Romani 11
11
Dumnezeu nu l-a părăsit pe Israel
1Întreb deci: oare şi-a părăsit Dumnezeu poporul? Nicidecum! Căci şi eu sunt israelit, din sămânţa lui Avraam, din seminţia lui Beniamin. 2Dumnezeu nu şi-a părăsit poporul pe care l-a cunoscut mai înainte. Nu ştiţi, oare, ce spune Scriptura despre Ilie? Cum se roagă el împotriva lui Israel: 3Doamne, pe profeţii Tăi i-au omorât, altarele Tale le-au distrus şi eu am rămas singur, iar ei caută să-mi ia sufletul? 4Dar ce îi spune răspunsul ceresc? Mi-am pus deoparte şapte mii de bărbaţi, care nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal. 5Deci tot aşa, în vremea de acum, mai există încă o rămăşiţă aleasă prin har. 6Iar dacă este prin har, atunci nu mai este din fapte. Altfel harul nu mai este har#Alte manuscrise adaugă: „iar dacă este din fapte, nu mai este har, altfel fapta nu mai este faptă.”. 7Şi atunci? Nu tot Israelul a dobândit ceea ce căuta. Cei aleşi au dobândit, dar ceilalţi s-au împietrit, 8precum stă scris:
Dumnezeu le-a dat un duh de amorţire,
ochi ca să nu vadă
şi urechi ca să nu audă
până în ziua de azi.
9Iar David zice:
Facă-se masa lor cursă şi laţ,
un prilej de poticnire spre răsplătirea lor.
10 Să li se întunece ochii ca să nu vadă
şi spinarea să li se încovoaie pentru totdeauna.
11Întreb aşadar: S-au poticnit ei oare ca să cadă? Nicidecum! Ci prin căderea lor neamurile au primit mântuirea, ca Israel să aibă şi mai multă râvnă decât ele. 12Dar dacă greşeala lor a fost o bogăţie pentru lume şi căderea lor a fost o bogăţie pentru neamuri, cu cât mai mult va fi deplina lor întoarcere!
Mântuirea neamurilor
13Căci v-o spun vouă, neamurilor: întrucât sunt apostol al neamurilor, îmi laud slujirea, 14măcar de-aş reuşi să trezesc râvna celor din neamul meu şi să-i mântuiesc pe unii dintre ei. 15Căci dacă înlăturarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor înapoi, dacă nu o înviere din morţi? 16Iar dacă primul rod este sfânt, şi plămada este sfântă. Iar dacă rădăcina este sfântă, la fel sunt şi ramurile.
17Dar dacă unele ramuri au fost tăiate, iar tu, care erai măslin sălbatic, ai fost altoit printre cele rămase, şi te-ai făcut părtaş rădăcinii şi sevei măslinului, 18nu te mândri faţă de ramuri. Iar dacă te mândreşti, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine. 19Mi-ai putea zice: ramurile au fost tăiate ca să fiu altoit eu. 20Bine! Au fost tăiate din cauza necredinţei, iar tu stai în picioare prin credinţă. Deci nu te îngâmfa, ci teme-te! 21Căci dacă Dumnezeu n-a cruţat ramurile fireşti, nici pe tine nu te va cruţa. 22Vezi, dar, bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de cei ce au căzut şi bunătate faţă de tine, dacă vei stărui în această bunătate. Altfel, şi tu vei fi tăiat. 23Dar şi ei, dacă nu vor stărui în necredinţă, vor fi altoiţi. Căci Dumnezeu are puterea să-i altoiască iarăşi. 24Căci dacă tu ai fost tăiat din măslinul sălbatic din fire şi împotriva firii ai fost altoit într-un măslin bun, cu atât mai mult aceştia, care sunt aşa din fire, vor fi altoiţi chiar în măslinul lor.
25Nu vreau să nu ştiţi, fraţilor, taina aceasta, ca să nu vă socotiţi voi înşivă înţelepţi: o parte din Israel s-a împietrit, până la intrarea deplină a neamurilor. 26Şi astfel, întregul Israel se va mântui, după cum stă scris:
Din Sion va veni Răscumpărătorul
şi va îndepărta nelegiuirile de la Iacov.
27 Şi acesta este legământul Meu cu ei,
când voi ridica păcatele lor.
28Cât priveşte evanghelia, ei sunt vrăjmaşi spre binele vostru, dar cât priveşte alegerea, ei sunt iubiţi datorită părinţilor lor. 29Căci darurile şi chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua înapoi. 30Deci după cum voi nu aţi ascultat de Dumnezeu, dar acum aţi aflat îndurare prin neascultarea lor, 31tot aşa şi ei, nu au ascultat acum pentru ca prin îndurarea faţă de voi şi ei să găsească acum îndurare. 32Căci Dumnezeu i-a închis pe toţi în neascultare, ca să se îndure de toţi.
Înţelepciunea imensă a lui Dumnezeu
33O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi cunoaşterii lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât sunt de neînţeles căile Lui!
34 Căci cine a cunoscut gândul Domnului?
Sau cine a fost sfetnicul Lui?
35 Sau cine I-a dat ceva mai înainte,
ca să primească înapoi de la El?
36Pentru că de la El şi prin El şi pentru El sunt toate. A Lui să fie slava în veci, amin!
Selectat acum:
Romani 11: BINT09
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Noul Testament Interconfesional © Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2010.
Interconfessional New Testament © Interconfessional Bible Society in Romania, 2010.
Romani 11
11
Dumnezeu nu l-a părăsit pe Israel
1Întreb deci: oare şi-a părăsit Dumnezeu poporul? Nicidecum! Căci şi eu sunt israelit, din sămânţa lui Avraam, din seminţia lui Beniamin. 2Dumnezeu nu şi-a părăsit poporul pe care l-a cunoscut mai înainte. Nu ştiţi, oare, ce spune Scriptura despre Ilie? Cum se roagă el împotriva lui Israel: 3Doamne, pe profeţii Tăi i-au omorât, altarele Tale le-au distrus şi eu am rămas singur, iar ei caută să-mi ia sufletul? 4Dar ce îi spune răspunsul ceresc? Mi-am pus deoparte şapte mii de bărbaţi, care nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal. 5Deci tot aşa, în vremea de acum, mai există încă o rămăşiţă aleasă prin har. 6Iar dacă este prin har, atunci nu mai este din fapte. Altfel harul nu mai este har#Alte manuscrise adaugă: „iar dacă este din fapte, nu mai este har, altfel fapta nu mai este faptă.”. 7Şi atunci? Nu tot Israelul a dobândit ceea ce căuta. Cei aleşi au dobândit, dar ceilalţi s-au împietrit, 8precum stă scris:
Dumnezeu le-a dat un duh de amorţire,
ochi ca să nu vadă
şi urechi ca să nu audă
până în ziua de azi.
9Iar David zice:
Facă-se masa lor cursă şi laţ,
un prilej de poticnire spre răsplătirea lor.
10 Să li se întunece ochii ca să nu vadă
şi spinarea să li se încovoaie pentru totdeauna.
11Întreb aşadar: S-au poticnit ei oare ca să cadă? Nicidecum! Ci prin căderea lor neamurile au primit mântuirea, ca Israel să aibă şi mai multă râvnă decât ele. 12Dar dacă greşeala lor a fost o bogăţie pentru lume şi căderea lor a fost o bogăţie pentru neamuri, cu cât mai mult va fi deplina lor întoarcere!
Mântuirea neamurilor
13Căci v-o spun vouă, neamurilor: întrucât sunt apostol al neamurilor, îmi laud slujirea, 14măcar de-aş reuşi să trezesc râvna celor din neamul meu şi să-i mântuiesc pe unii dintre ei. 15Căci dacă înlăturarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor înapoi, dacă nu o înviere din morţi? 16Iar dacă primul rod este sfânt, şi plămada este sfântă. Iar dacă rădăcina este sfântă, la fel sunt şi ramurile.
17Dar dacă unele ramuri au fost tăiate, iar tu, care erai măslin sălbatic, ai fost altoit printre cele rămase, şi te-ai făcut părtaş rădăcinii şi sevei măslinului, 18nu te mândri faţă de ramuri. Iar dacă te mândreşti, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine. 19Mi-ai putea zice: ramurile au fost tăiate ca să fiu altoit eu. 20Bine! Au fost tăiate din cauza necredinţei, iar tu stai în picioare prin credinţă. Deci nu te îngâmfa, ci teme-te! 21Căci dacă Dumnezeu n-a cruţat ramurile fireşti, nici pe tine nu te va cruţa. 22Vezi, dar, bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de cei ce au căzut şi bunătate faţă de tine, dacă vei stărui în această bunătate. Altfel, şi tu vei fi tăiat. 23Dar şi ei, dacă nu vor stărui în necredinţă, vor fi altoiţi. Căci Dumnezeu are puterea să-i altoiască iarăşi. 24Căci dacă tu ai fost tăiat din măslinul sălbatic din fire şi împotriva firii ai fost altoit într-un măslin bun, cu atât mai mult aceştia, care sunt aşa din fire, vor fi altoiţi chiar în măslinul lor.
25Nu vreau să nu ştiţi, fraţilor, taina aceasta, ca să nu vă socotiţi voi înşivă înţelepţi: o parte din Israel s-a împietrit, până la intrarea deplină a neamurilor. 26Şi astfel, întregul Israel se va mântui, după cum stă scris:
Din Sion va veni Răscumpărătorul
şi va îndepărta nelegiuirile de la Iacov.
27 Şi acesta este legământul Meu cu ei,
când voi ridica păcatele lor.
28Cât priveşte evanghelia, ei sunt vrăjmaşi spre binele vostru, dar cât priveşte alegerea, ei sunt iubiţi datorită părinţilor lor. 29Căci darurile şi chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua înapoi. 30Deci după cum voi nu aţi ascultat de Dumnezeu, dar acum aţi aflat îndurare prin neascultarea lor, 31tot aşa şi ei, nu au ascultat acum pentru ca prin îndurarea faţă de voi şi ei să găsească acum îndurare. 32Căci Dumnezeu i-a închis pe toţi în neascultare, ca să se îndure de toţi.
Înţelepciunea imensă a lui Dumnezeu
33O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi cunoaşterii lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât sunt de neînţeles căile Lui!
34 Căci cine a cunoscut gândul Domnului?
Sau cine a fost sfetnicul Lui?
35 Sau cine I-a dat ceva mai înainte,
ca să primească înapoi de la El?
36Pentru că de la El şi prin El şi pentru El sunt toate. A Lui să fie slava în veci, amin!
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Noul Testament Interconfesional © Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2010.
Interconfessional New Testament © Interconfessional Bible Society in Romania, 2010.