Atos 2

Espírito Santo dihatá'ke niî'

1Cinquenta nɨmɨri Páscoa wa'âka be'ro Pentecoste wamêtiri bosê nɨmɨ wa'âkaro niîwɨ. Tií bosê nɨmɨ niikã́ Jesuré ẽho peórã opâturi too dɨpóro naâ nerêka wi'ipɨta nerêkãrã niîwã taha. 2Tií wi'ipɨ naâ nerêka be'ro wãkûtiro wĩ'ró ɨpɨ́tɨ a'tîro weeró noho ɨ'mɨ̂sepɨ bɨsɨ̂ dihatikaro niîwɨ. Tií wi'i bɨsɨ̂ se'sa wa'âkaro niîwɨ. 3Tohô wa'arí kura naâ nɨkɨ naâ dɨpopá bu'ipɨ pekâ me'e ɨ̃hɨrí põ'ra weeró noho bahuró pesâkaro niîwɨ. 4Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂ dutisére ãyuró weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wee tamúro me'ra ape masá yee uúkũsere uúkũ masitimi'kãrã uúkũ nɨ'kakãrã niîwã.

5-8Pentecoste bosê nɨmɨre Jerusalẽ́pɨre pãharã́ Judeu masa apêye di'takãharãpɨ nerêkãrã niîwã. Naâ ẽho peósetisere ãyuró weerã́ niîkãrã niîwã. Espírito Santo tutuaró o'ô no'o'kãrã uúkũkã tɨ'órã, naâ tiropɨ wa'âkãrã niîwã. Wa'â, naa yeére uúkũkã tɨ'órã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã:

—Ã'rá mari yeére uúkũrã a'tí di'ta Galiléiakãharã niîma. De'ró weérã a'tokãhárã niîmirã, mari yeére ãyuró uúkũti? niî a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã. 9Marî apé sia'kãharã, Elãkãharã, Mesopotâmiakãharã niî'. Ãpêrã Judéiakãharã, Capadóciakãharã, Pontokãharã, Ásiakãharã niî'. 10Ãpêrã Frígiakãharã, Panfíliakãharã, Egitokãharã, Líbia di'ta Cirene wamêtiri maka pɨ'tokãharã niî' a'ti makápɨre. Romakãharã bosê nɨmɨ etâma a'topɨ́re. Naâ ni'karérã Judeu masa niîma. Ãpêrã Judeu masa niîtimirã, Judeu masa weeró noho ẽho peósetirã naá kẽ'ra a'topɨ́re niîma. 11Ãpêrã Cretakãharã, Arábiakãharã niîma. Marî apé sia'kãharã di'akɨ̃ niîmirã, mari yeé uúkũse me'ra tɨ'órã weé' Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ãyusé weé'kere, niîkãrã niîwã. 12Niî pe'tirã naa yeére uúkũkã tɨ'órã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã.

—De'ró weéro tohô wa'âti? niîkãrã niîwã.

13Ni'karérã Espírito Santo tutuaró o'ô no'o'kãrãre buhíkã'kãrã niîwã.

—Naâ ke'árã weeápã, tohô niî uúkũrã, niîkãrã niîwã.

Pedro masaré werê'ke niî'

14Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro tií wi'ipɨ niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ sopepɨ́re. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Jesu bese kũú'kãrã kɨ̃ɨ̂ sirota siru tuú wihakãrã niîwã. Pedro niî pe'tirã tɨ'oáto niîgɨ ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra uúkũkɨ niîwĩ.

—Yɨ'ɨ̂ akawerérã, yɨ'ɨ̂re ãyuró tɨ'oyá. Mɨsâ “Naâ ke'árã weemá”, niî wãkuápɨ. 15Ɨ̃sâ ke'arã́ meheta weeápɨ. Ni'kâroakã bo'rê ke'aka be'ro nove niî'. A'tí horare ke'ayá marí'. 16Mɨsâ ni'kâroakã tɨ'osére dɨporópɨ Joel wamêtigɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ mɨ'takɨ niîwĩ. A'tîro niî ohâkɨ niîwĩ:

17-18“A'ti nukúkã pe'tiátoho dɨporo Espírito Santore niî pe'tirãre o'ôo'gɨti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. “Espírito Santore o'ôo'ka be'ro mɨsâ põ'ra ɨmɨá, numiâ masaré werêrãsama yee kitíre. Bɨkɨrã́, ma'mâ pihare naâ kãrirópɨ ĩ'yogɨ́sa' be'ropɨ́ wa'aátehere. Yɨ'ɨ̂ dutiró weerã́re Espírito Santore o'ôo'gɨsa'. Naá kẽ'ra yeekãhásere masaré werêrãsama.

19A'tí di'tare, ɨ'mɨ̂sepɨre mehêkã bahusé ĩ'yogɨ́sa'. Tohô wa'âro diî, pekâ me'e, o'mé bahuárosa'.

20Ɨmɨ̂koho kẽ'ra na'î tĩ'a wa'ârosa'. Tohô wa'akã́, muhîpũ ɨmɨ̂kohokɨ̃hɨ bahutígɨsami. Muhîpũ yamîkɨ̃hɨ kẽ'ra diî weeró noho sõ'agɨ́ wa'âgɨsami. Masaré yɨ'rɨó'kɨ kɨ̃ɨ̂ opâturi a'tiátoho dɨporo tohô wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨ, wio pesáse me'ra asisté dihatigɨsami. Mehô niirí nɨmɨ meheta niîrosa'.

21No'ó yɨ'ɨ̂re ‘Yã'âro weé'kere akobohóya’ niikã́, naâre akobohógɨsa'. Naâre pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨógɨti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Joel, niî werêkɨ niîwĩ Pedro Jerusalẽ́kãharã masaré.

22-23Apêye naâre Pedro a'tîro werê nemokɨ niîwĩ:

—Mɨsâ ãyuró tɨ'oyá yɨ'ɨ̂ uúkũsere. Õ'âkɨ̃hɨ marî pakɨ, Jesu Nazarékɨ̃hɨre o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'ra kɨ̃ɨ̂ tutuasére ĩ'yókɨ niîwĩ marîre. A'teré marî tiropɨre weé ĩ'yowĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tohô weé'kere ĩ'yâ tĩharã, marî masî' Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨta niîkɨ niîwĩ niisére. Dɨporópɨ marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ “Yɨ'ɨ̂ makɨre masá yã'arã́ wẽherã́sama”, niî masî tohakɨ niîwĩ. Tohô wa'aátehere masîgɨ, “Tohôta wa'ârosa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re, marî pakɨ o'ôo'kɨ niîmikã, mɨsâ yã'arã́re kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutíwɨ. 24Marî pakɨ tohô wa'âka be'ro Jesu Cristore kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrî dohatikɨ niîwĩ. Masá wa'âkɨ niîwĩ. 25Dɨporópɨ wiôgɨ Davi a'tîro ohâ mɨ'takɨ niîwĩ Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũatehere:

Pakɨ́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nu'kukã'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ uí wee'.

26-28Yɨ'ɨ̂ ehêri põ'rapɨre pũûro e'katíse me'ra uúkũ'. Yɨ'ɨ̂re wẽrî'kãrã niirópɨ kõ'âsome. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ makɨ yã'asé moogɨ́ ɨpɨ́ neê boâsome. Yɨ'ɨ̂ wẽrîka be'ro opâturi masagɨ́sa' taha. Teeré yɨ'ɨ̂ masî'. Tohô weégɨ neê uisé moogɨ́sa'. Pũûro e'katí' mɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi.

29Yɨ'ɨ̂ akawerérã, mɨsâre werê sĩ'risa' marî yẽkɨ Davi yeére. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂re yaákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ yaá masâ pee a'ti makáta niî'. Marî masî', kɨ̃ɨ̂ basi pe'e kɨ̃ɨ yeékãhasere ohâtipĩ. Ãpipɨ́re ohâgɨ weepĩ́. 30Davi katîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîkɨ niîwĩ. Marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ parami niî turiagɨpɨ mɨ'ɨ̂ dutî'karo weeró nohota a'tí di'tare dutigɨ́ niîgɨsami”, niîkɨ niîwĩ. 31-32Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî'kere Davi werê mɨ'takɨ niîwĩ Jesu kɨ̃ɨ̂ masaátehere. “Kɨ̃ɨ̂ wẽrîgɨsami. Wẽrî, maatá masagɨ́sami. Ãpêrã wẽrî'kãrã weeró noho wẽrî dohasome. Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ boâsome”, niî ohâkɨ niîwĩ Davi. Davi a'tîro ohâ'kɨ niîmigɨ, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. kɨ̃ɨ yaá ɨpɨ boâ wa'aápã. A'teré tohô niîgɨ, Jesuré wa'aátehe pe'ere ohâ yuugɨ weepĩ́. Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Marî ĩ'yâ'kãrã niî tĩharã masî' kɨ̃ɨ̂ masó'kere. 33Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ kɨ̃ɨ̂re ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ mii mɨhákɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'karo nohota Kɨ̃ɨ̂ makɨré marîre Espírito Santore o'ôo' dutikɨ niîwĩ. Tohô weérã Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ wee tamúse me'ra mɨsa yeé uúkũsere ɨ̃sâ uúkũapɨ. 34-35Davi pe'e kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ me'ra ɨ'mɨ̂sepɨre masa mɨhátipĩ. Tohô weégɨ Jesu pe'ere wa'aátehere uúkũgɨ weepĩ́. Apêyere Jesu Cristore wa'aátehere Davi a'tîro ohâ nemokɨ niîwĩ taha:

Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ toó duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'timi'kãrãre ẽho peókã weegɨ́ti.” Tohô niîkɨ niîwĩ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨoákɨhɨre Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ.

Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâgɨ, Jesuré uúkũgɨ weepĩ́.

36Tohô weérã mɨsâ Judeu masa niî pe'tirã masîya. Jesuré, mɨsâ kurúsapɨ paâ bi'pe'kɨreta Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ sõróopĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé no'o'kɨta niîkã'miwĩ, niî werêkɨ niîwĩ Pedro.

37Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, “Ɨ̃sâ bu'îri kɨósa'”, niî wãkûkãrã niîwã. Tohô weérã Pedrore, ãpêrã Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrãre “Ɨ̃sâ de'ró weerã́sari?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã.

38Naâ tohô niikã́, Pedro naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ:

—Bɨhâ weti dɨka yuúya mɨsâ yã'âro weeséti'kere. Jesu Cristore ẽho peó, wamê yee no'oya. Mɨsâ tohô weéka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami yã'âro weeséti'kere. Tohô niikã́ Espírito Santore o'ôo'gɨsami. Mɨsâ me'ra niî nu'kukɨ̃'sami. 39Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ niî'karo nohota mɨsâre, mɨsâ põ'ra niî turiarãre, apêrokãharãpɨre Espírito Santore o'ôo'gɨsami. No'ó niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ beserã́re o'ôo'gɨsami, niî werêkɨ niîwĩ Pedro.

40Kɨ̃ɨ̂ a'té di'akɨ̃ werêtikɨ niîwĩ. Naâre ãyuró bosá, werê kasa nemokɨ niîwĩ:

—A'tí di'takãharã Jesuré wẽhé'kãrã yã'arã́ niîma. Naâ yã'âro weé'ke wapa Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami. Naâ weeró noho niîtikã'ya. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre akobohóse sẽriyá. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêtigɨsami, niî werêkɨ niîwĩ Pedro.

Jesuré ẽho peórã naâ weeséti'ke niî'

41Pedro tohô niî werekã́ tɨ'órã, pãharã́ Jesu Cristore ẽho peókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yârã, be'ró Pedro kẽ'ra naâre wamê yeekãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî werêka nɨmɨta i'tiáti mil wa'tero masá ẽho peókãrã niîwã.

42Ãpêrã too dɨpóro Jesuré ẽho peó'kãrã me'ra na'îro nerêkãrã niîwã. Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã naâ weresére ãyuró tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã. Naâ basi sɨ'orí ba'â, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'kãrã niîwã.

43Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã kɨ̃ɨ̂ weé'karo nohota masá do'âtirãre yɨ'rɨó, apêye pehé weé ĩ'yokãrã niîwã. Naâ tohô weesére ĩ'yârã, masá niî pe'tirã ĩ'yâ mariakãrã niîwã. 44-45Jesuré ẽho peórã a'mêri ãyuró wee tamúkãrã niîwã. Pehé kɨorã́ naa yeé apêye nohore duâ, tee wapáre ãpêrã moorã́re dɨka waákãrã niîwã. Tohô weérã niî pe'tirã ni'kâro noho kɨo bɨrókãrã niîwã. 46Ɨmɨ̂kohori nɨkɨ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã wa'âkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ. Naa yeé wi'seripɨre e'katíse me'ra a'mêri sɨ'orí ba'âkãrã niîwã. 47Tohô Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peo nu'kukã'kãrã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra naâre ãyuró wãkûkãrã niîwã. Ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótimi'kãrãre ẽho peókã weékɨ niîwĩ. Tohô weérã siâpe me'ra Jesuré pãharã́ ẽho peó nemokãrã niîwã.

Currently Selected:

Atos 2: tuo

Highlight

Copy