Proverbe 9
9
Înțelepciunea invită acasă la sine#9,0 În Prov 9,1-6.13-18 sunt prezentate succesiv două personaje feminine. Primul este înțelepciunea (v. 1-6), al doilea este prostia (v. 13-18). Înțelepciunea și prostia se prezintă ca două maestre de viață, gata să invite la școala proprie un număr cât mai mare de discipoli. Este evident că, în intenția autorului, al doilea personaj este o contrafigură a primului cu scopul de a provoca, în cititorii săi, stima și iubirea pentru înțelepciune, în așa fel încât să ajungă să dorească învățăturile ei.
1Înțelepciunea#9,1 În ebraică, termenul de aici este la plural, la fel ca în Prov 1,20, pentru a exprima excelența sau din cauza unei influențe lingvistice ugaritice. și-a zidit#9,1 Înțelepciunea acționează nu numai ca o persoană fizică reală, ci și ca o doamnă bogată. casa,
și-a cioplit șapte coloane#9,1 Deși un anumit curent exegetic tinde să vadă reprezentarea simbolică a templului, al cărui portic era împodobit cu coloane (cf. 1Rg 7,21), coloanele de aici indică doar ideea unui palat frumos (cf. 1Rg 7,1-8), iar numărul 7 dă ideea de finețe..
2Și-a înjunghiat animalele#9,2 Lit.: „ce era de înjunghiat”. Deși traducerea greacă redă ideea cultuală, „și-a înjunghiat victimele”, textul ebraic subliniază doar înjunghierea animalelor pentru banchet (cf. Mt 22,4).,
și-a amestecat vinul și și-a pregătit masa.
3Și-a trimis slujitoarele să strige#9,3 De comparat cu trimiterea slujitorilor în Mt 22,3-4; Lc 14,17 și, în Vechiul Testament, trimiterea profeților, înțelepților și scribilor la care se referă Cristos în Mt 23,34-37.
de pe vârfurile înalte ale cetății.
4„Cel nepriceput să se îndrepte aici!”.
Iar celui sărac la inimă să-i zică:
5„Veniți și hrăniți-vă cu pâinea mea
și beți vinul meu pe care l-am amestecat!#9,5 Sub alegoria pâinii și a vinului, se înțelege învățătura înțelepciunii (cf. Prov 9,2), fără nicio referință la un act cultual și, cu atât mai puțin, la banchetul euharistic, mai ușor sesizabil în ospățul de nuntă din parabola evanghelică (cf. Mt 22,1-4; Lc 14,16-24).
6Abandonați nepriceperea și veți trăi#9,6 Rodul învățăturii înțelepciunii este participarea la viață și la tot ceea ce o face fericită și fecundă (cf. Prov 2,20-21; 3,13-18.21-26; 4,10.22; 6,23; 8,21).,
pășiți drept pe calea priceperii#9,6 Învățătura înțelepciunii este un ansamblu de precepte pentru diferite circumstanțe ale vieții, inspirate din predica profeților și din preceptele legii lui Yhwh.!”.
Maxime împotriva batjocoritorilor
7Cine-l întoarce pe un batjocoritor
primește dezonoare
și cine-i reproșează celui vinovat, jignire.
8Nu-l mustra pe batjocoritor, căci te va urî, mustră-l pe înțelept și el te va iubi!
9Dă-i înțeleptului și el va deveni mai înțelept,
învață-l pe cel drept și el va adăuga învățătură!
10Originea înțelepciunii este teama de Domnul și cunoașterea celor sfinte, priceperea#9,10 LXX adaugă: „A cunoaște legea este datul cugetului bun”..
11Căci prin mine se vor înmulți zilele tale și ți se vor adăuga ani de viață.
12Dacă ești înțelept, ești înțelept pentru tine și dacă ești batjocoritor, tu singur vei suporta#9,12 LXX are: „12 Fiule, de ești înțelept pentru tine, înțelept vei fi și pentru cei apropiați; Dar dacă ajungi rău, singur îți vei istovi relele. 12a Cine se reazemă pe minciună, acela paște vânturile, acela urmărește păsările în zbor; 12b A părăsit căile viei sale, s-a rătăcit pe cărăruile ogorului său; 12c El străbate un pustiu fără apă, un ținut împărțit între însetați; cu mâinile culege nerodire”..
