Filipeni 2
2
Îndemn la umilință
1Deci dacă este o mângâiere în Cristos, dacă este o stimulare a iubirii, dacă este o comuniune a duhului, dacă este o simțire și îndurare, 2faceți-mi bucuria deplină: să gândiți la fel, să aveți aceeași iubire, aceeași simțire, un singur cuget#2,2 Câteva manuscrise importante au: „același cuget”.! 3Să nu faceți nimic din ambiție sau din laudă deșartă, ci, cu umilință, fiecare să-l considere pe celălalt mai presus de sine, 4fără ca cineva dintre voi să aibă în vedere numai ale sale, ci#2,4 Multe manuscrise adaugă: „fiecare”. și ale altora!
Imn cristologic
5Să aveți în voi#2,5 Expresia greacă „en hymín” poate însemna: „în voi” („în interiorul vostru”) sau „între voi” („unii față de alții”). acea#2,5 O serie de manuscrise introduc propoziția prin: „căci, așadar”. atitudine#2,5 Verbul „fronèuo” descrie: atitudinea interioară, modul de a simți și de a gândi, sentimentele, mentalitatea, logica, proiectul spiritual (Rom 12,16).
care este în Cristos Isus#2,5 Propoziție relativă eliptică, în greacă. Interpretarea ei cunoaște mai multe direcții: 1) aceeași atitudine pe care a avut-o Cristos, el fiind modelul pentru relațiile dintre membrii comunității; 2) acea atitudine pe care creștinul o are față de Cristos, în sensul că totul este raportat la Isus Cristos, mântuitorul..
6El, fiind din fire#2,6 Expresia „morphé Theoù” poate fi interpretată în trei feluri: 1) aspectul exterior (aparența, înfățișarea, forma); 2) condiția (starea de glorie caracteristică lui Dumnezeu); 3) firea (natura esențială a lui Dumnezeu). Deși nu se poate susține că sfântul Paul folosește aici sensul filozofic al termenului, pe baza exegezei Sfinților Părinți și a majorității exegeților, considerăm că aici este descrisă natura divină a lui Cristos din veșnicie, implicând și starea de glorie. Dumnezeu,
nu a considerat un beneficiu#2,6 Termenul grec „harpagmòn” apare numai aici în Biblie. În greaca clasică înseamnă „răpire”, „pradă”, „cucerire prin violență”. Cu această nuanță, Sfinții Părinți descoperă aici o aluzie la Adam, care a încercat cu orice preț să răpească o prerogativă divină, să fie ca Dumnezeu. În contextul de față, „egalitatea lui Isus cu Dumnezeu” nu poate constitui obiectul răpirii, deoarece el are această egalitate din veșnicie. Aici este vorba de un privilegiu, beneficiu, avantaj pe care Cristos nu îl păstrează cu gelozie pentru sine, ci acceptă misiunea de mântuire prin ascultare și umilire (întrupare, suferință, moartea pe cruce). propriu
că este egal cu Dumnezeu,
7ci s-a despuiat#2,7 Lit.: „s-a golit; și-a pierdut valoarea; a renunțat la un bun”. Cristos nu a renunțat la firea, la natura sa divină, ci numai la starea de glorie. pe sine
luând firea sclavului#2,7 Lit.: „forma”. Isus nu a luat numai un chip sau numai o înfățișare exterioară de om, ci și-a asumat natura, firea umană (cf. nota „e” la Fil 2,6).,
devenind asemenea oamenilor,
iar, după felul lui de a fi#2,7 Lit.: „schèma”. Termenul înseamnă „forma exterioară”, „forma prezentă”, „natura”. Termenul „asemenea” (în greacă „homoiòma”) din expresia „asemenea oamenilor” are următoarea semnificație: „portret”, „copia unui portret”, „asemănare”, „imagine”. Gândirea Apostolului se îndreptă spre „asemănare”. Explicația acestei asemănări nu trebuie căutată în Rom 8,3 („Dumnezeu l-a trimis pe Fiul său într-un trup asemănător cu cel al păcatului”), întrucât în imnul din Filipèni nu se vorbește despre păcate, nici despre carnea păcătoasă. Deci, înțelesul trebuie să fie acesta: „a stabilit un raport, o asemănare ontologică cu oamenii”. Cele două expresii – „devenind asemenea” și „după felul lui de a fi” – sunt un paralelism progresiv: progresia este indicată de contrastul „oameni – om”, „devenind – a fost aflat”. Descrierea aspectului uman exterior al lui Cristos este în sens pozitiv.,
a fost aflat ca un om.
8S-a umilit pe sine
făcându-se ascultător
până la moarte,
până la moartea pe cruce.
9Pentru aceasta, și Dumnezeu
l-a înălțat
și i-a dăruit numele#2,9 Câteva manuscrise omit articolul substantivului „nume”; de aceea unii traduc: „un nume”.
care este mai presus de orice nume,
10pentru ca în numele lui Isus
să se plece tot genunchiul:
al celor din ceruri, al celor
de pe pământ și al celor de dedesubt,
11și orice limbă să dea mărturie
că Isus Cristos este Domn,
spre gloria lui Dumnezeu Tatăl.
Străduință pentru mântuire
12De aceea, iubiții mei, așa cum ați ascultat întotdeauna, nu numai în prezența mea, ci cu atât mai mult în absența mea, lucrați la mântuirea voastră cu teamă și cutremur! 13De fapt, Dumnezeu este cel care lucrează în voi: el vă face și să voiți, și să înfăptuiți#2,13 Lit.: „Dumnezeu lucrează în voi și voirea, și înfăptuirea, după bunăvoința sa”. Expresia paradoxală din acest verset pune în lumină inițiativa divină (verbul „energein” este folosit în Noul Testament numai pentru a indica acțiunea atotputernică a lui Dumnezeu), dar nu anulează libertatea și riscul din partea omului de a refuza mântuirea. Dumnezeu dă energie voinței și acțiunii omului ca să împlinească „bunăvoința” sa, care este planul său de mântuire., după placul său. 14Toate să le faceți fără murmurări și fără discuții, 15ca să fiți fără vină și curați#2,15 Termenul grec „akèraios” descrie calitatea vinului curat, nediluat, sau a metalului prețios fără impurități sau aliaj., copii neprihăniți ai lui Dumnezeu în mijlocul unei generații perverse și rătăcite între care voi străluciți ca niște luminători în lume! 16Țineți#2,16 Unele traduceri consideră prima parte a v. 16 drept o continuare a frazei din v. 15 și o explicație a modului în care creștinii strălucesc în lume. cu tărie cuvântul vieții spre mândria mea în ziua lui Cristos, pentru că nu am alergat în zadar și nici nu m-am trudit degeaba! 17Și chiar de va trebui vărsat [sângele meu] peste jertfa și slujirea#2,17 Lit.: „cultul”. credinței voastre, mă bucur și mă bucur împreună cu voi toți. 18Și tocmai de aceea, bucurați-vă și voi, bucurați-vă împreună cu mine!
Misiunea lui Timotéi și a lui Epafrodít
19Am speranța în Domnul Isus că îl voi trimite la voi curând pe Timotéi ca să am și eu inima ușurată când voi primi#2,19 Lit.: „voi ști”. vești despre voi; 20căci nu am pe nimeni atât de apropiat sufletește care să se îngrijească cu atâta sinceritate de cele ale voastre. 21De fapt, toți caută propriile [interese], nu cauza lui Isus Cristos. 22Voi cunoașteți virtutea lui#2,22 Vezi nota la Rom 5,4., căci a slujit evanghelia împreună cu mine ca un copil alături de tatăl său. 23Așadar, sper să-l trimit pe el îndată ce voi vedea ce întorsătură vor lua lucrurile în privința mea. 24Eu însă am încredere în Domnul că voi veni și eu îndată.
25Am considerat că este necesar să-l trimit la voi pe Epafrodít#2,25 Acest colaborator al lui Paul nu este cunoscut decât din această scrisoare (în afara cazului în care „Epafràs” din Col 1,7; 4,12 și Fm v. 23 ar fi o formă prescurtată a aceluiași nume). El are misiunea să le ducă prizonierilor ajutoarele primite (Paul își va exprima gratitudinea în Fil 4,10-20), apoi s-a îmbolnăvit. El este „trimisul” Bisericii din Filípi: este de fapt singurul trimis al Bisericilor ( 2Cor 8,23) al cărui nume a fost păstrat (cf. și Fap 20,4)., fratele meu, cel care lucrează și luptă împreună cu mine, cel pe care voi l-ați trimis ca să mă slujească la nevoie, 26căci îi era dor#2,26 Unele manuscrise importante au: „îi era dor să vă vadă”. de voi toți și era preocupat, deoarece voi ați aflat că fusese bolnav. 27Într-adevăr, a fost bolnav, aproape de moarte, însă Dumnezeu s-a îndurat de el, și nu numai de el, ci și de mine, ca să nu am întristare peste întristare. 28Așadar, l-am trimis mai repede ca să-l vedeți și să vă bucurați din nou, iar eu să fiu mai puțin întristat. 29Primiți-l, deci, în Domnul, cu toată bucuria și cinstiți-i#2,29 Lit.: „aveți cinste pentru”. pe unii ca aceștia, 30căci pentru lucrarea lui Cristos#2,30 Unele manuscrise au „lucrarea Domnului”. a fost aproape de moarte, punându-și viața în pericol pentru a completa ceea ce nu puteați face#2,30 Lit.: „sluji”. voi pentru mine! #Lc 1,78 #Col 3,12 #4,2 #Rom 15,5 #1Cor 1,10-16 #2Cor 13,11 #1,17 #Gal 5,26 #2,21 #In 13,15 #1In 2,6 #Col 1,15 #In 1,1-2; 17,5 #Evr 1,3 #1In 1,1-2 #2Cor 8,9 #Mt 20,28 #Rom 8,3 #Evr 2,17 #1Tim 2,5 #Evr 2,9 #Mt 26,39 #In 4,34; 6,38 #Rom 5,19 #Evr 5,8 #Fap 2,23 #1Cor 1,17-18; 2,2 #In 12,32 #Fap 2, #24.32-33 #Lc 24,46 #Ef 1,20-23 #Evr 1,3-4 #Rom 1,4 #Rom 11,36 #1Cor 15,24-28 #Is 19,16 #1Cor 2,3 #2Cor 7,15 #1Tes 2,13 #Evr 13,21 #Ef 2,10 #Num 14,2.9 #Dt 32,5 #In 8,12; 12,35-36 #1Tes 5,5 #Ef 5,8-11 #Is 49,4 #1Tes 2,1; 3,5 #1Cor 1,8 #Ex 24,6-8 #Evr 9,19 #2Tim 4,6 #1,1 #2,4 #1Cor 4,17 #1Tim 1,18 #1,1.5 #1,25 #4,18 #4,3 #1Cor 16,16 #1,6 #Col 1,24
Currently Selected:
Filipeni 2: VBRC2020
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași