amirărilĭea ta; s’facă vrérea ta după cumŭ în çeru, ași și pre locŭ. 11Pănea nóstră, açea de tute ḑi ele, dă‐ne‐o a nóuĕ astăḑĭ. 12Și nĕ lĭ értă stepsurĭle a nóstre, după cumŭ și noĭ lĭertămŭ, a stepsițĭlorŭ a nostrorŭ. 13Și nu nĕ du tru cârtire, ma ascapă‐nĕ de açelŭ rĕu. Că a ta este amirărilĭea și putérea și gloria în ete, amin.
14Că s’ éste că lĭertațlĭ a ómen̄ĭlorŭ stepsurĭle a lorŭ, va s’ vĕ lĭérta și a vóuĕ Tată ŭ a vostru açelŭ din çerŭ.
15Ma s’ fure că voĭ nu lĭertațĭ a ómenĭlorŭ 16stepsurĭ ea lorŭ niçi Tatălŭ a vostru va s’lĭiértă stepsurile a vóstre. Și cândŭ agiunațĭ, s’ nu hițĭ ca ipocrițĭlĭi înverinațĭ; că elĭ aspargŭ fațele a lorŭ, tra s’ lĭ védă ómen̄ĭ ĭi că agiună. Dealihea vĕḑiçŭ, că ’șĭ au luată plata lorŭ. 17Ma tine cândŭ agiunĭ, ungețĭ capŭlu și spélă‐țĭ fața. 18Tra s’ nu hiĭ veḑutŭ de ómenĭ că agiunĭ, ma de la Tatălŭ a tĕu, care éste ascumta; și Tatălŭ a tĕu care véde pe aseumtișaluĭ, va s’ țĭ p’ătéscă pe față.
19Nu v’adunațĭ v̄istére peste locŭ, iu mulĭița și arugina le sparge, și iu furĭlĭi le sapă și le fură. 20Ma adunațĭ vĕ v̄istére în çerŭ, iu niçi mulĭița, niçi a rugina le asparge, și iu furĭlĭi nu sapă niçi le fură. 21Că iu éste v̄isterea vóstră, aco o va s’ hibă și inima vóstră.
22Căndila a trupŭluĭ éste oclĭulŭ; s’ fure că oclĭulŭ țĭ éste bunŭ, tutŭ trupŭlu atĕu va s’ țĭ hibă lum̄inatŭ. 23Ma s’fure că oclĭu ŭ țĭ éste rĕu, tutŭ trupŭlu va s’țĭ hibă întunecatŭ. Ma cândŭ um̄ina çe ésteîn tine éste întunérecŭ, întunérecŭlu câtŭ va s’hibă? 24Vêrnu nu póte să servéscă a doĭ domnĭ; că ică unŭ u va s’lu urască și alantŭ va s’lŭ va, ică de unŭ u va s’ aichéscă, și a antu nu va s’ va s’lu védă. Nu putețí să servițĭ la Dumneḑĕu și la Mamona.
25Tr’açea vĕ ḑicŭ: nu vĕ minduițĭ tră bana vóstră, çe va s’ mâncațĭ și çe va s’ bețĭ; niçi tră trupŭlu a vostru cu çe va s’ vĕ învéscețî. Par‐că nu éste bana a vóstră cama multŭ de câtŭ hrana, și trupŭlu d’învéscerea?
26Mutrițĭ pulĭi din çerŭ, că nu sémenă, niçi séçeră, niçi adună tru grănarŭ, și Tatălŭ a vostru din çerŭ îlĭ hrănésce. Par‐că nu hițĭ voĭ cama multŭ de câtŭ aeștĭ? 27Și care din voi cu minduirea luĭ póte s’adavgă unŭ cotŭ la stătura luĭ? 28Și tra ’nvescére çe vĕ minduițĭ? Mutrițĭ crinĭlĭi a câmpuluĭ cumŭ crescŭ; nu s’ curmă nici torcŭ. 29Ma vĕ ḑicŭ că niçi Solomonŭ în tută gloria luĭ, nu s’ învescu ca unŭ de aeștĭ. 30Și s’ fure că iar ba câmpuluĭ çe astăḑĭ éste și mâine s’ aruncă în cirépŭ, Dumneḑĕu ași o ’n’ vésce, nu cu multŭ cama multŭ voi cu puțină credință? 31Și ași nu vĕ minduițĭ și s’ ḑiçețĭ; ce va s’ mâncămŭ? ică çe va s’ bemŭ? ică cu çe va s’ nĕ ’nvéscemŭ? 32Că aeste tute pângăn̄ĭlĭi le caftă. Că Tatălŭ a vostru açelŭ din çerŭ scie că avețĭ lipsă de tute aeste. 33Ma căftațĭ cama năinte amirărilĭea luĭ Dumneḑĕu și ’ndreptatea luĭ, și tute alante va s vĕ se adavgă. 34Și ași nu vĕ minduițĭ tră mâine; că ḑiua de mâine va s’ aibă ea căștigă tră lucrele a lĭeĭ. Dure‐lĭ éste a ḑiulíeĭ rĕulu a lĭeĭ.
Currently Selected:
Matheu 6: AROM
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Historical text first published by theBritish and Foreign Bible Society in 1889.
Matheu 6
6
CAP. VI.
1Luațĭ aminte s’ nu façețĭ eleimosinea vóstră d’ inaintea ómenĭlorŭ, ca s’ hițĭ veḑuțĭ de nĕșĭ; ică nu, nu va s’avețĭ plată de la Tatălŭ a vostru, açelŭ din çerurĭ.
2Tr’ açea cândŭ façĭ eleimosinea, s’ nu trompeteḑĭ d’ inaintea ta, cum facŭ ipocrițĭlĭi în sinagóge și pe tru călĭurĭ, tra s’ hibă alăvdațĭ de ómen̄ĭ. De alihea vĕ ḑicŭ, că ’și au plata lorŭ.
3Iară tine cândŭ façĭ eleimosinea, s’ nu scibă mâna ta stânga, çe façe îndrepta ta.
4Ca s’ hibă eleimosinea ta pe ascumta; și Tatălŭ a tĕu çe vede ascumtișa’uĭ, e’ ŭ va s’ți p’ătéscă pe față.
5Și cândŭ te rogĭ, s’nu hiĭ ca ipocrițĭlĭi: cá a lorŭ le p’açe să se rógă stândalui în sinagóge, și pe tru cohiurĭle a călĭuriorŭ tra s’ hibă veḑuțĭ de ómen̄ĭ. Dea’ihea vé ḑicŭ că ’șĭ au plata lorŭ.
6Ma tine cândŭ te rogĭ întră în camera ta, și după çe înclĭḑĭ ușa ta, rógă‐te a Tatăluĭ a tĕu açeluĭ de ascumta; și, Tatálŭ a tĕu care véde pe ascumtișaluĭ va s’ți plătéscă pe față.
7Iară cândŭ vĕ rugațĭ s’nu ḑiçețĭ graie multe ca păngângĭlĭi; că a lorŭ lĕ se pare că cu multele a lor graie va s’hivă avḑițĭ.
8Tr’açea s’nu le unzitĭ a lorŭ; că scie Tatălŭ a vostru d’açea çe avețĭ lipsă, nainte ca voĭ s’căftațĭ de la Elŭ.
9Iară voĭ ași s’vĕ rugațĭ: Tatălŭ a nostru care esci în çerŭ, să se sânțéscă numa ta, 10S’v̄ină amirărilĭea ta; s’facă vrérea ta după cumŭ în çeru, ași și pre locŭ. 11Pănea nóstră, açea de tute ḑi ele, dă‐ne‐o a nóuĕ astăḑĭ. 12Și nĕ lĭ értă stepsurĭle a nóstre, după cumŭ și noĭ lĭertămŭ, a stepsițĭlorŭ a nostrorŭ. 13Și nu nĕ du tru cârtire, ma ascapă‐nĕ de açelŭ rĕu. Că a ta este amirărilĭea și putérea și gloria în ete, amin.
14Că s’ éste că lĭertațlĭ a ómen̄ĭlorŭ stepsurĭle a lorŭ, va s’ vĕ lĭérta și a vóuĕ Tată ŭ a vostru açelŭ din çerŭ.
