YouVersion Logo
Search Icon

San Marcos 4

4
Machepecatarrü: Arrti naqui mancüturu
1Arrti Jesús manunecanati tatito abeu manu narubaitu turrü, y oberabara tatito cütüpürrü genterrü acamanu esati. Sane nauquiche arrti Jesús sürotitü au taman barco nauqui atümoti ahu isu turrü saimiantai nabeurrü. Namanaiña macrirrtianuca aboma eana cüosorrü abeu manu turrü. 2Auqui manunecanati ümoma aruqui nanaiñantai. Urapoitito isucarüma arrüna machepecatarrü sane:
3—Amonsoi arrüna sane: Tamanti ñoñünrrü sürotitü ancütuti au niyorrti. 4Isiu arrüna ñancütucurrti abe arrüba niyoma bupaquio isiu cutubiurrü. Auqui cuantio nutaumanca, yubario. 5Piquiataca bupaquio omeana canca, auna cauta champü nurria cürrü. Ububaüro unrratorrtai, pero charutabaesapü cürrü. 6Sane nauquiche bosübo ui surrü, itopiqui champü niñurranacarrü. 7Piquiataca bupaquio omeana cümeca. Arrümanio cümeca musunaun y arrümanio plantamanca bosübo ito oboi, y sane chüpuerurrüpü aye oboi. 8Pero abe arrüba bupaquio au na urria cürrü. Tonehio arrüba musunaun, coñorrtai plantamanca, y auqui iyebo chama. Abe arrüba pachebo treinta niyomanca, y abe ito arrüba pachebo sesenta y piquiataca pachebo cien.
9Auqui nanti Jesús ümoma:
—Arraño ane namumasu. ¡Amonsapesio te!
¿Causane anunecati Jesús oboi machepecataca?
10Nauquiche tütamanti Jesús ichepe bama ñanunecasarrti y bama maquiataca, ñanquitioma pünanaquiti:
—¿Isane ümoche arrüna machepecatarrü?
11Auqui urapoiti isucarüma, nanti:
—Aume tiene que atusi uiti Tuparrü isane ümoche arrüba machepecataca apü nüriacarrti. Tapü ümo bama maquiataca tiene que iñununecanama aübu machepecatacatai. 12Itopiqui arrüma asaramatü, pero tacanarrtü supusoma. Onaunrrüma, pero chüsüropü au nitanurraüma. Ui arrüna sane chüpuerurrüpü aiñorronconomacü, nauqui urria tato nisüboriquirrimia aübuti Tuparrü, y ui arrüna sane chüpuerurrüpü amorrimiaca tato nomünantü uimia.
Urapoiti Jesús isane ümoche arrümanu machepecatarrü
13Auqui nantito ümoma:
—Canapae chüsüropü au nautanu arrüna machepecatarrü. ¿Causanempü nauqui aye ito aboi arrüba piquiataca machepecataca? 14Arrti maniqui mancüturu niyo trigo, tacanati naqui manunecana nurarrti Tuparrü. 15Aboma bama tacana manio niyo trigo bupaquio isiu cutubiurrü. Cuati choborese iquiaübutati auqui nausasürrüma nurarrti Tuparrü. 16Aboma ito bama tacana manio niyo trigo bupaquio omeana canca, auna cauta ane chimiantai cürrü. Oncoimia nurarrti Tuparrü y yasutioma aübu nipucünuncurrüma. 17Pero chipiacapüma asamuma tairri. Iñocotama nurarrti Tuparrü, arrtü aboma bama tüboricoma ümoma ui arrüna ñacoconauncurrüma ümo arrüna urria. 18Aboma ito bama maquiataca tacana arrümanio niyo trigo bupaquio omeana cümeca. Arrüma oncoimia nurarrti Tuparrü, 19pero tarucapae nirrancarrüma nauqui ane nenarrirrimia icu na cürrü. Tarucu penarrü uimia iyo aruqui nanaiñantai. Ui arrüna sane oncono uimia ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü, y sane chüpuerurrüpü nauqui ane arrüna nurria uimia. 20Pero aboma ito bama oncoimia nurarrti Tuparrü, icocotama y isamutema arrüna urria. Arrüma tacan arrümanio niyoca bupaquio au na urria cürrü, arrüba pachebo treinta granorrü, y sesenta y cien.
Machepecatarrü: Basarurrü
21Auqui nantito Jesús ümoma:
—¿Aensapü uiñonocota basarurrü nauqui uitamurriquia ui siucurrü o uiña iquiana cürurrü? No, ta uiñata ape nauqui anentarrü uirri ümo bama abomampo. 22Sane ito champü arrüna anecanatai, tiene que atusi ñana. Nanaiña arrüna chütusiopü caüma, pero ta tusiatai ñana. 23Arraño ane namumasu; tari amonsapesio nurria.
24Nantito Jesús ümoma:
—Amasasai nurria isiu arrüna amoncoi. Arrtü apisamute isiu nisura, torrio manrrü apapanauncubu uiti Tuparrü, sane nauqui atusi nurria aume. 25Itopiqui arrti naqui oncoi, tusio ümoti, y tiene que atorriqui manrrü ipiacaboti. Tapü arrti naqui chütusiopü ümoti, tiene que acaübu pünanaquiti hasta tusio pario ümoti.
Machepecatarrü: Niyoma ubaüro
26Nantito Jesús ümoma:
—Arrüna nüriacarrti Tuparrü oemo tacanati taman ñoñünrrü mancüturuti au niyorrti. 27Nauquiche tüsüro cütu uiti, süroti tato au niporrti. Tobiquia manumuti, tansürüca atüraiti. Tapü arrümanu süro cütu ubaüro, y sunaun, pero chütusiopü ümoti causane nauquiche ubaü. 28Primero ubaüro eanaqui cürrü, cuantio nasuma y nihirri. Auqui püsio, y auqui caüma ütau. Sane nauquiche caüma ane tuburiboti. 29Arrtü tüchauqui, auqui caüma sürotitü aitati, itopiqui chauqui tupubo.
Machepeacatarrü: Niyo mostaza
30Nantito Jesús ümoma:
—Causanempü arrtü üriabucati Tuparrü oemo? ¿Aübuche uichepeca? 31Bueno ta tacana taman niyo mostaza, arrüna manrrü chiomancatai niyoma. 32Pero arrtü süro cütu, sunaun, isamunü manrrü sürümanarrü omeana nanaiña plantaca, aübu sürümana nipiarrü. Ui arrüna sane cuantio nutaumanca apasamu iñusumenubu eana nipiarrü.
33Sane ñanunecacarrti Jesús ümo macrirrtianuca yupu sürümana machepecataca, isiu naca arrüna iyebo uimia. 34Chümanitanatipü ümoma mientras chiñatatipü machepecatarrü ümoma. Pero arrtü tamanti ichepe bama ñanunecasarrti, urapoiti isucarüma isane ümoche arrümanio machepecataca.
Omoncoi nurarrti Jesús maquiütürrü y turrü
35Au manu nanenese nauquiche tütobiquia, nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti:
—Curi topü na narubaitu turrü.
36Auqui iquianamati au taman barco. Macrirrtianuca onconoma uimia, pero aboma bama süromatü ichepeti ubau piquiataca barcoca. 37Nauquiche taboma isu turrü, cuatü maquiütürrü fuerte. Pocoro turrü uirri, y supiuru au barco. Tüsaipü ata uirri. 38Tapü arrti Jesús anancati manumuti onü taman cabezerarrü au niyoto barco. Auqui airrtopünanamati, namatü ümoti:
—¡Maestro! ¿Champü nümoche obi arrüna tirranrrü uyubaca?
39Auqui atüraiti Jesús. Icuansomocotati maquiütürrü y ümo turrü. Nanti ümo:
—¡Etaiquei!
Au manu rratorrü tochenco maquiütücürrü y chüpocoroiquipü turrü. 40Auqui nanti ümo bama ñanunecasarrti:
—¿Causane tarucu naupirrucu? ¿Chapicococapüñünqui?
41Arrüma cütobüsoma. Namatü ümomantoe:
—¿Isanempü nacarrti naqui ñoñünrrü? ¡Itopiqui hasta maquiütürrü y turrü omoncoi nurarrti!

Currently Selected:

San Marcos 4: cax

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in