Ioan 6

Înmulțirea pâinilor

1După aceea#Mat. 14:13. Mar. 6:35. Luca 9:10,12. Isus S-a dus dincolo de Marea Galileei, numită Marea Tiberiadei. 2O mare gloată mergea după El, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi. 3Isus S-a suit pe munte și ședea acolo cu ucenicii Săi. 4Paștele, praznicul iudeilor, era#Lev. 23:5,7. Deut. 16:1. Cap. 2:13; 5:1 aproape. 5Isus#Mat. 14:14. Mar. 6:35. Luca 9:12. Și-a ridicat ochii și a văzut că o mare gloată vine spre El. Și i-a zis lui Filip: „De unde avem să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceștia?” 6– Spunea lucrul acesta ca să-l încerce, pentru că știa ce are de gând să facă. – 7Filip i-a răspuns: „Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu#Num. 11:21,22. două sute de lei#6:7 Grecește: dinari. n-ar ajunge ca fiecare să capete puțintel din ele.” 8Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis: 9„Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi pești, dar#2Împ. 4:43. ce sunt acestea la atâția?” 10Isus a zis: „Spuneți-le oamenilor să șadă jos!” În locul acela era multă iarbă. Oamenii au șezut jos, în număr de aproape cinci mii. 11Isus a luat pâinile, I-a mulțumit lui Dumnezeu, le-a împărțit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărțit celor ce ședeau jos; de asemenea, le-a dat și din pești cât au voit. 12După ce s-au săturat, Isus le-a zis ucenicilor Săi: „Strângeți firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic!” 13Le-au adunat deci și au umplut douăsprezece coșuri cu firimiturile care rămăseseră din cele cinci pâini de orz, după ce mâncaseră toți. 14Oamenii aceia, când au văzut minunea pe care o făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, acesta este prorocul#Gen. 49:10. Deut. 18:15,18. Mat. 11:3. Cap. 1:21; 4:19,25; 7:40 cel așteptat în lume.” 15Isus, fiindcă știa că au de gând să vină să-L ia cu sila ca să-L facă împărat, S-a dus iarăși la munte, numai El singur.

Isus umblă pe mare

16Când#Mat. 14:23. Mar. 6:47. s-a înserat, ucenicii Lui s-au coborât la marginea mării. 17S-au suit într-o corabie și treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, și Isus tot nu venise la ei. 18Sufla un vânt puternic și marea era întărâtată. 19După ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, Îl văd pe Isus umblând pe mare și apropiindu-Se de corabie. Și s-au înfricoșat. 20Dar Isus le-a zis: „Eu sunt, nu vă temeți!” 21Voiau deci să-L ia în corabie. Și corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.

Pâinea vieții

22Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decât o corabie și că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea. 23A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mâncaseră ei pâinea, după ce Domnul Îi mulțumise lui Dumnezeu. 24Când au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au suit și ele în corăbiile acestea și s-au dus la Capernaum să-L caute pe Isus. 25Când L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis: „Învățătorule, când ai venit aici?” 26Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Mă căutați nu pentru că ați văzut semne, ci pentru că ați mâncat din pâinile acelea și v-ați săturat! 27Lucrați nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru#Vers. 51 Cap. 4:14 mâncarea care rămâne pentru viața veșnică și pe care v-o va da Fiul Omului; căci Tatăl, adică Însuși Dumnezeu, pe#Mat. 3:17; 17:5. Mar. 1:11; 9:7. Luca 3:22; 9:35. Cap. 1:33; 5:37; 8:18. Fap. 2:22. 2Pet. 1:17. El L-a însemnat cu pecetea Lui.” 28Ei I-au zis: „Ce să facem ca să săvârșim lucrările lui Dumnezeu?” 29Isus le-a răspuns: „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta#1Ioan 3:23.: să credeți în Acela pe care L-a trimis El.” 30„Ce#Mat. 12:38; 16:1. Mar. 8:11. 1Cor. 1:22. semn faci Tu deci”, I-au zis ei, „ca să-l vedem și să credem în Tine? Ce lucrezi Tu? 31Părinții#Ex. 16:15. Num. 11:7. Neem. 9:15. 1Cor. 10:3. noștri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: «Le-a dat să mănânce pâine#Ps. 78:24,25. din cer.»” 32Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Moise nu v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer, 33căci Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se coboară din cer și dă lumii viața!” 34„Doamne#Cap. 4:5.”, I-au zis ei, „dă-ne totdeauna această pâine!” 35Isus le-a zis: „Eu#Vers. 48,58 sunt Pâinea vieții. Cine#Cap. 4:14; 7:37. vine la Mine nu va flămânzi niciodată; și cine crede în Mine nu va înseta niciodată. 36Dar#Vers. 26,64 v-am spus că M-ați și văzut, și tot nu credeți. 37Tot#Vers. 45 ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine; și pe#Mat. 24:24. Cap. 10:28,29 2Tim. 2:19. 1Ioan 2:19. cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni afară; 38căci M-am coborât din cer ca să fac nu#Mat. 26:39. Cap. 5:30 voia Mea, ci#Cap. 4:34. voia Celui ce M-a trimis. 39Și voia Celui ce M-a trimis este să#Cap. 10:28; 17:12; 18:9. nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l învii în ziua de apoi. 40Voia Tatălui Meu este ca#Vers. 27,47,54 Cap. 3:15,16; 4:14 oricine Îl vede pe Fiul și crede în El să aibă viața veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.” 41Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zisese: „Eu sunt Pâinea care s-a coborât din cer.” 42Și ziceau: „Oare#Mat. 13:55. Mar. 6:3. Luca 4:22. nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată și mamă îi cunoaștem? Cum dar zice El: «Eu M-am coborât din cer»?” 43Isus le-a răspuns: „Nu cârtiți între voi! 44Nimeni#Cânt. 1:4. Vers. 65 nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; și Eu îl voi învia în ziua de apoi. 45În#Is. 54:13. Ier. 31:34. Mica 4:2. Evr. 8:10; 10:16. Vers. 37 Proroci este scris: «Toți vor fi învățați de Dumnezeu.» Așa că oricine L-a ascultat pe Tatăl și a primit învățătura Lui vine la Mine. 46Nu#Cap. 1:18; 5:37. că cineva L-a văzut pe Tatăl în afară de#Mat. 11:27. Luca 10:22. Cap. 1:18; 7:29; 8:19 Acela care vine de la Dumnezeu; da, Acela L-a văzut pe Tatăl. 47Adevărat, adevărat vă spun că cine#Cap. 3:16,18,36. Vers. 40 crede în Mine are viața veșnică! 48Eu#Vers. 33,35 sunt Pâinea vieții. 49Părinții#Vers. 31 voștri au mâncat mană în pustie, și au murit. 50Pâinea#Vers. 51,58 care se coboară din cer este de așa fel, ca cineva să mănânce din ea și să nu moară. 51Eu sunt Pâinea#Evr. 10:5,10. vie, care#Cap. 3:13. s-a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din Pâinea aceasta, va trăi în veac; și Pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viața lumii.” 52La auzul acestor cuvinte, iudeii se certau#Cap. 7:43; 9:16; 10:19. între ei și ziceau: „Cum#Cap. 3:9. poate omul acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm?” 53Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncați#Mat. 26:26,28. trupul Fiului Omului și dacă nu beți sângele Lui, n-aveți viața în voi înșivă! 54Cine#Vers. 27,40,63 Cap. 4:14 mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viața veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi. 55Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană, și sângele Meu este cu adevărat o băutură. 56Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne#1Ioan 3:24; 4:15,16. în Mine, și Eu rămân în el. 57După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine și Eu trăiesc prin Tatăl, tot așa cine Mă mănâncă pe Mine va trăi și el prin Mine. 58Astfel#Vers. 49,50,51 este Pâinea care s-a coborât din cer, nu ca mana pe care au mâncat-o părinții voștri, și totuși au murit: cine mănâncă Pâinea aceasta va trăi în veac.” 59Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, când îi învăța pe oameni în Capernaum.

Unii ucenici Îl părăsesc. Mărturisirea lui Petru

60Mulți#Mat. 11:6. Vers. 66 dintre ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?” 61Isus, care știa în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: „Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire? 62Dar#Mar. 16:19. Cap. 3:13 Fap. 1:9. Efes. 4:8. dacă L-ați vedea pe Fiul Omului suindu-Se unde era mai înainte?… 63Duhul#2Cor. 3:6. este acela care dă viață, carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și viață. 64Dar sunt#Vers. 36 unii din voi care nu cred.” – Căci Isus#Cap. 2:24,25; 13:11. știa de la început cine erau cei ce nu cred și cine era cel ce avea să-L vândă. – 65Și a adăugat: „Tocmai de aceea v-am#Vers. 44,45 spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.” 66Din#Vers. 60 clipa aceea mulți dintre ucenicii Lui s-au întors înapoi și nu mai umblau cu El. 67Atunci Isus le-a zis celor doisprezece: „Voi nu vreți să vă duceți?” 68„Doamne”, I-a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele#Fap. 5:20. vieții veșnice. 69Și#Mat. 16:16. Mar. 8:29. Luca 9:20. Cap. 1:49; 11:27 noi am crezut și am ajuns la cunoștința că Tu ești Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu.” 70Isus le-a răspuns: „Nu#Luca 6:13. v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Și totuși unul#Cap. 13:27. din voi este un drac.” 71– Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon, Iscarioteanul, căci el avea să-L vândă: el, unul din cei doisprezece. –

Currently Selected:

Ioan 6: EDC100

Highlight

Copy