Ioane 1
1
‘Ua Liutino Tagata le ‘Upu
1Sa i le amataga le ‘Upu, sa i le Atua le ‘Upu, o le Atua fo‘i le ‘Upu.#Kene 1.1; 1 Ioane 1.1; Fa‘aa 19.13; Ioane 17.5 2O ia lava sa i le Atua i le amataga. 3Na ia faia mea uma lava; e leai fo‘i se mea e tasi na faia e le‘i faia e ia.#Kolo 1.16; 1 Kori 8.6; Epe 1.2 4Sa ‘iā te ia le ola; o le ola fo‘i o le malamalama lea o tagata. 5‘Ua pupula mai fo‘i le malamalama i le pouliuli, ‘ae le‘i manumālō i ai le pouliuli.
6Na ‘auina mai le tagata mai le Atua, o Ioane lona igoa.#Mata 3.1; Mare 1.4; Luka 3.1-2 7Na sau o ia o le molimau, ‘ina ‘ia molimau i le malamalama, ‘ina ‘ia fa‘atuatua i ai o tagata uma lava ‘iā te ia. 8E lē o ia o le malamalama, a ‘ua sau o ia ‘ina ‘ia molimau i lea lava malamalama. 9O le malamalama moni lea, na te fa‘amalamalamaina tagata uma lava o lo‘o ‘ua maliu mai i le lalolagi.
10Sa i le lalolagi o ia, na ia faia fo‘i le lalolagi; ‘ae le‘i iloa lava o ia e le lalolagi. 11‘Ua maliu mai o ia i lona lava nu‘u, ‘ae le‘i talia o ia e ona lava tagata. 12A o i latou uma o ē na talia o ia ma fa‘atuatua i lona suafa, na ia avatu i ai o lea manuia, ‘ia ‘avea i latou ma fānau a le Atua.#Ioane 3.18; 1 Ioane 5.13 13O i latou, e lē o le toto na fānau ai, e lē o le mana‘o fo‘i o le tino e lē o le loto fo‘i o le tagata, a o le Atua lava.
14‘Ua liu tino tagata le ‘Upu, sa mau fo‘i o ia ma i tatou, na matou matamata i lona mamalu; o le mamalu lava lea o le Alo e to‘atasi o le Tamā, ‘ua tumu o ia i le alofa tunoa ma le fa‘amaoni.
15‘Ua molimau Ioane ‘iā te ia, ma ‘alaga atu, ‘ua fa‘apea, “O ia lenei sa a‘u fai atu ai, ‘O lē mulimuli mai, e sili o ia ‘iā te a‘u, auā o ia na muamua ‘iā te a‘u.’”
16O lona tumu ‘ua maua ai e i tatou uma lava le alofa tunoa, e fa‘aopoopo i le alofa tunoa. 17Auā na tu‘uina mai e Mose le tulafono, a o le alofa tunoa, ma le mea moni, mai ‘iā Iesu Keriso lea. 18E le‘i va‘aia lava se tasi i le Atua. O le Alo#1.18 Alo: O nisi fa‘aliliuga; Atua. e to‘atasi o lo‘o i le fatafata o le Tamā, o ia ‘ua na fa‘ailoa mai o ia.
O le Sāvali a Ioane Papatiso
(Mata 3.1-12; Mare 1.1-8; Luka 3.1-18)
19O le molimau lenei a Ioane, ‘ina ‘ua ‘a‘auina mai o tagata Iutaia o ositaulaga ma sa Levī mai Ierusalema, ‘ina ‘ia latou fesili mai ‘iā te ia, “O ai ‘ea oe?”
20‘Ona ta‘utino lea o ia, e le‘i fa‘afiti, a ‘ua ta‘utino atu, “E lē o a‘u o le Keriso.”
21‘Ua fesili mai fo‘i i latou ‘iā te ia, “A o ai oe? O Elia ‘ea oe?”#Teu 18.15, 18; Mala 4.5
‘Ua fai atu o ia, “E lē o lea.”
“O le perofeta ‘ea oe?”
‘Ua tali atu o ia, “E leai.”
22‘Ona latou fai mai ai lea ‘iā te ia, “O ai ‘ea oe? ‘Ina ‘ia matou ‘ave le tali i ē na ‘a‘auina mai i matou; Se a ‘ea sau ‘upu ‘iā te oe?”
23‘Ona fa‘apea atu ai lea o ia:#Isai 40.3; Mare 1.3; Mata 3.3; Luka 3.4
“O a‘u o le leo o lē ‘alaga i le vao,
‘‘Inā fa‘alaulelei ia le ala o le Ali‘i, fa‘apei ‘ona fai mai ai o le perofeta o Isaia.’”
24O i latou fo‘i na ‘a‘auina mai, o isi o i latou o le ‘au faresaio. 25‘Ona latou fesili lea ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “Se a fo‘i le mea ‘e te papatiso ai, pe ‘āfai e lē o oe o le Keriso, e lē o Elia, e lē o se perofeta?”
26‘Ua tali atu Ioane, ‘ua fa‘apea atu, “‘Ou te papatiso i le vai; a o lo‘o tu mai i totonu ‘iā te ‘outou le tasi, tou te lē iloa o ia. 27O ia lea o lo‘o mulimuli mai, e sili lava o ia ‘iā te a‘u; ‘ou te lē aogā ‘ona ‘ou tatalaina le nonoa o lona se‘evae.”
28O mea ia na faia i Petania, i tala atu o Ioritana, sa papatiso ai Ioane.
O le Tama‘i Mamoe a le Atua
29O le taeao ‘ua va‘ai atu ai Ioane ‘iā Iesu o maliu mai ‘iā te ia ‘ona fai ane lea, “Fa‘auta i le Tama‘i mamoe a le Atua, na te ‘ave‘esea le agasala a le lalolagi.#Ioane 1.36; Isai 53.7; Galu 8.32; 1 Pete 1.19; Fa‘aa 5.6; 1 Ioane 3.5 30O ia lea na ‘ou fai atu ai, ‘O lo‘o mulimuli mai le tagata, e sili o ia ‘iā te a‘u, auā o ia na muamua ‘iā te a‘u.’ 31‘Ou te lē iloa fo‘i o ia; ‘ae peita‘i ‘ina ‘ia fa‘aalia o ia ‘iā Isaraelu, o le mea lea na ‘ou sau ai e papatiso i le vai.”
32‘Ua molimau fo‘i Ioane, ‘ua fa‘apea: “Na ‘ou iloa le Agaga ‘ua afio ifo mai le lagi, peiseaī se lupe, ‘ua nofo i ona luga. 33‘Ou te le‘i iloa o ia, peita‘i o ia na ‘auina mai a‘u e papatiso i le vai, na fetalai mai o ia ‘iā te a‘u, ‘O lē ‘e te iloa le Agaga ‘ua afio ifo i ai, ma nofo i luga ‘iā te ia, o ia lava lea na te papatiso i le Agaga Pa‘ia.’ 34‘Ua ‘ou va‘aia fo‘i ma ‘ou molimau o ia lava le Alo o le Atua.”
O Ulua‘i So‘o o Iesu
35O le taeao sa toetū ai Ioane ma nisi ona so‘o e to‘alua; 36‘ua ia va‘ai fo‘i ‘iā Iesu o sāvali ane, ‘ona fa‘apea atu lea o ia, “Fa‘auta i le Tama‘i mamoe a le Atua.”
37‘Ua fa‘alogologo fo‘i ona so‘o e to‘alua i lana ‘upu, ‘ona la mulimuli mai ai lea ‘iā Iesu. 38‘Ua fāliu Iesu, ‘ua silafia i lā‘ua ‘ua mulimuli mai, ‘ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i lā‘ua, “Se a ‘ea la ‘oulua fe‘au?”
