Exodul 6
6
Izbăvirea făgăduită
1Domnul, lui Moise i-a vorbit:
„Iată că timpul a sosit
Și vei vedea ce am să-i fac,
Lui Faraon, după-al Meu plac:
O mână tare-o să-l silească,
Din țară, ca să izgonească
Poporul. Da! Va fi silit
Să-l lase, căci Eu am vorbit!”
2Apoi, lui Moise, Dumnezeu
Îi spuse: „Eu sunt Domnul, Eu!
3Eu, lui Avram, M-am arătat
Și lui Isac și a urmat
Și Iacov. Cunoscut sunt Eu
De către ei, ca Dumnezeu
Atotputernic. Ei, în lume,
M-au cunoscut sub acest Nume.
Nu au știut Numele Meu,
Adică „Domnul”, căci lor, Eu,
Numele-acest, nu L-am făcut,
În acea vreme, cunoscut.
4Un legământ am încheiat,
Cu ei, urmând a le fi dat
Țara Canaan, în mâna lor –
Țara călătoriilor
Lor sfinte, pe cari le făceau,
Țara în cari străini erau
Și ca străini au locuit.
5Acum însă, l-am auzit,
Pe al lui Israel popor –
Din țara Egiptenilor,
Unde se află înrobit –
Cum geme, și Mi-am amintit
De legământul Meu. Acum,
6Ai să pornești, din nou, la drum,
Și fiilor lui Israel,
Le vei vorbi, în acest fel:
„Eu, Domnul sunt! Eu sunt Cel care,
Din ale voastre munci amare,
Cu care sunteți apăsați,
Am să vă scot. Veți fi scăpați,
Din a Egiptului robie,
Cu braț întins, și au să fie
Mari judecăți. De-acolo, Eu
7Vă iau, să fiți poporul Meu,
Și veți cunoaște că Eu sânt
Domnul! Sunt Dumnezeul Sfânt,
Sunt Cel care vă slobozesc,
Căci din Egipt vă izbăvesc,
Din greul ce v-a apăsat
Prin munca grea, ce vi s-a dat.
8Eu sunt Acel care apoi,
Vă voi călăuzi, pe voi,
Spre țara ‘ceea minunată,
Cari am jurat că va fi dată
În stăpânire, lui Avram,
Isac, Iacov și al lor neam.
Veți stăpâni acel pământ,
Cum am promis. Eu, Domnul sânt!”
9Moise s-a dus și a vorbit,
Așa cum Domnu-a poruncit,
Copiilor lui Israel.
Dar ei n-au ascultat de el,
Pentru că i-a împiedicat
Robia grea-n cari s-au aflat.
10Domul, pe Moise, l-a trimis,
La Faraon și-astfel i-a zis:
11„Spune-i dar, Faraonului:
„Să lași fiii poporului
Lui Israel, să iasă-afară,
Să plece-acum, din a ta țară!”
12Moise răspunse, Domnului:
„Dar nici fiii poporului
Lui Israel nu au voit
S-asculte, când eu le-am vorbit,
Și crezi că Faraonul are
Ca să îmi deie ascultare
Chiar mie, care reușesc,
Cu greutate, să vorbesc?”
13Domnul, porunci, a împărțit,
Când iar, cu Moise, a vorbit
Și cu al său frate Aron.
Ele-l priveau pe Faraon,
Și pe-al lui Israel popor
Cari, din a Egiptenilor
Robie și din a lor țară,
Avea să fie scos afară.
Spița neamului lui Moise și Aaron
14Iată acum, numele lor,
Adică numele celor
Pe cari familia lor îi are,
Drept căpetenii. Prin urmare,
Ruben – întâiul fiu născut
Al lui Israel – l-a avut
Pe Enoh, Palu – primii doi;
Hețron și Carmi mai apoi.
Astea-s familiile care,
Prin Ruben, și-au făcut cărare.
15Fiii lui Simeon: din el,
Întâi, ieșit-a Iemuel,
Pe care l-a urmat Iamin,
Apoi Ohad și cu Iachin
Și cu Țohar; iar la sfârșit,
Saul, cel care a ieșit
Dintr-o femeie Canaanită.
Aceasta-i ramura ieșită
Din Simeon. Acum urmează
16Cei cari din Levi se-ntrupează:
Gherșon, Chehat, iar la sfârșit,
Merari. Levi a trăit –
Pân’ să audă-a morții șoapte –
O sută și treizeci și șapte
De ani, în pace, pe pământ.
17Iată acuma, care sânt
Ai lui Gherșon copii: deci ei
Au fost Libni și cu Șimei.
18Urmează fiii lui Chehat:
Amram, Ițehar și-a urmat
Hebron apoi, și Uziel.
Chehat a viețuit și el,
Ani mulți – în număr au fost ei,
O sută și treizeci și trei.
19Iată-i pe-ai lui Merari fii:
Mahli și Muși-i sunt copii.
Familiile-acestea toate,
Din Levi fost-au întrupate.
20Cu o mătușă s-a-nsurat
Amram. Femeia s-a chemat
Iochebed. Ea a zămislit
Doi fii. Aceștia s-au numit
Aron și Moise. Tatăl lor –
Amram – prin lume, călător –
În ani – un secol a umblat,
La care s-a adăugat
Încă treizeci și șapte dar.
21Iată fiii lui Ițehar:
Core, Nefeg – sunt primii doi –
Iar Zicri-ncheie șiru-apoi.
22Acum, fiii lui Uziel:
Întâiul fost-a Mișael.
De Elțafan a fost urmat,
Iar Sitri șirul l-a-ncheiat.
23Aron, când s-a căsătorit,
Cu Elișeba s-a-nsoțit –
Cu fata lui Aminadab,
Sora lui Nahșon. Pe Nadab,
Întâi, femeia l-a născut;
Apoi Abihu-a apărut,
Urmat fiind de Eleazar,
Iar la sfârșit, de Itamar.
24Mergând apoi pe-al spiței fir,
Iată și al lui Core șir:
Asir, Elcana și-a urmat
Abiasaf. Ei au format
Astfel, o ramură a lor:
Familia Coriților.
25Iar Eleazar – al cărui tată
Este Aron – luă o fată
Cari este a lui Putiel.
Fineas veni, în acest fel,
Pe lume. Toți aceștia sânt
Deci, căpetenii, pe pământ,
Al neamului Leviților,
Și-aceasta e familia lor.
26Aron și Moise au ieșit
Din acest neam. Lor le-a vorbit
Domnul, când i-a chemat la El,
Spunând: „Scoateți pe Israel,
Din țara Egiptenilor!
Să iasă, după oastea lor!”
27Ei sunt acei care s-au dus
La Faraon – cum Domnu-a spus –
Ca pe-al lui Israel popor,
Din țara Egiptenilor,
Să îl elibereze. Ei –
Moise și cu Aron – sunt cei
Care din ăst neam au ieșit.
28Atunci când Domnul i-a vorbit
Lui Moise, în Egipt, i-a zis:
29„Eu, Domnul sunt! Eu te-am trimis
La Faraon. Tot ce-am vorbit,
Tu îi vei spune, negreșit.”
30Moise I-a zis lui Dumnezeu:
„Dar eu vorbesc destul de greu.
Când în Egipt voi fi plecat,
Cum mă voi face ascultat,
De Faraon? Vorbele mele,
Vor fi luate-n seamă, ele?”
Currently Selected:
Exodul 6: BIV2014
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2014 Ioan Ciorca