Prostia#9,13 Și prostia este personificată, iar activitatea sa este opusă celei a înțelepciunii. Sensul comparației este transparent: așa cum sunt două căi, cea a binelui și cea a răului (Prov 4,11-18; Dt 30,15-20; Ps 1), la fel sunt două chemări, două ospețe la care este invitat omul: ține de el să aleagă (cf. Rom 12,21; 2Cor 6,14-15; Tit 1,15).
13Femeia nesimțită este neastâmpărată,
nepricepută și nu știe nimic.
14Șade la intrarea casei sale#9,14 Cum o făceau în mod real prostituatele de meserie, care așteptau lângă casă (cf. Ios 2,15) sau într-un loc cunoscut de toți (cf. Gen 38,14)., pe tron#9,14 Pentru a-și da importanța unei doamne de vază (cf. Ap 13; 17,8-16), pentru a ademeni și a seduce (cf. Prov 7,16).,
pe înălțimile cetății,
15ca să strige tuturor celor care trec pe drum, celor care pășesc drept pe cărările lor:
16„Cel nepriceput să se îndrepte aici!”.
Iar celui sărac la inimă îi zice:
17„Apele furate sunt dulci
și pâinea ascunsă este delicioasă#9,17 Asemenea înțelepciunii, prostia a pregătit un ospăț pentru oaspeți. Numai că băuturile ei sunt din furt și pâinea este ascunsă, aluzie evidentă la clandestinitatea în care se întâlneau păcătoșii și puneau la cale acțiunile lor cu ajutorul femeii adultere (cf. Prov 7,8-9;19-20).”.
18Dar el nu știe că acolo sunt umbrele, că cei chemați de ea sunt
în adâncurile locuinței morților#9,18 LXX are: „18 Dar acela nu știe că muritorii pier lângă ea și că pe stinghia iadului ea îi iese în cale. 18a Îndepărtează-te, nu sta pe loc și nu-ți întoarce ochiul către ea! 18b Așa vei străbate o apă străină și vei trece peste un râu străin. 18c De apă străină să te ții departe, din izvor străin să nu bei, 18d ca să trăiești vreme îndelungată și să ți se adauge ani la viață!”.. #Înț 1,12 #Mt 22,1-14 #14,1; 24,3 #1,20 #Sir 24,19-21 #Is 55,1-3; In 6,35 #9,12; 19,25; 21,11.24 #1,7 #3,2 #2,18
Currently Selected:
Proverbe 9: VBRC2020
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Proverbe 9
9
Înțelepciunea invită acasă la sine#9,0 În Prov 9,1-6.13-18 sunt prezentate succesiv două personaje feminine. Primul este înțelepciunea (v. 1-6), al doilea este prostia (v. 13-18). Înțelepciunea și prostia se prezintă ca două maestre de viață, gata să invite la școala proprie un număr cât mai mare de discipoli. Este evident că, în intenția autorului, al doilea personaj este o contrafigură a primului cu scopul de a provoca, în cititorii săi, stima și iubirea pentru înțelepciune, în așa fel încât să ajungă să dorească învățăturile ei.
1Înțelepciunea#9,1 În ebraică, termenul de aici este la plural, la fel ca în Prov 1,20, pentru a exprima excelența sau din cauza unei influențe lingvistice ugaritice. și-a zidit#9,1 Înțelepciunea acționează nu numai ca o persoană fizică reală, ci și ca o doamnă bogată. casa,
și-a cioplit șapte coloane#9,1 Deși un anumit curent exegetic tinde să vadă reprezentarea simbolică a templului, al cărui portic era împodobit cu coloane (cf. 1Rg 7,21), coloanele de aici indică doar ideea unui palat frumos (cf. 1Rg 7,1-8), iar numărul 7 dă ideea de finețe..
2Și-a înjunghiat animalele#9,2 Lit.: „ce era de înjunghiat”. Deși traducerea greacă redă ideea cultuală, „și-a înjunghiat victimele”, textul ebraic subliniază doar înjunghierea animalelor pentru banchet (cf. Mt 22,4).,
și-a amestecat vinul și și-a pregătit masa.
3Și-a trimis slujitoarele să strige#9,3 De comparat cu trimiterea slujitorilor în Mt 22,3-4; Lc 14,17 și, în Vechiul Testament, trimiterea profeților, înțelepților și scribilor la care se referă Cristos în Mt 23,34-37.
de pe vârfurile înalte ale cetății.
4„Cel nepriceput să se îndrepte aici!”.
