Marcos 9
9
1Tec'uchiri', xubi'ij chique:
—Pakatzij wi cambi'ij chiwe: E c'o jujun chique wa e c'o wara, na quecam tana we na xquil tubi ruc'unibal rutakanic ri Dios ruc' unimal chuk'ab —xcha'.
Ri jalc'atajibal uwach ri Jesús
(Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36)
2Wakib k'ij c'u ubi'xiquil ri' wa', echiri' ri Jesús xebucha' ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan y xebuc'am bi quituquel chwa jun nimalaj juyub. Chila' c'ut xjalc'atitaj uwach ri Jesús chiquiwach. 3Ruk'u' lic cawolk'inic, xu'an lic sak pacha' ri nieve;#9:3 Ri nieve jela' rusakil pacha' catzu'n ri sakbach. rusakil xilitajic na jinta c'o ca'anaw re che ruwachulew. 4Xakic'ate't c'ut chiquiwach xewinakir ri Elías y ri Moisés, k'alajisanelab re ojertan; e ri' quech'a't ruc' ri Jesús.
5Ec'u ri Pedro xubi'ij che ri Jesús:
—Kajawal, lic utz xya'taj chike ri'oj oj c'o wara. Ka'ana oxib rancho:#9:5 Ruchac wa' wa rancho xraj cu'an ri Pedro e re caquilok'nimaj quik'ij ri queb k'alajisanelab y ri Jesús. jun e la, jun re ri Moisés y jun re ri Elías —xcha'. 6Ri Pedro xubi'ij wa' ruma na cuna' taj sa' ri cubi'ij, ma rire cuc' ri queb chic rachbi'il lic quixi'im quib.
7Ec'uchiri', xkaj lo jun sutz' y xu'an mu'j paquiwi'. Chupa c'u ri' ri sutz' xquita rukul ri Dios, jewa' xubi'ij:
«E Nuc'ajol wa' ri lic c'ax canna'o;
e chita utzij Rire»
xcha'.
8C'ate c'u xquilo, xew chi ri Jesús c'o cuc'.
9Echiri' xekaj lo chwa ri juyub, ri Jesús xebutak che na caquitzijoj ta c'ana che junok janipa ri xquilo; c'ate caquitzijoj echiri' Ralaxel Chiquixo'l Ticawex c'astajinak chi lo chiquixo'l ri ecaminak. 10Ec'u rique lic xquic'ol pa canima' ri xbi'x chique y xquijek caquitz'onobej chiquiwach puwi sa' que'elawi ri c'astajibal lo re Ralaxel Chiquixo'l Ticawex.
11Ec'uchiri', xquitz'onoj che ri Jesús:
—¿Su'be raj c'utunel re ri tzijpixab caquibi'ij lic chirajawaxic nabe na cac'un ri Elías chwach pan ruc'unibal Ralaxel Chiquixo'l Ticawex? —xecha'.
12Ec'u ri Jesús xuc'ul uwach:
—Katzij, lic chirajawaxic nabe na cac'un ri Elías y cuyijba' pan ronoje chwach ruc'unibal Ralaxel Chiquixo'l Ticawex. Pero ¿sa' quich'ob ri'ix puwi ri tz'ibital can chupa Rutzij Upixab ri Dios? Ma cubi'ij lic chirajawaxic na, Ralaxel Chiquixo'l Ticawex cutij c'ax y na jinta uk'ij ca'anic. 13No'j c'u ri'in cank'alajisaj wa' chiwe: Ri Elías ya xc'unic yey ri winak xqui'an che janipa ri xcaj rique, jela' pacha' ri tz'ibital can puwi rire —xcha'.
Ri Jesús cucunaj jun ala c'o puk'ab jun itzel uxlabixel
(Mt. 17:14-21; Lc. 9:37-43)
14Echiri' xebopon pa e c'o wi can ri jujun chic utijo'n, xquilo e c'o uq'uiyal winak quisutum quij yey raj c'utunel re ri tzijpixab quequichapala' che ch'a'oj. 15Conoje c'u ri winak lic xequi'cotic echiri' xquil ri Jesús. Quebanic xe'quic'ulu' apanok y xquiya rutzil uwach. 16Xutz'onoj c'u Rire chique:
—¿Sa' puwi cachapala' wi ib alak cuc' rique? —xcha'.
17C'o c'u jun chiquixo'l ruq'uiyal winak jewa' xuc'ul uwach:
—Lal tijonel, nuc'amom lo ri nuc'ajol chiwach la, ma rire c'o puk'ab jun itzel uxlabixel u'anom me't che. 18Xa tob pa cuchap wi, cuc'ak pulew. Ec'uchiri', rala cujek capuluwan ruc'axaj, cakich'ich' ruwi tak re' y cacanaj can junchi chuc'uchic. Xintz'onoj c'u chique ri tijo'n la cha' caquesaj bi ri itzel uxlabixel, pero rique na xquich'ij ta resaxic bi —xcha'.
19Ec'u ri Jesús xuc'ul uwach, jewa' xubi'ij chique:
—¡E ri ix ticawex re wak'ij ora, na cubul ta c'ana ic'u'x wuc'! ¿Janipa chi lo k'ij cajawaxic quinc'oji' iwuc' cha' cacubi' ic'u'x wuc'? ¿Janipa chi lo k'ij quixincuyu e la' jela' i'anom? Chic'ama lo rala wara —xcha'.
20Xquic'am c'u lo rala chwach. Ec'u ri itzel uxlabixel echiri' xril uwach ri Jesús, lic co xujabaja' rala. Ec'u rala xtzak pulew y xujeko cubalcatila' rib, capuluwan ruc'axaj.
21Ri Jesús xutz'onoj c'u che rukaw rala:
—¿Jampa ujekom lo wa' che? —xcha'.
Rachi xuc'ul uwach:
—Chuch'uti'nal upetebem lok. 22Uq'uiyal laj uc'akom pa ak' y pa ya' re camisaxic uwach. We c'o co pak'ab la cato' la, c'utu co ri c'axna'bal c'u'x la chike y chojto'o la —xcha'.
23Ri Jesús xuc'ul uwach:
—¿Su'be cabi'ij la chwe we c'o panuk'ab can'an wa'? Ma we c'o junok lic cubul uc'u'x wuc', ronoje quel pana ruc' —xcha'.
24Ec'u rukaw rala na jampatana co xch'awic, jewa' xubi'ij:
—Cubul nuc'u'x uc' la, xew chinto'o co la cha' canimar ri cubulibal nuc'u'x —xcha'.
25Ec'u ri Jesús echiri' xrilo catajin quimolotajic ruq'uiyal winak, xtakan puwi ri itzelilaj uxlabixel, jewa' xubi'ij che:
—Itzelilaj uxlabixel, ri a'anom me't y t'o'c che wa'la, ri'in catintako: Jat, chatelubi y mat-tzelej chi lo c'ana ruc' —xcha che.
26Ewi ri itzel uxlabixel xsiq'uinic y lic co xujabaja' rala; tec'uchiri', xel bi. Ec'u rala xcanaj canok pacha' caminak chic. Ruma ri', lic e q'ui ri xebi'n re: «Ya xcamic» xecha'.
27Pero ri Jesús xuchap ruk'ab, xuyaco; y rala xtaq'ui'ic.
28Ec'uchiri', xoc bi ri Jesús chuchi' jun ja. Ec'u rutijo'n xech'a't ruc' xa quituquel chic, jewa' xquitz'onoj che:
—¿Su'be ri'oj na xkach'ij tubi resaxic wa' wa itzel uxlabixel? —xecha'.
29Ri Jesús xuc'ul uwach:
—E tak wa' wa juch'ob itzel uxlabixel, xew utz quebesax bi ruc' oración y ayuno —xcha'.
Ri Jesús cach'a't tanchi puwi rucamic
(Mt. 17:22-23; Lc. 9:43-45)
30Echiri' xebel bi chiri', xebic'ow pa tak ri luwar re Galilea. Pero ri Jesús na xraj taj c'o queta'man re, 31ma cac'utun chiquiwach rutijo'n. Jec'uwa' cubi'ij chique:
«Ralaxel Chiquixo'l Ticawex caya'i' paquik'ab rachijab y cacamisax cuma, no'j echiri' caminak chic, cac'astaj lo churox k'ij» xcha'.
32Ec'u rutijo'n na xquimaj ta usuc' la cubi'ij chique, yey caquixi'ij quib caquitz'onoj che ri Jesús sa' que'elawi wa'.
China ri lic c'o uwach
(Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48)
33Xebopon c'u chupa ri tinamit Capernaúm y echiri' e c'o chi chuchi' jun ja, xutz'onoj chique rutijo'n:
—¿Sa' puwi quichapala' wi iwib chiwach echiri' quixtajin lo chi be? —xcha chique.
34Yey na jinta c'u junok chique xch'awic; ma echiri' c'a quetajin lo chi be, e caquichapala' quib chiquiwach puwi' chinok chique caya'i' más uwach.
35Ewi ri Jesús xtz'uyi'ic, xebusiq'uij ri cablajuj utijo'n y xubi'ij chique:
—We c'o junok caraj e rire ri cac'oji' nabe chiquiwach conoje, ri' chirajawaxic che e cacanaj can pa q'uisbal chique conoje y cuya rib quebunimaj —xcha chique.
36Xuc'am c'u jun ralco c'o'm y xuya chiquinic'ajal rique. Xuk'aluj c'ut y jewa' xubi'ij chique:
37—China ri cuc'ul chupa ri nubi' junok na jinta uwach pacha' wa ralco c'o'm, e junam ruc' in ri quinuc'ulu; yey china ri cac'uluw we ri'in, na xew ta quinuc'ul ri'in, ma e cuc'ul ri Jun takayom lo we ri'in —xcha'.
China ri na cach'o'jin ta chikij, ri' e kuq'uil
(Lc. 9:49-50)
38Ec'u ri Juan xubi'ij che ri Jesús:
—Kajawal, xkil jun achi queberesaj bi itzel uxlabixel chupa ri bi' la yey rire na kuq'uil taj. Ec'u ri'oj xkabi'ij che mu'an chi wa' —xecha'.
39Ri Jesús xuc'ul uwach:
—We c'o ca'anaw wa', mik'atej, ma na jinta junok cu'an juna milagro chupa ri nubi' yey pa jok'otaj c'u ri' cach'a't lo chwij. 40Ma china ri na cach'o'jin ta chikij, ri' e kuq'uil. 41China ri cusipaj juna tzima iya' chupa ri nubi' ruma ix re ri Cristo, pakatzij wi cambi'ij chiwe, ri' na cujam ta c'ana ri rajil uc'axel.
Ri k'atbal tzij re ri Dios c'o paquiwi ri caquimin jun chic pa mac
(Mt. 18:6-9; Lc. 17:1-2)
42»No'j china ri cumin pa mac junok chique wa ch'uti'k#9:42 “Ch'uti'k”: Wa' e tak ri na jinta quichuk'ab, ri na jinta quiwach o ri c'ac' xquicuba' quic'u'x ruc' ri Jesús. cubul quic'u'x wuc', e ne más utz catzayabax bi pukul juna nimalaj ca' re que'em y cac'ak c'u bi chupa ri mar.
43»We rak'ab e catzakisan awe pa mac, chak'ata bi. Ma xa ne cuya tob at t'um catopon pa ri c'aslemal chila' chicaj, chwa ri c'o ucabichal rak'ab yey catc'ak bi chi xibalba' re tijbal c'ax, chupa ri ak' na jinta chi uchupic
44pa na quecam ta wi ramoloy
quetijow que wa' wa winak ecaminak,
yey ri ak' na jinta chi uchupic. Is. 66:24
45»Yey we rawakan e catzakisan awe pa mac, chak'ata bi. Ma xa ne cuya tob at jetz' catopon pa ri c'aslemal chila' chicaj, chwa ri c'o ucabichal rawakan yey catc'ak bi chi xibalba' re tijbal c'ax, chupa ri ak' na jinta chi uchupic
46pa na quecam ta wi ramoloy
quetijow que wa' wa winak ecaminak,
yey ri ak' na jinta chi uchupic. Is. 66:24
47»Yey we rawach e catzakisan awe pa mac, chawesaj bi. Ma xa ne cuya ri xa jun rawach catoc pa rutakanic ri Dios, chwa ri c'o ucabichal rawach yey catc'ak bi chi xibalba' re tijbal c'ax
48pa na quecam ta wi ramoloy
quetijow que wa' wa winak ecaminak,
yey ri ak' na jinta chi uchupic. Is. 66:24
49»Chirajawaxic c'ut conoje cac'am na quipa, pacha' quebic'owisax pa ak'. E pacha' ri ca'an ruc' ronoje kasa'n caya'i' chwach ri Dios: cacowisax ruma ratz'am.#Lv. 2:13 50E ratz'am lic cajawaxic, no'j we xsach rutzayul, ¿su'anic tanchi ca'an tza che? Chirajawaxic c'ut lic c'o cutikoj ribinic isilabic ri'ix jela' pacha' ratz'am lic curik uchac.#Mt. 5:13; Lc. 14:34-35 C'ola c'u rutzil chomal chiwach chijujunal —xcha chique.
Currently Selected:
Marcos 9: acrT
Highlight
Share
Copy
![None](/_next/image?url=https%3A%2F%2Fimageproxy.youversionapistaging.com%2F58%2Fhttps%3A%2F%2Fweb-assets.youversion.com%2Fapp-icons%2Fen.png&w=128&q=75)
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2009, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.
Marcos 9
9
1Tec'uchiri', xubi'ij chique:
—Pakatzij wi cambi'ij chiwe: E c'o jujun chique wa e c'o wara, na quecam tana we na xquil tubi ruc'unibal rutakanic ri Dios ruc' unimal chuk'ab —xcha'.
Ri jalc'atajibal uwach ri Jesús
(Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36)
2Wakib k'ij c'u ubi'xiquil ri' wa', echiri' ri Jesús xebucha' ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan y xebuc'am bi quituquel chwa jun nimalaj juyub. Chila' c'ut xjalc'atitaj uwach ri Jesús chiquiwach. 3Ruk'u' lic cawolk'inic, xu'an lic sak pacha' ri nieve;#9:3 Ri nieve jela' rusakil pacha' catzu'n ri sakbach. rusakil xilitajic na jinta c'o ca'anaw re che ruwachulew. 4Xakic'ate't c'ut chiquiwach xewinakir ri Elías y ri Moisés, k'alajisanelab re ojertan; e ri' quech'a't ruc' ri Jesús.
5Ec'u ri Pedro xubi'ij che ri Jesús:
—Kajawal, lic utz xya'taj chike ri'oj oj c'o wara. Ka'ana oxib rancho:#9:5 Ruchac wa' wa rancho xraj cu'an ri Pedro e re caquilok'nimaj quik'ij ri queb k'alajisanelab y ri Jesús. jun e la, jun re ri Moisés y jun re ri Elías —xcha'. 6Ri Pedro xubi'ij wa' ruma na cuna' taj sa' ri cubi'ij, ma rire cuc' ri queb chic rachbi'il lic quixi'im quib.
7Ec'uchiri', xkaj lo jun sutz' y xu'an mu'j paquiwi'. Chupa c'u ri' ri sutz' xquita rukul ri Dios, jewa' xubi'ij:
«E Nuc'ajol wa' ri lic c'ax canna'o;
e chita utzij Rire»
xcha'.