‘Ua fai mai i lā‘ua ‘iā te ia, “Rapi e,” (O lona uiga pe a fa‘amatalaina, le a‘oa‘o e,) “O fea ‘e te nofo ai?”#1.38 o fea ‘e te nofo ai?: O le fa‘aliliuga tuai; o fea ‘e te mau ai?
39‘Ua fetalai atu o ia ‘iā te i lā‘ua, “Ō mai ia, ‘inā matamata.” ‘Ua la ō ane ma matamata atu i le mea ‘ua nofo ai o ia; ‘ona latou nonofo lea ma ia i lea aso, auā po ‘ua o‘o i le itūlā e fa i le afiafi.
40O Aneterea, o le uso o Simona Peteru, o le tasi lea o i lā‘ua na fa‘alogologo ‘iā Ioane, ma mulimuli mai ‘iā Iesu. 41‘Ua ia ulua‘i maua lona lava uso o Simona, ‘ona fai atu lea ‘iā te ia, “‘Ua mā maua le Mesia,” (o lona uiga o le Keriso.) 42‘Ua ia ‘aumaia fo‘i o ia ‘iā Iesu ‘ua silasila atu Iesu ‘iā te ia, ‘ona fetalai atu lea,
“O Simona oe, o le atali‘i o Iona, o le a igoa oe ‘iā Kefa”#1.42 Kefa: mai le gagana Arama, o lona uiga “Papa” (o lona uiga o Peteru).
‘Ua Vala‘auina e Iesu ‘ia Filipo ma Natanielu
43O le taeao ‘ua finagalo ai Iesu e maliu atu i Kalilaia ‘ua na silafia Filipo, ‘ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “Mulimuli mai ia ‘iā te a‘u.” 44O le Petesaita fo‘i Filipo; o le ‘a‘ai lea a Aneterea ma Peteru. 45‘Ua maua Natanielu e Filipo, ‘ona fai atu lea ‘iā te ia, “‘Ua matou maua o ia lē ‘ua tusia e Mose i le tulafono, ‘atoa ma le ‘au perofeta, o Iesu lea, o le atali‘i o Iosefa, o le Nasareta.”
46‘Ua fai mai Natanielu ‘iā te ia, “E mafai ‘ea ‘ona tupu o se mea lelei mai Nasareta?”
‘Ua fai atu Filipo ‘iā te ia, “‘Inā sau ia, ‘inā matamata.”
47‘Ua silafia e Iesu o Natanielu o lo‘o sau ‘iā te ia, ‘ona fetalai ane lea ‘iā te ia, “Fa‘auta, o le Isaraelu moni, e leai sona pepelo.”
48‘Ua fai mai Natanielu ‘iā te ia, “Na e silafia a‘u ifea?”
‘Ua tali atu Iesu, ‘ua fa‘apea atu ‘iā te ia, “Na ‘ou iloa oe i lalo o le mati, a o le‘i vala‘au atu lava Filipo ‘iā te oe.”
49‘Ona tali mai lea o Natanielu, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “Rapi e, o oe lava o le Alo o le Atua, o oe lava o le Tupu o Isaraelu.”
50‘Ua tali atu Iesu, ‘ua fa‘apea atu ‘iā te ia, “‘Ua e talitonu ‘ea auā na ‘ou fai atu ‘iā te oe, na ‘ou iloa oe i lalo o le mati? ‘E te va‘aia mea e silisili i nei mea.” 51‘Ua fetalai atu fo‘i Iesu#1.51 Iesu: O le fa‘aliliuga tuai; ia. ‘iā te ia, “E moni, e moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, e mulimuli ane e va‘aia, e ‘outou le lagi ‘ua avanoa; o agelu fo‘i a le Atua e ō a‘e ma ifoifo i luga o le Atali‘i o le tagata.”#Kene 28.12
Currently Selected:
Ioane 1: RSCB
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Revised Samoan Catholic Bible © Bible Society of the South Pacific, 2010.