Iar celui sărac la inimă să-i zică:
5„Veniți și hrăniți-vă cu pâinea mea
și beți vinul meu pe care l-am amestecat!#9,5 Sub alegoria pâinii și a vinului, se înțelege învățătura înțelepciunii (cf. Prov 9,2), fără nicio referință la un act cultual și, cu atât mai puțin, la banchetul euharistic, mai ușor sesizabil în ospățul de nuntă din parabola evanghelică (cf. Mt 22,1-4; Lc 14,16-24).
6Abandonați nepriceperea și veți trăi#9,6 Rodul învățăturii înțelepciunii este participarea la viață și la tot ceea ce o face fericită și fecundă (cf. Prov 2,20-21; 3,13-18.21-26; 4,10.22; 6,23; 8,21).,
pășiți drept pe calea priceperii#9,6 Învățătura înțelepciunii este un ansamblu de precepte pentru diferite circumstanțe ale vieții, inspirate din predica profeților și din preceptele legii lui Yhwh.!”.
Maxime împotriva batjocoritorilor
7Cine-l întoarce pe un batjocoritor
primește dezonoare
și cine-i reproșează celui vinovat, jignire.
8Nu-l mustra pe batjocoritor, căci te va urî, mustră-l pe înțelept și el te va iubi!
9Dă-i înțeleptului și el va deveni mai înțelept,
învață-l pe cel drept și el va adăuga învățătură!
10Originea înțelepciunii este teama de Domnul și cunoașterea celor sfinte, priceperea#9,10 LXX adaugă: „A cunoaște legea este datul cugetului bun”..
11Căci prin mine se vor înmulți zilele tale și ți se vor adăuga ani de viață.
12Dacă ești înțelept, ești înțelept pentru tine și dacă ești batjocoritor, tu singur vei suporta#9,12 LXX are: „12 Fiule, de ești înțelept pentru tine, înțelept vei fi și pentru cei apropiați; Dar dacă ajungi rău, singur îți vei istovi relele. 12a Cine se reazemă pe minciună, acela paște vânturile, acela urmărește păsările în zbor; 12b A părăsit căile viei sale, s-a rătăcit pe cărăruile ogorului său; 12c El străbate un pustiu fără apă, un ținut împărțit între însetați; cu mâinile culege nerodire”..
Prostia#9,13 Și prostia este personificată, iar activitatea sa este opusă celei a înțelepciunii. Sensul comparației este transparent: așa cum sunt două căi, cea a binelui și cea a răului (Prov 4,11-18; Dt 30,15-20; Ps 1), la fel sunt două chemări, două ospețe la care este invitat omul: ține de el să aleagă (cf. Rom 12,21; 2Cor 6,14-15; Tit 1,15).
13Femeia nesimțită este neastâmpărată,
nepricepută și nu știe nimic.
14Șade la intrarea casei sale#9,14 Cum o făceau în mod real prostituatele de meserie, care așteptau lângă casă (cf. Ios 2,15) sau într-un loc cunoscut de toți (cf. Gen 38,14)., pe tron#9,14 Pentru a-și da importanța unei doamne de vază (cf. Ap 13; 17,8-16), pentru a ademeni și a seduce (cf. Prov 7,16).,
pe înălțimile cetății,
15ca să strige tuturor celor care trec pe drum, celor care pășesc drept pe cărările lor:
16„Cel nepriceput să se îndrepte aici!”.
Iar celui sărac la inimă îi zice:
17„Apele furate sunt dulci
și pâinea ascunsă este delicioasă#9,17 Asemenea înțelepciunii, prostia a pregătit un ospăț pentru oaspeți. Numai că băuturile ei sunt din furt și pâinea este ascunsă, aluzie evidentă la clandestinitatea în care se întâlneau păcătoșii și puneau la cale acțiunile lor cu ajutorul femeii adultere (cf. Prov 7,8-9;19-20).”.
18Dar el nu știe că acolo sunt umbrele, că cei chemați de ea sunt
în adâncurile locuinței morților#9,18 LXX are: „18 Dar acela nu știe că muritorii pier lângă ea și că pe stinghia iadului ea îi iese în cale. 18a Îndepărtează-te, nu sta pe loc și nu-ți întoarce ochiul către ea! 18b Așa vei străbate o apă străină și vei trece peste un râu străin. 18c De apă străină să te ții departe, din izvor străin să nu bei, 18d ca să trăiești vreme îndelungată și să ți se adauge ani la viață!”.. #Înț 1,12 #Mt 22,1-14 #14,1; 24,3 #1,20 #Sir 24,19-21 #Is 55,1-3; In 6,35 #9,12; 19,25; 21,11.24 #1,7 #3,2 #2,18
Currently Selected:
:
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași