Isaia 26
26
Imn de mulțumire
1În ziua aceea#26,1 Adică în epoca de după umilirea Moàbului. „Cetatea puternică” este, cu siguranță, Ierusalímul, sediu al mântuirii, în opoziție cu „cetatea haosului” (Is 24,10)., se va cânta următoarea cântare în țara lui Iúda:
„Avem o cetate puternică;
el a pus mântuirea ca zid și întăritură.
2Deschideți porțile,
ca să intre neamul cel drept
care se păstrează fidel!
3Planul este stabil;
tu vei asigura pacea,
pace, pentru că
și-a pus încrederea în tine.
4Încredeți-vă în Domnul pe vecie,
căci Domnul Dumnezeu
este o Stâncă veșnică.
5I-a umilit pe cei care locuiau în înălțimi#26,5 Poate fi vorba despre înălțimile pământului (despre regiunile muntoase, așa cum o indică înrudirea acestui verset cu Is 25,12, care se referea la Moab) sau despre ceruri, ca în Is 24,4. Contrastul dintre orgoliul oamenilor sus-puși și acțiunea lui Dumnezeu, care îi coboară până la pământ, este o imagine frecventă în Vechiul Testament (cf. Ier 49,16; 50,31-32; Abd v. 3-4; Prov 16,8).
și a doborât cetatea semeață:
a doborât-o la pământ,
a coborât-o până în țărână.
6Ea este călcată în picioare,
picioarele sărmanului,
tălpile picioarelor săracilor.
Psalm
7Cărarea celui drept este dreaptă;
tu, Cel Drept, nivelezi calea celui drept.
8Da, pe calea judecăților tale,
ne-am pus speranța în tine.
Dorința sufletului
este numele tău și amintirea ta.
9Sufletul meu te dorește noaptea#26,9 Este timp pentru meditație și rugăciune (cf. 1Sam 15,11; Iob 35,10; Ps 16,7).
și duhul meu te caută înlăuntrul meu.
Căci atunci când judecățile tale sunt
[împlinite] pe pământ,
locuitorii lumii învață dreptatea.
10Dacă cel nelegiuit va fi milostivit,
nu va învăța dreptatea;
în țara dreptății#26,10 Cu siguranță, Palestína. Este vorba, probabil, despre samariteni. Versetul de față se poate lega de ceea ce precede („cei care învață sau nu învață dreptatea”) sau de ceea ce urmează („cei care nu văd”). Probabil este o glosă aplicată la o anume situație.,
el va săvârși nedreptatea
și nu va vedea măreția Domnului.
11Doamne, mâna este înălțată,
însă ei nu o văd.
Dar o vor vedea
și se vor rușina de gelozia față de popor:
da, focul îi va devora pe dușmanii tăi.
12Doamne, tu vei stabili pentru noi pacea,
căci chiar toate lucrările noastre
tu le-ai făcut să fie pentru noi#26,12 Aici este o afirmație importantă că harul divin previne și însoțește acțiunile evreilor înscrise în istoria mântuirii..
13Doamne Dumnezeul nostru,
alți stăpâni#26,13 Sunt suveranii străini (cf. Is 25,8: „rușinea”) a căror dispariție va fi evocată în Is 26,4, dar pot fi și zeii străini la care fac apel diferite persoane. au stăpânit peste noi;
dar noi numai în tine
ne vom aminti de numele tău.
14Morții nu mai sunt,
umbrele nu se mai ridică,
pentru că i-ai pedepsit, i-ai nimicit
și ai șters orice amintire a lor#26,14 Dispariția dușmanilor este definitivă. Mai mult, ar putea fi aici o aluzie polemică la Bàal, zeul cel mare canaanean, despre care se credea că revine la viață după perioadele de secetă (cf. Os 6,2)..
15Ai înmulțit neamurile,
Doamne; ai înmulțit neamurile.
Te-ai preamărit
și ai lărgit toate hotarele țării#26,15 În contrast cu distrugerea dușmanilor, Israèlul cunoaște o epocă de prosperitate, caracterizată prin creșterea populației și redobândirea vechilor teritorii..
16Doamne, în strâmtorare ei te-au căutat,
neliniștea celui oprimat
este corecția ta pentru ei#26,16 Termenii folosiți în acest verset evocă murmurul incantațiilor magice, ceea ce subliniază o rugăciune care se vrea eficace, dar care nu este decât „suflare de vânt”..
17Cum se zvârcolește și strigă
cea însărcinată în durerea ei
când se apropie să nască,
la fel am fost
și noi înaintea ta, Doamne#26,17 Imaginea durerilor femeii care naște este folosită de iudaism pentru a arăta calamitățile care vor preceda apariția lui Mesia. Cristos va folosi aceleași imagini pentru a indica războaiele care vor preceda venirea lui glorioasă (Mt 24,8; Mc 13,8)..
18Am zămislit, ne-am zvârcolit ca ea,
dar am dat naștere la vânt.
Mântuire nu am făcut pe pământ
și locuitori ai lumii nu s-au născut#26,18 Lit.: „nu au căzut”..
19Cei morți ai tăi vor trăi,
cadavrele se vor ridica.
Treziți-vă și strigați de bucurie,
voi cei care zăceți în țărână!
Căci roua ta este ca roua de dimineață#26,19 Lit.: „roua luminilor”. Imaginea este explicată prin căderea stelelor (vechile mituri canaaneene văd o legătură efectivă între rouă și stele) sau prin originea solară a rouăi, conform reprezentărilor egiptene. Nu este imposibil ca aceste „lumini” să fie fulgerele (cf. Iob 36,32; 37,3.11.15; Hab 3,11), simbol al ploii furtunoase care dă viață pământului, asemenea rouăi (una dintre fiicele lui Bàal, zeul cel mare canaanean al furtunii, este numită, în acest sens, „Luminoasa”). S-ar putea, de asemenea, ca expresia să marcheze o legătură între rouă și auroră (indicată prin același cuvânt ca și lumina în Jud 19,26 și Neh 8,3), cf. Ps 103,3 (în Os 6,3, într-un context foarte apropiat de Is 26,19, venirea Domnului este comparată o dată cu aurora și o dată cu ploaia). Oricare ar fi sensul exact al expresiei folosite aici, roua (Gen 27,28; Ps 133,3; Prov 19,12) și lumina (Ps 36,10; 56,14; Iob 33,28.30) sunt simboluri ale vieții și ale puterii care dă viață. Dumnezeu însuși se compară cu roua în Is 18,4 și Os 14,6.,
iar pământul îi va da afară
pe cei din locuința umbrelor”#26,19 Lit.: „va arunca afară umbrele”..
Trecerea Domnului
20„Mergi, poporul meu,
intră în camera ta
și închide ușa#26,20 Este ceea ce trebuie să facă cei care vor să fie cruțați de mânia divină: astfel, în relatarea potopului, Domnul însuși închide ușa arcei (Gen 7,16) și, tot la fel, israeliții nu ies din casă în timpul nopții de Paști (Ex 12,22-23). după tine#26,20 Trebuie notat contrastul cu Is 26,14, unde era vorba de „morți”, în general, și, mai precis, despre bătrânii lui Israèl, în timp ce aici este vorba despre „cei morți ai tăi”. Imaginea se referă la totalitatea poporului care va fi readus la viață, redobândind toată extensiunea sa în cadrul unei restaurări naționale, ca în Ez 37.!
Ascunde-te puțin,
până va trece indignarea!”.
21Căci, iată, Domnul iese din lăcașul său
ca să pedepsească nelegiuirea
celor care locuiesc pământul.
Pământul va scoate
la suprafață sângele
și nu-i va mai acoperi pe cei uciși din el. #60,18 #Ps 118,19-20 #1Rg 5,26 #17,10; 30,29 #25,2 #25,10 #Ps 63,2 #Ps 77,3 #51,5 #Qoh 8,11 #5,12 #9,6; 37,32 #30,27 #Fil 2,13 #Ex 14,4.17; Ez 28,22 #Ez 47,15-20 #13,8; Mt 24,8; In 16,21 #37,3 #Mt 11,5 și par. #1Cor 15,35-38 #25,8 #10,25; Mt 24,22 #Gen 4,10; Ps 106,38 #Iob 16,18
Selectat acum:
Isaia 26: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași