Copyrightul pentru Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită (EDCR) © 2022 aparține British and Foreign Bible Society / Societății Biblice pentru Răspândirea Bibliei în Anglia și Străinătate și Societății Biblice Interconfesionale din România. ℗Hosanna 20__

Romanian EDCR 2022 IBSR (NT) Audio NonDrama

Romanian EDCR 2022 IBSR (NT) Audio Drama

Copyrightul pentru Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită (EDCR) © 2022 aparține British and Foreign Bible Society / Societății Biblice pentru Răspândirea Bibliei în Anglia și Străinătate și Societății Biblice Interconfesionale din România.

După aceea, Isus străbătea Galileea; nu voia să treacă prin Iudeea, fiindcă iudeii căutau să‑L omoare. Și sărbătoarea iudeilor, Așezarea Corturilor, era aproape. Frații Săi I‑au zis: „Pleacă de aici și du‑te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii tăi lucrările pe care le faci! Nimeni nu lucrează în ascuns când caută să ajungă cunoscut. Dacă faci acestea, arată‑te lumii!” Căci nici chiar frații Săi nu credeau în El. Isus le‑a zis: „Vremea Mea n‑a sosit încă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică. Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăște, căci Eu mărturisesc despre ea că faptele ei sunt rele. Voi suiți‑vă la sărbătoare; Eu nu Mă sui la sărbătoarea aceasta, căci vremea Mea nu s‑a împlinit încă.” După ce le‑a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.

După ce s‑au suit frații Săi la sărbătoare, S‑a suit și El, dar nu pe față, ci pe ascuns. Iudeii Îl căutau la sărbătoare și ziceau: „Unde este?” Era mult freamăt cu privire la El în mulțime. Unii spuneau: „Este un om bun”, dar alții spuneau: „Ba nu, ci duce mulțimea în rătăcire.” Totuși, nimeni nu vorbea pe față despre El, de frica iudeilor.
Pe la jumătatea sărbătorii, Isus S‑a suit la Templu și a început să dea învățătură. Iar iudeii se mirau, zicând: „Cum de știe acesta carte fără să fi învățat?” Isus le‑a răspuns: „Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M‑a trimis. Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaște dacă învățătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine. Cel ce vorbește de la sine își caută propria slavă; dar cel ce caută slava celui ce l‑a trimis, acela este adevărat și în el nu este nedreptate.
Oare nu v‑a dat Moise Legea? Totuși, nimeni dintre voi nu împlinește Legea. De ce căutați să Mă omorâți?” Mulțimea I‑a răspuns: „Ai demon. Cine caută să te omoare?” Drept răspuns, Isus le‑a zis: „O lucrare am făcut, și toți vă mirați. Moise v‑a dat circumcizia (nu că ea vine de la Moise, ci de la patriarhi), și voi îl circumcideți pe om în ziua sabatului. Dacă un om primește circumcizia în ziua sabatului, ca să nu se calce Legea lui Moise, vă mâniați pe Mine că am însănătoșit un om în ziua sabatului? Nu judecați după înfățișare, ci judecați după judecata cea dreaptă!”
Unii dintre locuitorii Ierusalimului spuneau: „Nu este el acela pe care caută să‑l omoare? Și iată că vorbește pe față și ei nu‑i spun nimic! Nu cumva căpeteniile au cunoscut cu adevărat că acesta este Hristosul? Dar pe acesta îl știm de unde este; când însă va veni Hristosul, nimeni nu va ști de unde este.” Atunci Isus, care dădea învățătură în Templu, a strigat, zicând: „Mă cunoașteți și Mă știți de unde sunt! Eu n‑am venit de la Mine Însumi, însă Cel ce M‑a trimis este adevărat, numai că voi nu‑L cunoașteți. Eu Îl cunosc, căci de la El sunt și El M‑a trimis.” Căutau deci să‑L prindă, dar nimeni n‑a pus mâna pe El, căci încă nu‑I sosise ceasul.
Din mulțime însă mulți au crezut în El și spuneau: „Când va veni Hristosul, va face oare mai multe semne decât a făcut acesta?” Fariseii au auzit mulțimea murmurând acestea despre El, și preoții de seamă și fariseii au trimis niște gărzi să‑L prindă. Isus a zis: „Încă puțină vreme sunt cu voi și apoi Mă duc la Cel ce M‑a trimis. Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde sunt Eu, voi nu puteți veni.” Iudeii și‑au spus între ei: „Unde are de gând să se ducă acesta, încât nu‑l vom găsi? Doar n‑are de gând să se ducă la cei răspândiți printre greci și să‑i învețe pe greci!? Ce înseamnă cuvântul acesta pe care l‑a spus: «Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde sunt Eu, voi nu puteți veni»?”

În ziua cea din urmă – ziua cea mare a sărbătorii – Isus a stat în picioare și a strigat: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea! Cel ce crede în Mine, precum zice Scriptura, râuri de apă vie vor curge din inima lui.” (Spunea aceasta despre Duhul, pe care aveau să‑L primească cei ce vor fi crezut în El. Căci Duhul [Sfânt] încă nu fusese dat, fiindcă Isus încă nu fusese proslăvit.)

Unii din mulțime, când au auzit aceste cuvinte, spuneau: „Acesta este cu adevărat Profetul.” Alții spuneau: „Acesta este Hristosul.” Dar alții spuneau: „Doar nu din Galileea vine Hristosul! Nu zice Scriptura că Hristosul vine din sămânța lui David și din Betleem, satul de unde era David?” S‑a făcut deci dezbinare în mulțime din pricina Lui. Unii din ei voiau să‑L prindă, dar nimeni n‑a pus mâna pe El. Atunci gărzile s‑au întors la preoții de seamă și la farisei. Și aceștia le‑au spus: „De ce nu l‑ați adus?” Gărzile au răspuns: „Niciodată n‑a vorbit vreun om ca omul acesta.” Fariseii le‑au răspuns: „Doar n‑ați fost și voi duși în rătăcire! A crezut în el vreunul dintre conducători sau dintre farisei? Dar mulțimea aceasta, care nu cunoaște Legea, este blestemată!” Nicodim, cel care venise la Isus mai înainte și care era unul dintre ei, le‑a zis: „Oare Legea noastră osândește pe vreun om fără să‑l asculte mai întâi și să știe ce face?” Drept răspuns, ei i‑au zis: „Doar nu ești și tu din Galileea! Cercetează și vezi că din Galileea nu s‑a ridicat niciun profet!”

[[Și s‑a întors fiecare acasă.

Nghe Ioan 7