Ioane 1
1
‘Ua Liutino Tagata le ‘Upu
1Sa i le amataga le ‘Upu, sa i le Atua le ‘Upu, o le Atua fo‘i le ‘Upu.#Kene 1.1; 1 Ioane 1.1; Fa‘aa 19.13; Ioane 17.5 2O ia lava sa i le Atua i le amataga. 3Na ia faia mea uma lava; e leai fo‘i se mea e tasi na faia e le‘i faia e ia.#Kolo 1.16; 1 Kori 8.6; Epe 1.2 4Sa ‘iā te ia le ola; o le ola fo‘i o le malamalama lea o tagata. 5‘Ua pupula mai fo‘i le malamalama i le pouliuli, ‘ae le‘i manumālō i ai le pouliuli.
6Na ‘auina mai le tagata mai le Atua, o Ioane lona igoa.#Mata 3.1; Mare 1.4; Luka 3.1-2 7Na sau o ia o le molimau, ‘ina ‘ia molimau i le malamalama, ‘ina ‘ia fa‘atuatua i ai o tagata uma lava ‘iā te ia. 8E lē o ia o le malamalama, a ‘ua sau o ia ‘ina ‘ia molimau i lea lava malamalama. 9O le malamalama moni lea, na te fa‘amalamalamaina tagata uma lava o lo‘o ‘ua maliu mai i le lalolagi.
10Sa i le lalolagi o ia, na ia faia fo‘i le lalolagi; ‘ae le‘i iloa lava o ia e le lalolagi. 11‘Ua maliu mai o ia i lona lava nu‘u, ‘ae le‘i talia o ia e ona lava tagata. 12A o i latou uma o ē na talia o ia ma fa‘atuatua i lona suafa, na ia avatu i ai o lea manuia, ‘ia ‘avea i latou ma fānau a le Atua.#Ioane 3.18; 1 Ioane 5.13 13O i latou, e lē o le toto na fānau ai, e lē o le mana‘o fo‘i o le tino e lē o le loto fo‘i o le tagata, a o le Atua lava.
14‘Ua liu tino tagata le ‘Upu, sa mau fo‘i o ia ma i tatou, na matou matamata i lona mamalu; o le mamalu lava lea o le Alo e to‘atasi o le Tamā, ‘ua tumu o ia i le alofa tunoa ma le fa‘amaoni.
15‘Ua molimau Ioane ‘iā te ia, ma ‘alaga atu, ‘ua fa‘apea, “O ia lenei sa a‘u fai atu ai, ‘O lē mulimuli mai, e sili o ia ‘iā te a‘u, auā o ia na muamua ‘iā te a‘u.’”
16O lona tumu ‘ua maua ai e i tatou uma lava le alofa tunoa, e fa‘aopoopo i le alofa tunoa. 17Auā na tu‘uina mai e Mose le tulafono, a o le alofa tunoa, ma le mea moni, mai ‘iā Iesu Keriso lea. 18E le‘i va‘aia lava se tasi i le Atua. O le Alo#1.18 Alo: O nisi fa‘aliliuga; Atua. e to‘atasi o lo‘o i le fatafata o le Tamā, o ia ‘ua na fa‘ailoa mai o ia.
O le Sāvali a Ioane Papatiso
(Mata 3.1-12; Mare 1.1-8; Luka 3.1-18)
19O le molimau lenei a Ioane, ‘ina ‘ua ‘a‘auina mai o tagata Iutaia o ositaulaga ma sa Levī mai Ierusalema, ‘ina ‘ia latou fesili mai ‘iā te ia, “O ai ‘ea oe?”
20‘Ona ta‘utino lea o ia, e le‘i fa‘afiti, a ‘ua ta‘utino atu, “E lē o a‘u o le Keriso.”
21‘Ua fesili mai fo‘i i latou ‘iā te ia, “A o ai oe? O Elia ‘ea oe?”#Teu 18.15, 18; Mala 4.5
‘Ua fai atu o ia, “E lē o lea.”
“O le perofeta ‘ea oe?”
‘Ua tali atu o ia, “E leai.”
22‘Ona latou fai mai ai lea ‘iā te ia, “O ai ‘ea oe? ‘Ina ‘ia matou ‘ave le tali i ē na ‘a‘auina mai i matou; Se a ‘ea sau ‘upu ‘iā te oe?”
23‘Ona fa‘apea atu ai lea o ia:#Isai 40.3; Mare 1.3; Mata 3.3; Luka 3.4
“O a‘u o le leo o lē ‘alaga i le vao,
‘‘Inā fa‘alaulelei ia le ala o le Ali‘i, fa‘apei ‘ona fai mai ai o le perofeta o Isaia.’”
24O i latou fo‘i na ‘a‘auina mai, o isi o i latou o le ‘au faresaio. 25‘Ona latou fesili lea ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “Se a fo‘i le mea ‘e te papatiso ai, pe ‘āfai e lē o oe o le Keriso, e lē o Elia, e lē o se perofeta?”
26‘Ua tali atu Ioane, ‘ua fa‘apea atu, “‘Ou te papatiso i le vai; a o lo‘o tu mai i totonu ‘iā te ‘outou le tasi, tou te lē iloa o ia. 27O ia lea o lo‘o mulimuli mai, e sili lava o ia ‘iā te a‘u; ‘ou te lē aogā ‘ona ‘ou tatalaina le nonoa o lona se‘evae.”
28O mea ia na faia i Petania, i tala atu o Ioritana, sa papatiso ai Ioane.
O le Tama‘i Mamoe a le Atua
29O le taeao ‘ua va‘ai atu ai Ioane ‘iā Iesu o maliu mai ‘iā te ia ‘ona fai ane lea, “Fa‘auta i le Tama‘i mamoe a le Atua, na te ‘ave‘esea le agasala a le lalolagi.#Ioane 1.36; Isai 53.7; Galu 8.32; 1 Pete 1.19; Fa‘aa 5.6; 1 Ioane 3.5 30O ia lea na ‘ou fai atu ai, ‘O lo‘o mulimuli mai le tagata, e sili o ia ‘iā te a‘u, auā o ia na muamua ‘iā te a‘u.’ 31‘Ou te lē iloa fo‘i o ia; ‘ae peita‘i ‘ina ‘ia fa‘aalia o ia ‘iā Isaraelu, o le mea lea na ‘ou sau ai e papatiso i le vai.”
32‘Ua molimau fo‘i Ioane, ‘ua fa‘apea: “Na ‘ou iloa le Agaga ‘ua afio ifo mai le lagi, peiseaī se lupe, ‘ua nofo i ona luga. 33‘Ou te le‘i iloa o ia, peita‘i o ia na ‘auina mai a‘u e papatiso i le vai, na fetalai mai o ia ‘iā te a‘u, ‘O lē ‘e te iloa le Agaga ‘ua afio ifo i ai, ma nofo i luga ‘iā te ia, o ia lava lea na te papatiso i le Agaga Pa‘ia.’ 34‘Ua ‘ou va‘aia fo‘i ma ‘ou molimau o ia lava le Alo o le Atua.”
O Ulua‘i So‘o o Iesu
35O le taeao sa toetū ai Ioane ma nisi ona so‘o e to‘alua; 36‘ua ia va‘ai fo‘i ‘iā Iesu o sāvali ane, ‘ona fa‘apea atu lea o ia, “Fa‘auta i le Tama‘i mamoe a le Atua.”
37‘Ua fa‘alogologo fo‘i ona so‘o e to‘alua i lana ‘upu, ‘ona la mulimuli mai ai lea ‘iā Iesu. 38‘Ua fāliu Iesu, ‘ua silafia i lā‘ua ‘ua mulimuli mai, ‘ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i lā‘ua, “Se a ‘ea la ‘oulua fe‘au?”
‘Ua fai mai i lā‘ua ‘iā te ia, “Rapi e,” (O lona uiga pe a fa‘amatalaina, le a‘oa‘o e,) “O fea ‘e te nofo ai?”#1.38 o fea ‘e te nofo ai?: O le fa‘aliliuga tuai; o fea ‘e te mau ai?
39‘Ua fetalai atu o ia ‘iā te i lā‘ua, “Ō mai ia, ‘inā matamata.” ‘Ua la ō ane ma matamata atu i le mea ‘ua nofo ai o ia; ‘ona latou nonofo lea ma ia i lea aso, auā po ‘ua o‘o i le itūlā e fa i le afiafi.
40O Aneterea, o le uso o Simona Peteru, o le tasi lea o i lā‘ua na fa‘alogologo ‘iā Ioane, ma mulimuli mai ‘iā Iesu. 41‘Ua ia ulua‘i maua lona lava uso o Simona, ‘ona fai atu lea ‘iā te ia, “‘Ua mā maua le Mesia,” (o lona uiga o le Keriso.) 42‘Ua ia ‘aumaia fo‘i o ia ‘iā Iesu ‘ua silasila atu Iesu ‘iā te ia, ‘ona fetalai atu lea,
“O Simona oe, o le atali‘i o Iona, o le a igoa oe ‘iā Kefa”#1.42 Kefa: mai le gagana Arama, o lona uiga “Papa” (o lona uiga o Peteru).
‘Ua Vala‘auina e Iesu ‘ia Filipo ma Natanielu
43O le taeao ‘ua finagalo ai Iesu e maliu atu i Kalilaia ‘ua na silafia Filipo, ‘ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “Mulimuli mai ia ‘iā te a‘u.” 44O le Petesaita fo‘i Filipo; o le ‘a‘ai lea a Aneterea ma Peteru. 45‘Ua maua Natanielu e Filipo, ‘ona fai atu lea ‘iā te ia, “‘Ua matou maua o ia lē ‘ua tusia e Mose i le tulafono, ‘atoa ma le ‘au perofeta, o Iesu lea, o le atali‘i o Iosefa, o le Nasareta.”
46‘Ua fai mai Natanielu ‘iā te ia, “E mafai ‘ea ‘ona tupu o se mea lelei mai Nasareta?”
‘Ua fai atu Filipo ‘iā te ia, “‘Inā sau ia, ‘inā matamata.”
47‘Ua silafia e Iesu o Natanielu o lo‘o sau ‘iā te ia, ‘ona fetalai ane lea ‘iā te ia, “Fa‘auta, o le Isaraelu moni, e leai sona pepelo.”
48‘Ua fai mai Natanielu ‘iā te ia, “Na e silafia a‘u ifea?”
‘Ua tali atu Iesu, ‘ua fa‘apea atu ‘iā te ia, “Na ‘ou iloa oe i lalo o le mati, a o le‘i vala‘au atu lava Filipo ‘iā te oe.”
49‘Ona tali mai lea o Natanielu, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te ia, “Rapi e, o oe lava o le Alo o le Atua, o oe lava o le Tupu o Isaraelu.”
50‘Ua tali atu Iesu, ‘ua fa‘apea atu ‘iā te ia, “‘Ua e talitonu ‘ea auā na ‘ou fai atu ‘iā te oe, na ‘ou iloa oe i lalo o le mati? ‘E te va‘aia mea e silisili i nei mea.” 51‘Ua fetalai atu fo‘i Iesu#1.51 Iesu: O le fa‘aliliuga tuai; ia. ‘iā te ia, “E moni, e moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, e mulimuli ane e va‘aia, e ‘outou le lagi ‘ua avanoa; o agelu fo‘i a le Atua e ō a‘e ma ifoifo i luga o le Atali‘i o le tagata.”#Kene 28.12
Currently Selected:
:
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Revised Samoan Catholic Bible © Bible Society of the South Pacific, 2010.