8C'ate c'u xquilo, xew chi ri Jesús c'o cuc'.
9Echiri' xekaj lo chwa ri juyub, ri Jesús xebutak che na caquitzijoj ta c'ana che junok janipa ri xquilo; c'ate caquitzijoj echiri' Ralaxel Chiquixo'l Ticawex c'astajinak chi lo chiquixo'l ri ecaminak. 10Ec'u rique lic xquic'ol pa canima' ri xbi'x chique y xquijek caquitz'onobej chiquiwach puwi sa' que'elawi ri c'astajibal lo re Ralaxel Chiquixo'l Ticawex.
11Ec'uchiri', xquitz'onoj che ri Jesús:
—¿Su'be raj c'utunel re ri tzijpixab caquibi'ij lic chirajawaxic nabe na cac'un ri Elías chwach pan ruc'unibal Ralaxel Chiquixo'l Ticawex? —xecha'.
12Ec'u ri Jesús xuc'ul uwach:
—Katzij, lic chirajawaxic nabe na cac'un ri Elías y cuyijba' pan ronoje chwach ruc'unibal Ralaxel Chiquixo'l Ticawex. Pero ¿sa' quich'ob ri'ix puwi ri tz'ibital can chupa Rutzij Upixab ri Dios? Ma cubi'ij lic chirajawaxic na, Ralaxel Chiquixo'l Ticawex cutij c'ax y na jinta uk'ij ca'anic. 13No'j c'u ri'in cank'alajisaj wa' chiwe: Ri Elías ya xc'unic yey ri winak xqui'an che janipa ri xcaj rique, jela' pacha' ri tz'ibital can puwi rire —xcha'.
Ri Jesús cucunaj jun ala c'o puk'ab jun itzel uxlabixel
(Mt. 17:14-21; Lc. 9:37-43)
14Echiri' xebopon pa e c'o wi can ri jujun chic utijo'n, xquilo e c'o uq'uiyal winak quisutum quij yey raj c'utunel re ri tzijpixab quequichapala' che ch'a'oj. 15Conoje c'u ri winak lic xequi'cotic echiri' xquil ri Jesús. Quebanic xe'quic'ulu' apanok y xquiya rutzil uwach. 16Xutz'onoj c'u Rire chique:
—¿Sa' puwi cachapala' wi ib alak cuc' rique? —xcha'.
17C'o c'u jun chiquixo'l ruq'uiyal winak jewa' xuc'ul uwach:
—Lal tijonel, nuc'amom lo ri nuc'ajol chiwach la, ma rire c'o puk'ab jun itzel uxlabixel u'anom me't che. 18Xa tob pa cuchap wi, cuc'ak pulew. Ec'uchiri', rala cujek capuluwan ruc'axaj, cakich'ich' ruwi tak re' y cacanaj can junchi chuc'uchic. Xintz'onoj c'u chique ri tijo'n la cha' caquesaj bi ri itzel uxlabixel, pero rique na xquich'ij ta resaxic bi —xcha'.
19Ec'u ri Jesús xuc'ul uwach, jewa' xubi'ij chique:
—¡E ri ix ticawex re wak'ij ora, na cubul ta c'ana ic'u'x wuc'! ¿Janipa chi lo k'ij cajawaxic quinc'oji' iwuc' cha' cacubi' ic'u'x wuc'? ¿Janipa chi lo k'ij quixincuyu e la' jela' i'anom? Chic'ama lo rala wara —xcha'.
20Xquic'am c'u lo rala chwach. Ec'u ri itzel uxlabixel echiri' xril uwach ri Jesús, lic co xujabaja' rala. Ec'u rala xtzak pulew y xujeko cubalcatila' rib, capuluwan ruc'axaj.
21Ri Jesús xutz'onoj c'u che rukaw rala:
—¿Jampa ujekom lo wa' che? —xcha'.
Rachi xuc'ul uwach:
—Chuch'uti'nal upetebem lok. 22Uq'uiyal laj uc'akom pa ak' y pa ya' re camisaxic uwach. We c'o co pak'ab la cato' la, c'utu co ri c'axna'bal c'u'x la chike y chojto'o la —xcha'.
23Ri Jesús xuc'ul uwach:
—¿Su'be cabi'ij la chwe we c'o panuk'ab can'an wa'? Ma we c'o junok lic cubul uc'u'x wuc', ronoje quel pana ruc' —xcha'.
24Ec'u rukaw rala na jampatana co xch'awic, jewa' xubi'ij:
—Cubul nuc'u'x uc' la, xew chinto'o co la cha' canimar ri cubulibal nuc'u'x —xcha'.
25Ec'u ri Jesús echiri' xrilo catajin quimolotajic ruq'uiyal winak, xtakan puwi ri itzelilaj uxlabixel, jewa' xubi'ij che:
—Itzelilaj uxlabixel, ri a'anom me't y t'o'c che wa'la, ri'in catintako: Jat, chatelubi y mat-tzelej chi lo c'ana ruc' —xcha che.
26Ewi ri itzel uxlabixel xsiq'uinic y lic co xujabaja' rala; tec'uchiri', xel bi. Ec'u rala xcanaj canok pacha' caminak chic. Ruma ri', lic e q'ui ri xebi'n re: «Ya xcamic» xecha'.
27Pero ri Jesús xuchap ruk'ab, xuyaco; y rala xtaq'ui'ic.
28Ec'uchiri', xoc bi ri Jesús chuchi' jun ja. Ec'u rutijo'n xech'a't ruc' xa quituquel chic, jewa' xquitz'onoj che:
—¿Su'be ri'oj na xkach'ij tubi resaxic wa' wa itzel uxlabixel? —xecha'.
29Ri Jesús xuc'ul uwach:
—E tak wa' wa juch'ob itzel uxlabixel, xew utz quebesax bi ruc' oración y ayuno —xcha'.
Ri Jesús cach'a't tanchi puwi rucamic
(Mt. 17:22-23; Lc. 9:43-45)
30Echiri' xebel bi chiri', xebic'ow pa tak ri luwar re Galilea. Pero ri Jesús na xraj taj c'o queta'man re, 31ma cac'utun chiquiwach rutijo'n. Jec'uwa' cubi'ij chique:
«Ralaxel Chiquixo'l Ticawex caya'i' paquik'ab rachijab y cacamisax cuma, no'j echiri' caminak chic, cac'astaj lo churox k'ij» xcha'.
32Ec'u rutijo'n na xquimaj ta usuc' la cubi'ij chique, yey caquixi'ij quib caquitz'onoj che ri Jesús sa' que'elawi wa'.
China ri lic c'o uwach
(Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48)
33Xebopon c'u chupa ri tinamit Capernaúm y echiri' e c'o chi chuchi' jun ja, xutz'onoj chique rutijo'n:
—¿Sa' puwi quichapala' wi iwib chiwach echiri' quixtajin lo chi be? —xcha chique.
34Yey na jinta c'u junok chique xch'awic; ma echiri' c'a quetajin lo chi be, e caquichapala' quib chiquiwach puwi' chinok chique caya'i' más uwach.
35Ewi ri Jesús xtz'uyi'ic, xebusiq'uij ri cablajuj utijo'n y xubi'ij chique:
—We c'o junok caraj e rire ri cac'oji' nabe chiquiwach conoje, ri' chirajawaxic che e cacanaj can pa q'uisbal chique conoje y cuya rib quebunimaj —xcha chique.
36Xuc'am c'u jun ralco c'o'm y xuya chiquinic'ajal rique. Xuk'aluj c'ut y jewa' xubi'ij chique:
37—China ri cuc'ul chupa ri nubi' junok na jinta uwach pacha' wa ralco c'o'm, e junam ruc' in ri quinuc'ulu; yey china ri cac'uluw we ri'in, na xew ta quinuc'ul ri'in, ma e cuc'ul ri Jun takayom lo we ri'in —xcha'.
China ri na cach'o'jin ta chikij, ri' e kuq'uil
(Lc. 9:49-50)
38Ec'u ri Juan xubi'ij che ri Jesús:
—Kajawal, xkil jun achi queberesaj bi itzel uxlabixel chupa ri bi' la yey rire na kuq'uil taj. Ec'u ri'oj xkabi'ij che mu'an chi wa' —xecha'.
39Ri Jesús xuc'ul uwach:
—We c'o ca'anaw wa', mik'atej, ma na jinta junok cu'an juna milagro chupa ri nubi' yey pa jok'otaj c'u ri' cach'a't lo chwij. 40Ma china ri na cach'o'jin ta chikij, ri' e kuq'uil. 41China ri cusipaj juna tzima iya' chupa ri nubi' ruma ix re ri Cristo, pakatzij wi cambi'ij chiwe, ri' na cujam ta c'ana ri rajil uc'axel.
Ri k'atbal tzij re ri Dios c'o paquiwi ri caquimin jun chic pa mac
(Mt. 18:6-9; Lc. 17:1-2)
42»No'j china ri cumin pa mac junok chique wa ch'uti'k#9:42 “Ch'uti'k”: Wa' e tak ri na jinta quichuk'ab, ri na jinta quiwach o ri c'ac' xquicuba' quic'u'x ruc' ri Jesús. cubul quic'u'x wuc', e ne más utz catzayabax bi pukul juna nimalaj ca' re que'em y cac'ak c'u bi chupa ri mar.
43»We rak'ab e catzakisan awe pa mac, chak'ata bi. Ma xa ne cuya tob at t'um catopon pa ri c'aslemal chila' chicaj, chwa ri c'o ucabichal rak'ab yey catc'ak bi chi xibalba' re tijbal c'ax, chupa ri ak' na jinta chi uchupic
44pa na quecam ta wi ramoloy
quetijow que wa' wa winak ecaminak,
yey ri ak' na jinta chi uchupic. Is. 66:24
45»Yey we rawakan e catzakisan awe pa mac, chak'ata bi. Ma xa ne cuya tob at jetz' catopon pa ri c'aslemal chila' chicaj, chwa ri c'o ucabichal rawakan yey catc'ak bi chi xibalba' re tijbal c'ax, chupa ri ak' na jinta chi uchupic
46pa na quecam ta wi ramoloy
quetijow que wa' wa winak ecaminak,
yey ri ak' na jinta chi uchupic. Is. 66:24
47»Yey we rawach e catzakisan awe pa mac, chawesaj bi. Ma xa ne cuya ri xa jun rawach catoc pa rutakanic ri Dios, chwa ri c'o ucabichal rawach yey catc'ak bi chi xibalba' re tijbal c'ax
48pa na quecam ta wi ramoloy
quetijow que wa' wa winak ecaminak,
yey ri ak' na jinta chi uchupic. Is. 66:24
49»Chirajawaxic c'ut conoje cac'am na quipa, pacha' quebic'owisax pa ak'. E pacha' ri ca'an ruc' ronoje kasa'n caya'i' chwach ri Dios: cacowisax ruma ratz'am.#Lv. 2:13 50E ratz'am lic cajawaxic, no'j we xsach rutzayul, ¿su'anic tanchi ca'an tza che? Chirajawaxic c'ut lic c'o cutikoj ribinic isilabic ri'ix jela' pacha' ratz'am lic curik uchac.#Mt. 5:13; Lc. 14:34-35 C'ola c'u rutzil chomal chiwach chijujunal —xcha chique.
Currently Selected:
:
Highlight
Share
Copy
![None](/_next/image?url=https%3A%2F%2Fimageproxy.youversionapistaging.com%2F58%2Fhttps%3A%2F%2Fweb-assets.youversion.com%2Fapp-icons%2Fen.png&w=128&q=75)
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2009, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.