15Ma s’ fure că voĭ nu lĭertațĭ a ómenĭlorŭ 16stepsurĭ ea lorŭ niçi Tatălŭ a vostru va s’lĭiértă stepsurile a vóstre. Și cândŭ agiunațĭ, s’ nu hițĭ ca ipocrițĭlĭi înverinațĭ; că elĭ aspargŭ fațele a lorŭ, tra s’ lĭ védă ómen̄ĭ ĭi că agiună. Dealihea vĕḑiçŭ, că ’șĭ au luată plata lorŭ. 17Ma tine cândŭ agiunĭ, ungețĭ capŭlu și spélă‐țĭ fața. 18Tra s’ nu hiĭ veḑutŭ de ómenĭ că agiunĭ, ma de la Tatălŭ a tĕu, care éste ascumta; și Tatălŭ a tĕu care véde pe aseumtișaluĭ, va s’ țĭ p’ătéscă pe față.
19Nu v’adunațĭ v̄istére peste locŭ, iu mulĭița și arugina le sparge, și iu furĭlĭi le sapă și le fură. 20Ma adunațĭ vĕ v̄istére în çerŭ, iu niçi mulĭița, niçi a rugina le asparge, și iu furĭlĭi nu sapă niçi le fură. 21Că iu éste v̄isterea vóstră, aco o va s’ hibă și inima vóstră.
22Căndila a trupŭluĭ éste oclĭulŭ; s’ fure că oclĭulŭ țĭ éste bunŭ, tutŭ trupŭlu atĕu va s’ țĭ hibă lum̄inatŭ. 23Ma s’fure că oclĭu ŭ țĭ éste rĕu, tutŭ trupŭlu va s’țĭ hibă întunecatŭ. Ma cândŭ um̄ina çe ésteîn tine éste întunérecŭ, întunérecŭlu câtŭ va s’hibă? 24Vêrnu nu póte să servéscă a doĭ domnĭ; că ică unŭ u va s’lu urască și alantŭ va s’lŭ va, ică de unŭ u va s’ aichéscă, și a antu nu va s’ va s’lu védă. Nu putețí să servițĭ la Dumneḑĕu și la Mamona.
25Tr’açea vĕ ḑicŭ: nu vĕ minduițĭ tră bana vóstră, çe va s’ mâncațĭ și çe va s’ bețĭ; niçi tră trupŭlu a vostru cu çe va s’ vĕ învéscețî. Par‐că nu éste bana a vóstră cama multŭ de câtŭ hrana, și trupŭlu d’învéscerea?
26Mutrițĭ pulĭi din çerŭ, că nu sémenă, niçi séçeră, niçi adună tru grănarŭ, și Tatălŭ a vostru din çerŭ îlĭ hrănésce. Par‐că nu hițĭ voĭ cama multŭ de câtŭ aeștĭ? 27Și care din voi cu minduirea luĭ póte s’adavgă unŭ cotŭ la stătura luĭ? 28Și tra ’nvescére çe vĕ minduițĭ? Mutrițĭ crinĭlĭi a câmpuluĭ cumŭ crescŭ; nu s’ curmă nici torcŭ. 29Ma vĕ ḑicŭ că niçi Solomonŭ în tută gloria luĭ, nu s’ învescu ca unŭ de aeștĭ. 30Și s’ fure că iar ba câmpuluĭ çe astăḑĭ éste și mâine s’ aruncă în cirépŭ, Dumneḑĕu ași o ’n’ vésce, nu cu multŭ cama multŭ voi cu puțină credință? 31Și ași nu vĕ minduițĭ și s’ ḑiçețĭ; ce va s’ mâncămŭ? ică çe va s’ bemŭ? ică cu çe va s’ nĕ ’nvéscemŭ? 32Că aeste tute pângăn̄ĭlĭi le caftă. Că Tatălŭ a vostru açelŭ din çerŭ scie că avețĭ lipsă de tute aeste. 33Ma căftațĭ cama năinte amirărilĭea luĭ Dumneḑĕu și ’ndreptatea luĭ, și tute alante va s vĕ se adavgă. 34Și ași nu vĕ minduițĭ tră mâine; că ḑiua de mâine va s’ aibă ea căștigă tră lucrele a lĭeĭ. Dure‐lĭ éste a ḑiulíeĭ rĕulu a lĭeĭ.
Currently Selected:
:
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Historical text first published by theBritish and Foreign Bible Society in 1889.