2 Corinteni 12
12
Revelațiile și viziunile lui Paul
1Dacă trebuie să mă laud, deși nu este de niciun folos, voi veni totuși la viziunile și la revelațiile Domnului. 2Cunosc un om în Cristos care, acum paisprezece ani#12,2 Probabil în anii 42 sau 43, în timpul șederii lui Paul în Cilícia sau Antiohía, înainte de prima lui călătorie misionară. – că era în trup, nu știu; sau că era în afara trupului, nu știu: Dumnezeu o știe – a fost răpit până la al treilea cer#12,2 Numărul cerurilor, în concepția iudaică, a variat de la cinci până la zece. „Șapte” este cifra cea mai obișnuită. Paradísul era situat deseori în cel de-al treilea cer.. 3Și știu că omul acesta – că era în trup sau că nu era în trup nu știu: Dumnezeu o știe – 4a fost răpit în paradis și că a auzit cuvinte de negrăit care omului nu-i sunt permise să le rostească. 5Pentru acel [om] mă voi lăuda; dar cu privire la mine însumi nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele. 6Chiar dacă aș vrea să mă laud, nu aș fi fără minte, pentru că spun adevărul. Dar mă feresc, pentru ca nu cumva cineva să mă considere mai presus decât ce vede în mine sau aude de la mine.
7Și, ca să nu fiu umplut de îngâmfare din cauza revelațiilor neobișnuite, mi-a fost dat un ghimpe în trup#12,7 Expresia nu se referă la vreo boală fizică sau psihică, așa cum s-a încercat de-a lungul istoriei exegezei să se explice (167 de interpretări), ci este o încercare pe care Paul a depășit-o prin puterea harului. Tripla rugăciune a lui Paul amintește de tripla rugăciune a lui Isus (Mc 14,32-42), a cărei ascultare constă tocmai în suportarea încercării., un înger al Satanei ca să mă pălmuiască, așa încât să nu mă umplu de îngâmfare#12,7 Unele manuscrise importante omit: „așa încât să nu mă umplu de îngâmfare”.. 8De trei ori l-am rugat pentru aceasta pe Domnul să-l îndepărteze de la mine, 9dar el mi-a zis: „Îți este suficient harul meu, căci puterea mea se împlinește în slăbiciune”. Așadar, mă voi lăuda cu mai multă bucurie în slăbiciunile mele ca să locuiască în mine puterea lui Cristos. 10De aceea, mă bucur în slăbiciuni, în jigniri, în necazuri, în lipsuri, în persecuții, în strâmtorări [îndurate] pentru Cristos, pentru că atunci când sunt slab, atunci sunt puternic.
Îngrijorarea lui Paul pentru creștinii din Corínt
11Am ajuns ca unul fără de minte. Voi m-ați constrâns. Voi ar fi trebuit să mă fi recunoscut, căci chiar dacă nu sunt cu nimic inferior acestor „apostoli teribili”, 12dovezile apostolului s-au arătat#12,12 Lit.: „s-au produs”. între voi prin toată statornicia, prin semne și minuni și prin fapte minunate. 13Căci cu ce sunteți voi mai prejos decât celelalte Biserici, în afara faptului că eu însumi nu am fost o povară pentru voi? Iertați-mi#12,13 Lit.: „grațiați-mă!”. această nedreptate! 14Iată, sunt gata să vin la voi pentru a treia oară și nu vă voi fi o povară pentru că eu nu caut cele ale voastre, ci pe voi. Căci nu copiii se cuvine să adune bunuri pentru părinți, ci părinții pentru copii. 15Eu voi oferi cu bucurie totul și mă voi oferi pe mine pentru sufletele voastre. Dacă eu vă iubesc mai mult, voi fi oare iubit mai puțin?
16Fie! Eu nu v-am fost o povară. Dar, fiind isteț, v-am prins prin viclenie. 17Am tras eu vreun profit prin vreunul dintre cei pe care i-am trimis la voi? 18L-am rugat pe Tit și împreună cu el am trimis un frate. Tit a avut vreun profit? N-am umblat noi în același duh? N-am călcat pe aceleași urme?
19De mult vi se pare că ne apărăm înaintea voastră. Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu în Cristos, iar toate acestea, iubiților, sunt spre edificarea voastră. 20Căci mă tem ca nu cumva, venind la voi, să vă găsesc așa cum n-aș vrea, iar eu să fiu găsit de voi așa cum n-ați vrea: nu cumva [să găsesc] certuri, gelozii, mânie, ambiții, calomnii, insinuări, orgolii, tulburări. 21[Mă tem] ca nu cumva, venind din nou, să mă umilească Dumnezeu din cauza voastră și să-i plâng pe mulți dintre cei care au păcătuit mai înainte și nu s-au convertit de la necurăția, de la desfrânarea și nerușinarea#12,21 Termenul grec „aselghèia” se referă la un păcat ostentativ (de exemplu, „libertinaj”), acțiunea unui om care a ajuns pradă patimilor, care a pierdut orice noțiune de demnitate și de rușine, așa încât nu-i mai pasă de ce spun sau gândesc alții. la care s-au dedat. #Lc 23,43 #Ap 2,7 #11,16 #Mt 26,39-44 #4,7 #Fil 4,13 #11,5 #Rom 15,19 #1Cor 2,4 #1Tes 1,5 #11,9 #Fil 2,17 #12,13 #2,17; 3,1 #10,11 #Rom 1,29 #1Cor 4,6 #2,1; 13,2
Currently Selected:
2 Corinteni 12: VBRC2020
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași