2 Corintios 11
11
So' Pablo qataxa so' 'chi naỹóxoic namaxa'spi
1Quiliisaxa da' 'ami 'an'añaxachiiỹet da' cat'olec 'me sega'me ñichiỹoxosóxoc. Temaqaidi ga'me 'éeta, qaláxasa na'chi 'ená'am jaỹim 'anapogáxadiñiiỹet. 2Qá'a jaỹim 'uo da' sega'me ỹic'álaxanaxac da' 'oñíita, qaláxasa da'me ỹic'álaxanaxac, da'me chiỹoqo'ot ñi'me Dios. Qá'a jaỹim sétaaque da' 'ami s'onáxaneeta so' Cristo, qataxa sétaaque da' 'ami saloxóneeta so'me, da' 'ená'am qasen jaga' q'añole 'me huaỹamqai, 'me 'uoneguet ga' 'oonolec siỹaxaua. 3Qaláxasa da'me 'éeta so'me nanaic 'me sa naqaláataxaic ca'li ỹoqovin jaso' Eva. Naqaida 'me ỹ'éte'uo da' ỹoqolánaxa da' 'uootaxa nataq'en da' 'ami ỹoqovi'n, qana'chi da' 'adeenataxaquii dasee'guesop da'me huosóta 'me 'ad'amaqténataxanaxaquii so' Cristo. 4Qá'a 'ami 'uo da' 'anapogáxadiñiiỹet jen'me 'ami nivídetapee'ualo 'me ỹ'axátetac ga' Jesús laqáỹa 'me sa 'ená'am so'me s'axátaqtac, qataxa da' 'ami 'auacoñiiỹet ga' nepaqal laqáỹa 'me sa 'ená'am so'me Dios lepaqal 'me sóxote 'ami taỹoto, qataxa da' 'auacoñiiỹet ga' n'aqtaxanaxac laqáỹa 'me sa 'ená'am da' sóxote 'anaquiáxañiitapega. 5Qá'a jaỹim saỹáteeta da' qaỹa 'te ga' jaỹim napacalégue jen'me 'oquíitapegue'pi 'me 'enapeela't da' nasoỹá'ña jen'me Jesús lamaxa'spi. 6Qana'chi temaqaidi da' jaỹim sa 'eesá'me sa ñaqaláate' da' ỹitaxỹaxac, qaláxasa da' ỹaatetonaxanaxac 'me sa naq'áita. Qataxa ỹima jen'me s'étaqpi da' 'oñíita, naqáina na' ỹichoxot da'me qadaatetonaxanaxac.
7'Uootaxa ¿qo'li sa ỹiỹamaxañi jodamaxa ca'li 'ami s'axatema da' n'aqtac 'me nec'alaxaqui, qana'chi sa jaỹim 'te 'ausiichíñii, da' sacona da' ỹátaqta ñoqosíiñi, qaidi 'ami qoneuaxaỹaxadíseguem? 8Qataxa jaỹim 'ená'am da' seuoxotáxanec jaso' naicaua na' 'amaqténataxanaxaicpi laỹi ca'li saconeguet da' 'en ỹaso'vi, da' qaidi 'ami selolóo'te. 9Qataxa ca'li 'ami souetaavlo, qana'chi 'uo da' ỹovic, qaláxasa qaỹa 'te ga' jaỹim ỹimelégue da' 'oñíita. Qá'a saua' qadaqáỹa' 'me chiỹoqodá'a di' Macedonia, saa'me 'me jaỹim ỹane'm so'me seuéetaaque. Qana'chi ỹátaqta let'ádaic da' ỹitelaxa da' 'uootaxa 'uo ga' jaỹim ỹimelégue da' 'oñíita, qana'chi naqaida 'me sequet'ot dójo'. 10Jaỹim ỹátaqta 'eesa da' saatetóota da' 'eesa nasoxoc 'me chiỹoqo'ot so' Cristo, qataxa saỹáteeta nataq'en da' qaỹa 'te ga' jaỹim neuótec da' ỹamaic jen'me néta'ña di' 'aléua Acaya. 11Qana'chi ¿jái'te ga' 'eeto' dójo' 'me senaac? ¿Qo'li sa 'te 'ami soqopitalo'? Qaláxasa ñi' Dios ỹaỹáten da'me ỹátaqta let'ádaic da' 'ami ñoqopitalo.
12Qaláxasa jaỹim sequet'ot da'me s'étetac, qaidi qaỹa 'te liiuo qasen jen'me 'chi sétaaque da' 'uo ga'me ỹachiỹoxotaỹi, da' qaidi 'uo ga' lamaic, da' 'ena'ama qo'mi. 13Qá'a jen'me 'chi nenáqchinỹi da' lamaxa'spi so' Jesús, qaláxasa qovínaxanaxaicpi, qataxa 'chi naỹóoue na' lamaxa'spi so' Cristo. 14Da'me sa 'te ỹiuálaq'a, qá'a saỹátenaq so' qadó'o Satanás 'uo da' 'chi naỹóoue na' Dios lamaxa'spi 'me 'uo na' lauaq. 15Chan'eesa sa 'te ỹiuálaq'a da' 'uootaxa jen'me l'onataxanaxanecpi so'me da' 'chi ỹadénaxat da' nó'in ga'me ỹ'étetac. Qaláxasa ga'me ne'uaxánaguec jen'me qomle, na'chi ỹipaquichiilo ỹiméda naa'me ỹ'étet'ape.
Jen' ne'queténaxacpi so' Pablo qá'a da' Jesús lamaxasec
16Ỹitaxa senaac da' ỹ'aqtac: 'Ená'te qomle da' 'uo ga' 'enapii'ỹa jaỹim jaláxaic. Qaláxasa qomle 'uo ga' leenataxac da'me, qana'chi n'óota qomle da' jaỹim demachít'a da' sose da' sená'am ga'me jaláxaic, qaidi nataq'en jaỹim 'uo da' cat'olec da' ñ'amaqten. 17Da'me dójo' senaac sa 'te jaỹim ỹamaxalégue so' qadesaliaxanec. Jaldáta da' sega'me ỹaláxac da' ỹosáxac da'me ñ'amaqténaxac. 18Qá'a jalcote na' 'chi n'amaqchínỹi jen' 'chi 'aléua lé'ec, chan'eesa nataq'en jaỹim naỹí'uo da' ñ'amaqténaxac. 19Qá'a da'me 'oñíita 'oñíiỹapeela't da' 'uo da' 'adaỹátenaxanaxaquii, qalqaiga ¿tá'nooqo'chi 'aviñii mat'eguet jen'me 'chi jaláxaicpi? 20Qá'a 'aviñii mat'eguet jen'me siỹaxadipi 'me 'chi 'ami lelatáqa qa'e'n, 'ami 'chi de'quétapiilo, qataxa sega'me da' 'ami lalémaxase'te, qataxa da' 'chi 'ami ỹi'ue'n, jaldáta da' ỹi'uaxáatapegoovlo naua' 'adatáxasoxocodii'. 21Temaqaidi da'me 'uo da' s'acalégue da' senaac da'me, qá'a ¡qo'mi ỹátaqta qaỹa 'te ga' qadapotec da' s'étaq da'me!
Qaláxasa jen'me da' ỹátaqta sa 'te liiỹi lauel da' 'uo ga' n'amaqchínỹi, qana'chi nataq'en ỹátaqta sa 'te liiỹi di' ỹiuel, temaqaidi da'me sega'me jaỹim jaláxaic naỹi da'me senaac. 22¿Qo'li hebreo lé'ecpi jen'me? Jaỹim nataq'en. ¿Qo'li Israel lec'oqtepi jen'me? Jaỹim nataq'en Israel lec'óxot. ¿Qo'li mai'chi lauadipi so' Abraham jen'me? Na'chi 'ená'am jaỹim. 23¿Qo'li lelatacpi so' Cristo jen'me? Jaỹim ñapacalégue jen'me, temaqaidi da' sega'me jaỹim jaláxaic da' ỹitaxaỹaxac. Qaláxasa ỹágueegue da' ỹ'onataxanaxac, sa 'ená'am jen'me. Ỹágueegue da' ñi'uaxánaguec, qataxa ỹágueegue da' jaỹim qoỹicoñi'. Jalcote da' jaỹim qoỹachitalégue da' ỹileuaxa. 24Ỹivi't saua' cinco da' jaỹim naqatáñi na' judío lé'ecpi da' treinta y nueve jaỹim ỹidó'oc na' laqáinaxanaxat. 25Tres da' jaỹim qoỹidótapeec na' 'epaq pon, qataxa 'oonolec da' jaỹim qoỹidó'oc na' qa'. Qataxa tres da' damolíñi jan' licota 'me ñoqotéta'uo, qataxa 'oonolec da' ñauá'ne' da' sonétanỹi jan' huaxai lat'édai da' ỹima so' nolo' qataxa so' pí'ỹaq. 26Qataxa qaỹóxoda'chi naua' ỹiuoxoco, ñauaa'to naua' lichico na' ñáchi, qataxa na' cacháxaicpi, qataxa na' mai'chi ỹaỹi, qataxa jen'me ỹaqá'a siỹaxadipi. Qataxa ñauá'ne' nataq'en da' lichic na' noic let'ádaic, qataxa naua' n'ónaxadi, qataxa jan' huaxai. Qataxa s'amaxac da' lichic na' 'enapeela't da' qadaỹi 'amaqténataxanaxaicpi, qaláxasa 'chi qovínaxanaxaicpi. 27Qataxa samaxáỹi da' ỹ'onataxanaxac qataxa 'uo da' ỹaqalánaxanaxac. Jalcote da' 'uo da' sa s'ochiỹi di' pí'ỹaq, qataxa 'uo da' qaỹa 'te salic qataxa siliinquip, qataxa da' jalcote da' ñoqouaqtela't. Qataxa ñauá'ne' da' jaỹim naqaviaxa ỹalaat qataxa da' ỹisaléuaxa.
28Sa na'chínata jen'me qataxa ỹima jen'me laỹi. Qá'a ỹiméda naua' noloqo'te ỹátaqta ñanomtapeeguet da' ỹidiáxa da' ỹicochiỹa ỹima jen'me 'amaqténataxanaxaicpi. 29Qataxa da' 'uo ga' qaỹa 'te l'añaxac, qana'chi nataq'en jaỹim qaỹa 'te ga' ỹ'añaxac. Da'me 'uo ga' huáñi qoỹin, qana'chi jaỹim sep'aiỹet da' ỹipecóxo qataxa da' ỹalemataic. 30Qomle 'uootaxa táchiỹi da' ñ'amaqten, qaláxasa ñ'amaqchínỹi ga'me ỹichoxot da' sega'me qaỹa 'te ga' ỹ'añaxac qa'en. 31Ñi'me qan'étoqo't 'me let'a so' qadesaliaxanec Jesucristo, ñi'me 'me qaỹa 'te loiquiaqa' da' ni'ỹoxodénataguec, ñi'me 'me ỹaỹáten da' ỹátaqta 'eesa da'me senaac. 32Ca'li souét'a di' noic Damasco, qana'chi so' net'a 'me ỹilotalégue di'me, 'me d'onataxáatapecot so' net'a laqáỹa lenaxat Aretas, jeso'me ỹa'uo so' neuataxanaqpi da' qonauan so' som let'ádaic di' noic, da' qaidi jaỹim qoỹaconé'uo da' qoỹicoñi'. 33Qaláxasa jaỹim qoỹilóonaxatoo'uet jaso' l'aite so' lequepaxat di' noic let'ádaic, jaỹim qoỹasaxánỹi jaso' n'oxona da' nasisíñi qoỹin. Naqaida 'me 'éeta ca'li da'me jaỹim ỹaxan so'me.
Currently Selected:
2 Corintios 11: PLGNT93
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Nuevo Testamento Pilagá © Sociedades Bíblicas Unidas, 1993.
2 Corintios 11
11
So' Pablo qataxa so' 'chi naỹóxoic namaxa'spi
1Quiliisaxa da' 'ami 'an'añaxachiiỹet da' cat'olec 'me sega'me ñichiỹoxosóxoc. Temaqaidi ga'me 'éeta, qaláxasa na'chi 'ená'am jaỹim 'anapogáxadiñiiỹet. 2Qá'a jaỹim 'uo da' sega'me ỹic'álaxanaxac da' 'oñíita, qaláxasa da'me ỹic'álaxanaxac, da'me chiỹoqo'ot ñi'me Dios. Qá'a jaỹim sétaaque da' 'ami s'onáxaneeta so' Cristo, qataxa sétaaque da' 'ami saloxóneeta so'me, da' 'ená'am qasen jaga' q'añole 'me huaỹamqai, 'me 'uoneguet ga' 'oonolec siỹaxaua. 3Qaláxasa da'me 'éeta so'me nanaic 'me sa naqaláataxaic ca'li ỹoqovin jaso' Eva. Naqaida 'me ỹ'éte'uo da' ỹoqolánaxa da' 'uootaxa nataq'en da' 'ami ỹoqovi'n, qana'chi da' 'adeenataxaquii dasee'guesop da'me huosóta 'me 'ad'amaqténataxanaxaquii so' Cristo. 4Qá'a 'ami 'uo da' 'anapogáxadiñiiỹet jen'me 'ami nivídetapee'ualo 'me ỹ'axátetac ga' Jesús laqáỹa 'me sa 'ená'am so'me s'axátaqtac, qataxa da' 'ami 'auacoñiiỹet ga' nepaqal laqáỹa 'me sa 'ená'am so'me Dios lepaqal 'me sóxote 'ami taỹoto, qataxa da' 'auacoñiiỹet ga' n'aqtaxanaxac laqáỹa 'me sa 'ená'am da' sóxote 'anaquiáxañiitapega. 5Qá'a jaỹim saỹáteeta da' qaỹa 'te ga' jaỹim napacalégue jen'me 'oquíitapegue'pi 'me 'enapeela't da' nasoỹá'ña jen'me Jesús lamaxa'spi. 6Qana'chi temaqaidi da' jaỹim sa 'eesá'me sa ñaqaláate' da' ỹitaxỹaxac, qaláxasa da' ỹaatetonaxanaxac 'me sa naq'áita. Qataxa ỹima jen'me s'étaqpi da' 'oñíita, naqáina na' ỹichoxot da'me qadaatetonaxanaxac.
7'Uootaxa ¿qo'li sa ỹiỹamaxañi jodamaxa ca'li 'ami s'axatema da' n'aqtac 'me nec'alaxaqui, qana'chi sa jaỹim 'te 'ausiichíñii, da' sacona da' ỹátaqta ñoqosíiñi, qaidi 'ami qoneuaxaỹaxadíseguem? 8Qataxa jaỹim 'ená'am da' seuoxotáxanec jaso' naicaua na' 'amaqténataxanaxaicpi laỹi ca'li saconeguet da' 'en ỹaso'vi, da' qaidi 'ami selolóo'te. 9Qataxa ca'li 'ami souetaavlo, qana'chi 'uo da' ỹovic, qaláxasa qaỹa 'te ga' jaỹim ỹimelégue da' 'oñíita. Qá'a saua' qadaqáỹa' 'me chiỹoqodá'a di' Macedonia, saa'me 'me jaỹim ỹane'm so'me seuéetaaque. Qana'chi ỹátaqta let'ádaic da' ỹitelaxa da' 'uootaxa 'uo ga' jaỹim ỹimelégue da' 'oñíita, qana'chi naqaida 'me sequet'ot dójo'. 10Jaỹim ỹátaqta 'eesa da' saatetóota da' 'eesa nasoxoc 'me chiỹoqo'ot so' Cristo, qataxa saỹáteeta nataq'en da' qaỹa 'te ga' jaỹim neuótec da' ỹamaic jen'me néta'ña di' 'aléua Acaya. 11Qana'chi ¿jái'te ga' 'eeto' dójo' 'me senaac? ¿Qo'li sa 'te 'ami soqopitalo'? Qaláxasa ñi' Dios ỹaỹáten da'me ỹátaqta let'ádaic da' 'ami ñoqopitalo.
12Qaláxasa jaỹim sequet'ot da'me s'étetac, qaidi qaỹa 'te liiuo qasen jen'me 'chi sétaaque da' 'uo ga'me ỹachiỹoxotaỹi, da' qaidi 'uo ga' lamaic, da' 'ena'ama qo'mi. 13Qá'a jen'me 'chi nenáqchinỹi da' lamaxa'spi so' Jesús, qaláxasa qovínaxanaxaicpi, qataxa 'chi naỹóoue na' lamaxa'spi so' Cristo. 14Da'me sa 'te ỹiuálaq'a, qá'a saỹátenaq so' qadó'o Satanás 'uo da' 'chi naỹóoue na' Dios lamaxa'spi 'me 'uo na' lauaq. 15Chan'eesa sa 'te ỹiuálaq'a da' 'uootaxa jen'me l'onataxanaxanecpi so'me da' 'chi ỹadénaxat da' nó'in ga'me ỹ'étetac. Qaláxasa ga'me ne'uaxánaguec jen'me qomle, na'chi ỹipaquichiilo ỹiméda naa'me ỹ'étet'ape.
Jen' ne'queténaxacpi so' Pablo qá'a da' Jesús lamaxasec
16Ỹitaxa senaac da' ỹ'aqtac: 'Ená'te qomle da' 'uo ga' 'enapii'ỹa jaỹim jaláxaic. Qaláxasa qomle 'uo ga' leenataxac da'me, qana'chi n'óota qomle da' jaỹim demachít'a da' sose da' sená'am ga'me jaláxaic, qaidi nataq'en jaỹim 'uo da' cat'olec da' ñ'amaqten. 17Da'me dójo' senaac sa 'te jaỹim ỹamaxalégue so' qadesaliaxanec. Jaldáta da' sega'me ỹaláxac da' ỹosáxac da'me ñ'amaqténaxac. 18Qá'a jalcote na' 'chi n'amaqchínỹi jen' 'chi 'aléua lé'ec, chan'eesa nataq'en jaỹim naỹí'uo da' ñ'amaqténaxac. 19Qá'a da'me 'oñíita 'oñíiỹapeela't da' 'uo da' 'adaỹátenaxanaxaquii, qalqaiga ¿tá'nooqo'chi 'aviñii mat'eguet jen'me 'chi jaláxaicpi? 20Qá'a 'aviñii mat'eguet jen'me siỹaxadipi 'me 'chi 'ami lelatáqa qa'e'n, 'ami 'chi de'quétapiilo, qataxa sega'me da' 'ami lalémaxase'te, qataxa da' 'chi 'ami ỹi'ue'n, jaldáta da' ỹi'uaxáatapegoovlo naua' 'adatáxasoxocodii'. 21Temaqaidi da'me 'uo da' s'acalégue da' senaac da'me, qá'a ¡qo'mi ỹátaqta qaỹa 'te ga' qadapotec da' s'étaq da'me!
Qaláxasa jen'me da' ỹátaqta sa 'te liiỹi lauel da' 'uo ga' n'amaqchínỹi, qana'chi nataq'en ỹátaqta sa 'te liiỹi di' ỹiuel, temaqaidi da'me sega'me jaỹim jaláxaic naỹi da'me senaac. 22¿Qo'li hebreo lé'ecpi jen'me? Jaỹim nataq'en. ¿Qo'li Israel lec'oqtepi jen'me? Jaỹim nataq'en Israel lec'óxot. ¿Qo'li mai'chi lauadipi so' Abraham jen'me? Na'chi 'ená'am jaỹim. 23¿Qo'li lelatacpi so' Cristo jen'me? Jaỹim ñapacalégue jen'me, temaqaidi da' sega'me jaỹim jaláxaic da' ỹitaxaỹaxac. Qaláxasa ỹágueegue da' ỹ'onataxanaxac, sa 'ená'am jen'me. Ỹágueegue da' ñi'uaxánaguec, qataxa ỹágueegue da' jaỹim qoỹicoñi'. Jalcote da' jaỹim qoỹachitalégue da' ỹileuaxa. 24Ỹivi't saua' cinco da' jaỹim naqatáñi na' judío lé'ecpi da' treinta y nueve jaỹim ỹidó'oc na' laqáinaxanaxat. 25Tres da' jaỹim qoỹidótapeec na' 'epaq pon, qataxa 'oonolec da' jaỹim qoỹidó'oc na' qa'. Qataxa tres da' damolíñi jan' licota 'me ñoqotéta'uo, qataxa 'oonolec da' ñauá'ne' da' sonétanỹi jan' huaxai lat'édai da' ỹima so' nolo' qataxa so' pí'ỹaq. 26Qataxa qaỹóxoda'chi naua' ỹiuoxoco, ñauaa'to naua' lichico na' ñáchi, qataxa na' cacháxaicpi, qataxa na' mai'chi ỹaỹi, qataxa jen'me ỹaqá'a siỹaxadipi. Qataxa ñauá'ne' nataq'en da' lichic na' noic let'ádaic, qataxa naua' n'ónaxadi, qataxa jan' huaxai. Qataxa s'amaxac da' lichic na' 'enapeela't da' qadaỹi 'amaqténataxanaxaicpi, qaláxasa 'chi qovínaxanaxaicpi. 27Qataxa samaxáỹi da' ỹ'onataxanaxac qataxa 'uo da' ỹaqalánaxanaxac. Jalcote da' 'uo da' sa s'ochiỹi di' pí'ỹaq, qataxa 'uo da' qaỹa 'te salic qataxa siliinquip, qataxa da' jalcote da' ñoqouaqtela't. Qataxa ñauá'ne' da' jaỹim naqaviaxa ỹalaat qataxa da' ỹisaléuaxa.
28Sa na'chínata jen'me qataxa ỹima jen'me laỹi. Qá'a ỹiméda naua' noloqo'te ỹátaqta ñanomtapeeguet da' ỹidiáxa da' ỹicochiỹa ỹima jen'me 'amaqténataxanaxaicpi. 29Qataxa da' 'uo ga' qaỹa 'te l'añaxac, qana'chi nataq'en jaỹim qaỹa 'te ga' ỹ'añaxac. Da'me 'uo ga' huáñi qoỹin, qana'chi jaỹim sep'aiỹet da' ỹipecóxo qataxa da' ỹalemataic. 30Qomle 'uootaxa táchiỹi da' ñ'amaqten, qaláxasa ñ'amaqchínỹi ga'me ỹichoxot da' sega'me qaỹa 'te ga' ỹ'añaxac qa'en. 31Ñi'me qan'étoqo't 'me let'a so' qadesaliaxanec Jesucristo, ñi'me 'me qaỹa 'te loiquiaqa' da' ni'ỹoxodénataguec, ñi'me 'me ỹaỹáten da' ỹátaqta 'eesa da'me senaac. 32Ca'li souét'a di' noic Damasco, qana'chi so' net'a 'me ỹilotalégue di'me, 'me d'onataxáatapecot so' net'a laqáỹa lenaxat Aretas, jeso'me ỹa'uo so' neuataxanaqpi da' qonauan so' som let'ádaic di' noic, da' qaidi jaỹim qoỹaconé'uo da' qoỹicoñi'. 33Qaláxasa jaỹim qoỹilóonaxatoo'uet jaso' l'aite so' lequepaxat di' noic let'ádaic, jaỹim qoỹasaxánỹi jaso' n'oxona da' nasisíñi qoỹin. Naqaida 'me 'éeta ca'li da'me jaỹim ỹaxan so'me.
Currently Selected:
:
Highlight
Copy
Compare
Share
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Nuevo Testamento Pilagá © Sociedades Bíblicas Unidas, 1993.