Romanos 15
15
Ỹátaqta mátac 'auen ga' 'adaqáỹa, sa na'chi'am
1Qo'mi 'me ỹátaqta 'uañaxaic da' qadip'iỹáxac, qaỹa qomle ga' segaxa da' saconaxaguet da' sachóxosoq da' loláuaxa jen'me sa d'añiiỹi da' lip'iỹáxac, 'ena'to' da' mai'chi qo'mi ñiỹamaxadénaqtapeela't. 2Ñi' 'oonolec da' qo'mi ỹátaqta nepogoxóinapegue' qomle jega'me mátac qa'en ga' l'amaqténataxanaxaua, qataxa jega'me ỹiỹamqáchiiñi, qataxa ga'me nichíiseguem qa'en da' lip'iỹáxac. 3Qá'a so' Cristo sa mai'chiso joca'li da' niỹamaxadeetapeela't. Na'chidáta da' ỹipaquichiilo naua' nedétrañi l'aqtaqa ñi'me Dios 'me 'eet'oi: “Da' lesouenaxanaxac jen'me 'am ỹisouéetac, ỹima jaỹim talégue.” 4Qá'a ỹima jen'me l'aqtacpi ñi'me Dios 'me qoỹidíñi joca'li, jen'me qoỹidíñi da' qanapaxaguenaxat, qaidi sachiỹoxotaqaỹi da' qaneuálaxainaxac qataxa qan'añaqtaguec, da' qaidi 'uo da' qanaquitaxac. 5Ñi'me Dios 'me ỹan da' huálaxainaxac qataxa da' n'añaxac lecochiỹa qomle ñi' 'oonolec da' 'oñíita da' ỹátaqta 'oonolec ga' 'adeenataxaquii 'me chiỹoqo'ot so' Jesucristo, 6qaidi ỹima da' 'oñíita 'oonolec ga' 'adaviliỹáxaquii da' 'aviỹ'oxodíñiitac ñi'me Dios 'me let'a so' qadesaliaxanec Jesucristo.
Da' 'ónaxaic qadipí'ic qoỹ'axátem jen'me sa judiopi
7Chan'eesa ñi' 'oonolec qomle da' 'oñíita ỹátaqta ỹaconguet ga' laqáỹa da' 'ená'am qa'en da' 'éeta so' Cristo joca'li qo'mi ỹacongueta, qaidi qoỹi'ỹoxoden ñi'me Dios. 8Qá'a dójo' s'axátetac da' so' Cristo janac da' d'onataxaalégue jen'me judiopi, da' qaidi ỹipaquíchiỹi ỹima jen'me qoỹaloxonapegapi jeso'me huá'au qadet'alpi, qataxa da' ỹaloxon da' ñi'me Dios ỹátaqta ỹipaquichiilo jenaa'me ỹaloxoot'ape. 9Jeso'me nataq'en janac, da' qaidi jen'me sa judiopi ma'le ỹi'ỹoxoden ñi'me Dios ỹasouaxat da' lichoxodénataxanaxac, qá'a 'enapega't naua' nidii's n'aqtaqa 'me 'eet'oi:
Chan'eesa jaỹim 'am si'ỹoxodéetac da' sonétanỹi jen' ỹodapecachi siỹaxadipi,
qataxa s'óotac jen' nalacpi 'me náỹi da' 'adi'ỹoxodic.
10Qataxa so' laqáỹa nedétañi n'aqtac 'enaaco':
'Ami ỹodapecachi siỹaxadipi qataxa ỹima jen'me lalémaxasetpi ñi'me Dios, 'antóñitapiỹe't qomle.
11Qataxa so' l'aqtac laqáỹa 'enaaco':
'Avi'ỹoxodíñii qomle ñi' qadesoxola', 'ami ỹodapecachi siỹaxadipi,
qataxa 'ená'uac da' 'oñíita, 'au'axáchii da' l'amaqchic jiñi'me.
12So' Isaías nataq'en ỹidíñi da' l'aqtac ñi'me Dios, 'enaaco':
Noliliséguem qomle ga' sega'me lepata' so' Isaí,
jega'me nichaachiñi da' ỹilo'ogue qomle jen' ỹodapecachi siỹaxadipi;
qana'chi jen'me ỹátaqta 'uo qomle da' lepé'e jega'me.
13Ñi'me Dios 'me qo'mi ỹanema da' qanaquitaxac, 'ami 'en saqachiilo qomle da' 'antónaxaquii qataxa da' 'adelagaxadíquii ỹasouaxat da' 'au'amaqchíñii jiñi'me, da' qaidi sa lec'óxotolec da' 'anaquitaxaquii ỹasouaxat da' l'añaxac so' Espíritu Santo.
14'Ami ỹaqai'ỹolqa, jaỹim di'ỹoqóta da' 'eesa qasen da' ỹátaqta 'ami saqachiilo da' 'adauotaxadíquii qataxa ỹima jen'me naatetonaxanaxacpi, qataxa ñi' 'oonolec da' 'oñíita ỹaỹáten da' huaqátetapega ga' laqáỹa. 15Qaláxasa taqadíta sa s'oỹalégue jánjo' ỹide da' 'ami samaxalo da' s'axáteta ỹima jen'me sidíñi, qaidi sa 'apetelaqaiỹet qomle. Qá'a mai'chi chiỹoqóchiỹi qa'en da' lichoxodénataxanaxac ñi'me Dios da' jaỹim ỹanaỹi da' ỹ'onataxanaxac 16da' jaỹim lamaxasec so' Jesucristo, da' qaidi s'onataxanóoue jen' sa judiopi. Chan'eesa s'axátem jen'me da' n'aqtac 'me náỹi da' nec'alaxa 'me ỹan ñi'me Dios, da' qaidi sanot jiñi'me jen' sa judiopi, da' 'ená'am qasen jaga'me nachítaqtaxanaqte 'me ỹiỹamaxaden ñi'me, qá'a sóxote ỹiỹotái'ỹa jen'me so' Espíritu Santo.
17Qá'a jaỹim s'amaqtéetac so' Cristo Jesús, chan'eesa 'uo da' ñ'amaqténaxac, ỹasouaxat da' s'onataxaatapecot ñi' Dios. 18Qá'a jaỹim ỹátaqta sa sadenalégue da' s'axat ỹima jen'me chiỹoqóchiỹi qa'en jaỹim so' Cristo da' sétaaque ỹalaq qa'en jen'me sa judiopi, da' qaidi ỹalaxaguet ñi' Dios. Qá'a jeda'me chiỹaqaỹilo naua' ỹ'aqtaqa qataxa jen'me sé'etpi 19qataxa da' l'añaxac jen' n'anecpi qataxa jen' sa qoỹauanápiỹi qataxa da' l'añaxac so' Espíritu Santo. Naqaida da' 'éeta da' jaỹim semata da' s'axat da' n'aqtac 'me n'aqtaguec so' Cristo 'me chiỹaqaỹi da' nec'alaxa, sachiỹoqóchii'ña di' Jerusalén qataxa 'ena'uaque naua' 'ale'u, cha sevídet'a di' 'aléua Ilírico. 20Ỹátaqta 'uo da' ỹachitataic da' s'axátetac da' nec'alaxa jenaa'me hua'ñalo da' maliaxa sa qoỹ'axat da' lenaxat so' Cristo, da' qaidi sa 'te da' sega'me sená'am ga' n'oxoséguem ga' 'emec 'me ỹaqá'a ga' lapaxañi ga' l'oxonaxala'. 21Na'chidáta qaidi ỹipaquíchiỹi jeda'me 'enapega't naua' nidii's n'aqtaqa, 'me 'eet'oi:
Qaidi jen'me sa nauanápegue' da' naquiáxana da' n'aqtaguec jeso'me ỹañoxot da' ỹilá'a,
qataxa qaidi ỹaateton jen' sa ỹañoxot da' naquiáxanapeelégue jeso'me.
So' Pablo sétaaque taiỹi da' Roma
22Naqaida da' tadeeto' sa sañoxot naale da' 'ami sec'atalo da' 'ami sesapchiỹalo, temaqaidi da' jalcote da' sétaaque da' 'ami sec'atalo, qaláxasa sa sañoxot. 23Qaláxasa naỹi ma'le semat jen'me s'étetacpi naua' 'ale'u, qataxa da' ma'le qaỹóxode' naua' 'uóidi da' sétaaque da' 'ami souetaavlo. 24Qaláxasa jaỹim seuatét'a qomle 'uootaxa sañoxot da' saiỹi da' 'aléua España, qana'chi 'ami saỹoxolóo'te da' 'ami sesapchiỹalo. Qomle ma'le neméta da' 'ami ñauaa'to, qana'chi 'uo da' ñaquitaxac da' jaỹim 'alcochíiỹa, qaidi sevid'ague da' España. 25Qaláxasa naỹi jaỹim satapeegue da' Jerusalén da' sedo'ogue jaga' netauánaqte jega'me qadaỹi 'amaqténataxanaxaicpi 'me néta'ña jidi'me. 26Qá'a jen'me 'amaqténataxanaxaicpi Macedonia lé'ecpi qataxa jen'me Acaya lé'ecpi ma'le 'uo da' leenataxac da' ỹí'et jaga' letauánaxanaqte da' sétaaque ỹamaxa jidi'me qadaỹi p'ioxoicpi 'me néta'ña di' Jerusalén. 27Qá'a jeda'me quetelégue lauel da' ỹí'et jen'me, qá'a na'chi 'éeta ỹiuen da' ỹí'et jeda'me. Qá'a jen'me judiopi 'me 'amaqténataxanaxaicpi ỹachítec joca'li da' lesaliaxa 'me sa di'ỹoq jen'me sa judiopi. Chan'eesa jen'me ỹiuen da' ỹitauánec jen'me judiopi 'amaqténataxanaxaicpi da'me ỹ'oqóchiỹi lesaliaxa. 28Qomle 'uootaxa ma'le sé'et dójo', qataxa ma'le ỹim da' sanem jega'me jaga' netauánaqte, qana'chi saiỹi qomle di' España, qana'chi 'ami saỹoxolóo'te qomle da' 'ami sesapchiỹalo. 29Jaỹim 'eesa da' qomle 'ami sec'atalo, qaa'le jaỹim ỹátaqta saqáchiỹi da' ñichoxodénataguec 'me chiỹaqaỹi da' n'aqtaguec so' Cristo.
30'Ami ỹaqáỹa', ỹasouaxat da' qadip'iỹáxac so' qadesaliaxanec Jesucristo, qataxa ỹasouaxat da' nesóxodic 'me qo'mi ỹanema so' Espíritu Santo, chan'eesa 'ami ñachoxodeetoovlo da' jaỹim 'alcochíiỹa qomle da' 'antamñiỹot ñi' Dios da' jaỹim 'antamñiitalégue, 31qaidi tetoqo' jiñi'me jaỹim nec'alaxatee'guesop jen'me sa d'amaqténataxanpi 'me néta'ña di' Judea, qataxa qaidi jaga'me netauánaxanaqte 'me sedá'a ga' qadaỹi 'me néta'ña di' Jerusalén ỹañoxot da' qaỹa 'te 'uo qomle qoỹaconguet, 32qaidi qomle 'uootaxa jaỹim ỹaséeteegue ñi' qadet'a Dios, qana'chi nedóteegue qomle da' ñitónaxac qomle 'ami ñauaa'to, qataxa tetoqo' sañoxot da' ñimatéegue qomle 'ami sesapchiỹalo. 33Ñi'me Dios 'me chiỹoqo'ot da' n'emáxac huet'aguet ỹima qomle da' 'oñíita. Já'a, na'chi naq'áita dójo'.
Currently Selected:
Romanos 15: PLGNT93
Highlight
Share
Compare
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Nuevo Testamento Pilagá © Sociedades Bíblicas Unidas, 1993.
Romanos 15
15
Ỹátaqta mátac 'auen ga' 'adaqáỹa, sa na'chi'am
1Qo'mi 'me ỹátaqta 'uañaxaic da' qadip'iỹáxac, qaỹa qomle ga' segaxa da' saconaxaguet da' sachóxosoq da' loláuaxa jen'me sa d'añiiỹi da' lip'iỹáxac, 'ena'to' da' mai'chi qo'mi ñiỹamaxadénaqtapeela't. 2Ñi' 'oonolec da' qo'mi ỹátaqta nepogoxóinapegue' qomle jega'me mátac qa'en ga' l'amaqténataxanaxaua, qataxa jega'me ỹiỹamqáchiiñi, qataxa ga'me nichíiseguem qa'en da' lip'iỹáxac. 3Qá'a so' Cristo sa mai'chiso joca'li da' niỹamaxadeetapeela't. Na'chidáta da' ỹipaquichiilo naua' nedétrañi l'aqtaqa ñi'me Dios 'me 'eet'oi: “Da' lesouenaxanaxac jen'me 'am ỹisouéetac, ỹima jaỹim talégue.” 4Qá'a ỹima jen'me l'aqtacpi ñi'me Dios 'me qoỹidíñi joca'li, jen'me qoỹidíñi da' qanapaxaguenaxat, qaidi sachiỹoxotaqaỹi da' qaneuálaxainaxac qataxa qan'añaqtaguec, da' qaidi 'uo da' qanaquitaxac. 5Ñi'me Dios 'me ỹan da' huálaxainaxac qataxa da' n'añaxac lecochiỹa qomle ñi' 'oonolec da' 'oñíita da' ỹátaqta 'oonolec ga' 'adeenataxaquii 'me chiỹoqo'ot so' Jesucristo, 6qaidi ỹima da' 'oñíita 'oonolec ga' 'adaviliỹáxaquii da' 'aviỹ'oxodíñiitac ñi'me Dios 'me let'a so' qadesaliaxanec Jesucristo.
Da' 'ónaxaic qadipí'ic qoỹ'axátem jen'me sa judiopi
7Chan'eesa ñi' 'oonolec qomle da' 'oñíita ỹátaqta ỹaconguet ga' laqáỹa da' 'ená'am qa'en da' 'éeta so' Cristo joca'li qo'mi ỹacongueta, qaidi qoỹi'ỹoxoden ñi'me Dios. 8Qá'a dójo' s'axátetac da' so' Cristo janac da' d'onataxaalégue jen'me judiopi, da' qaidi ỹipaquíchiỹi ỹima jen'me qoỹaloxonapegapi jeso'me huá'au qadet'alpi, qataxa da' ỹaloxon da' ñi'me Dios ỹátaqta ỹipaquichiilo jenaa'me ỹaloxoot'ape. 9Jeso'me nataq'en janac, da' qaidi jen'me sa judiopi ma'le ỹi'ỹoxoden ñi'me Dios ỹasouaxat da' lichoxodénataxanaxac, qá'a 'enapega't naua' nidii's n'aqtaqa 'me 'eet'oi:
Chan'eesa jaỹim 'am si'ỹoxodéetac da' sonétanỹi jen' ỹodapecachi siỹaxadipi,
qataxa s'óotac jen' nalacpi 'me náỹi da' 'adi'ỹoxodic.
10Qataxa so' laqáỹa nedétañi n'aqtac 'enaaco':
'Ami ỹodapecachi siỹaxadipi qataxa ỹima jen'me lalémaxasetpi ñi'me Dios, 'antóñitapiỹe't qomle.
11Qataxa so' l'aqtac laqáỹa 'enaaco':
'Avi'ỹoxodíñii qomle ñi' qadesoxola', 'ami ỹodapecachi siỹaxadipi,
qataxa 'ená'uac da' 'oñíita, 'au'axáchii da' l'amaqchic jiñi'me.
12So' Isaías nataq'en ỹidíñi da' l'aqtac ñi'me Dios, 'enaaco':
Noliliséguem qomle ga' sega'me lepata' so' Isaí,
jega'me nichaachiñi da' ỹilo'ogue qomle jen' ỹodapecachi siỹaxadipi;
qana'chi jen'me ỹátaqta 'uo qomle da' lepé'e jega'me.
13Ñi'me Dios 'me qo'mi ỹanema da' qanaquitaxac, 'ami 'en saqachiilo qomle da' 'antónaxaquii qataxa da' 'adelagaxadíquii ỹasouaxat da' 'au'amaqchíñii jiñi'me, da' qaidi sa lec'óxotolec da' 'anaquitaxaquii ỹasouaxat da' l'añaxac so' Espíritu Santo.
14'Ami ỹaqai'ỹolqa, jaỹim di'ỹoqóta da' 'eesa qasen da' ỹátaqta 'ami saqachiilo da' 'adauotaxadíquii qataxa ỹima jen'me naatetonaxanaxacpi, qataxa ñi' 'oonolec da' 'oñíita ỹaỹáten da' huaqátetapega ga' laqáỹa. 15Qaláxasa taqadíta sa s'oỹalégue jánjo' ỹide da' 'ami samaxalo da' s'axáteta ỹima jen'me sidíñi, qaidi sa 'apetelaqaiỹet qomle. Qá'a mai'chi chiỹoqóchiỹi qa'en da' lichoxodénataxanaxac ñi'me Dios da' jaỹim ỹanaỹi da' ỹ'onataxanaxac 16da' jaỹim lamaxasec so' Jesucristo, da' qaidi s'onataxanóoue jen' sa judiopi. Chan'eesa s'axátem jen'me da' n'aqtac 'me náỹi da' nec'alaxa 'me ỹan ñi'me Dios, da' qaidi sanot jiñi'me jen' sa judiopi, da' 'ená'am qasen jaga'me nachítaqtaxanaqte 'me ỹiỹamaxaden ñi'me, qá'a sóxote ỹiỹotái'ỹa jen'me so' Espíritu Santo.
17Qá'a jaỹim s'amaqtéetac so' Cristo Jesús, chan'eesa 'uo da' ñ'amaqténaxac, ỹasouaxat da' s'onataxaatapecot ñi' Dios. 18Qá'a jaỹim ỹátaqta sa sadenalégue da' s'axat ỹima jen'me chiỹoqóchiỹi qa'en jaỹim so' Cristo da' sétaaque ỹalaq qa'en jen'me sa judiopi, da' qaidi ỹalaxaguet ñi' Dios. Qá'a jeda'me chiỹaqaỹilo naua' ỹ'aqtaqa qataxa jen'me sé'etpi 19qataxa da' l'añaxac jen' n'anecpi qataxa jen' sa qoỹauanápiỹi qataxa da' l'añaxac so' Espíritu Santo. Naqaida da' 'éeta da' jaỹim semata da' s'axat da' n'aqtac 'me n'aqtaguec so' Cristo 'me chiỹaqaỹi da' nec'alaxa, sachiỹoqóchii'ña di' Jerusalén qataxa 'ena'uaque naua' 'ale'u, cha sevídet'a di' 'aléua Ilírico. 20Ỹátaqta 'uo da' ỹachitataic da' s'axátetac da' nec'alaxa jenaa'me hua'ñalo da' maliaxa sa qoỹ'axat da' lenaxat so' Cristo, da' qaidi sa 'te da' sega'me sená'am ga' n'oxoséguem ga' 'emec 'me ỹaqá'a ga' lapaxañi ga' l'oxonaxala'. 21Na'chidáta qaidi ỹipaquíchiỹi jeda'me 'enapega't naua' nidii's n'aqtaqa, 'me 'eet'oi:
Qaidi jen'me sa nauanápegue' da' naquiáxana da' n'aqtaguec jeso'me ỹañoxot da' ỹilá'a,
qataxa qaidi ỹaateton jen' sa ỹañoxot da' naquiáxanapeelégue jeso'me.
So' Pablo sétaaque taiỹi da' Roma
22Naqaida da' tadeeto' sa sañoxot naale da' 'ami sec'atalo da' 'ami sesapchiỹalo, temaqaidi da' jalcote da' sétaaque da' 'ami sec'atalo, qaláxasa sa sañoxot. 23Qaláxasa naỹi ma'le semat jen'me s'étetacpi naua' 'ale'u, qataxa da' ma'le qaỹóxode' naua' 'uóidi da' sétaaque da' 'ami souetaavlo. 24Qaláxasa jaỹim seuatét'a qomle 'uootaxa sañoxot da' saiỹi da' 'aléua España, qana'chi 'ami saỹoxolóo'te da' 'ami sesapchiỹalo. Qomle ma'le neméta da' 'ami ñauaa'to, qana'chi 'uo da' ñaquitaxac da' jaỹim 'alcochíiỹa, qaidi sevid'ague da' España. 25Qaláxasa naỹi jaỹim satapeegue da' Jerusalén da' sedo'ogue jaga' netauánaqte jega'me qadaỹi 'amaqténataxanaxaicpi 'me néta'ña jidi'me. 26Qá'a jen'me 'amaqténataxanaxaicpi Macedonia lé'ecpi qataxa jen'me Acaya lé'ecpi ma'le 'uo da' leenataxac da' ỹí'et jaga' letauánaxanaqte da' sétaaque ỹamaxa jidi'me qadaỹi p'ioxoicpi 'me néta'ña di' Jerusalén. 27Qá'a jeda'me quetelégue lauel da' ỹí'et jen'me, qá'a na'chi 'éeta ỹiuen da' ỹí'et jeda'me. Qá'a jen'me judiopi 'me 'amaqténataxanaxaicpi ỹachítec joca'li da' lesaliaxa 'me sa di'ỹoq jen'me sa judiopi. Chan'eesa jen'me ỹiuen da' ỹitauánec jen'me judiopi 'amaqténataxanaxaicpi da'me ỹ'oqóchiỹi lesaliaxa. 28Qomle 'uootaxa ma'le sé'et dójo', qataxa ma'le ỹim da' sanem jega'me jaga' netauánaqte, qana'chi saiỹi qomle di' España, qana'chi 'ami saỹoxolóo'te qomle da' 'ami sesapchiỹalo. 29Jaỹim 'eesa da' qomle 'ami sec'atalo, qaa'le jaỹim ỹátaqta saqáchiỹi da' ñichoxodénataguec 'me chiỹaqaỹi da' n'aqtaguec so' Cristo.
30'Ami ỹaqáỹa', ỹasouaxat da' qadip'iỹáxac so' qadesaliaxanec Jesucristo, qataxa ỹasouaxat da' nesóxodic 'me qo'mi ỹanema so' Espíritu Santo, chan'eesa 'ami ñachoxodeetoovlo da' jaỹim 'alcochíiỹa qomle da' 'antamñiỹot ñi' Dios da' jaỹim 'antamñiitalégue, 31qaidi tetoqo' jiñi'me jaỹim nec'alaxatee'guesop jen'me sa d'amaqténataxanpi 'me néta'ña di' Judea, qataxa qaidi jaga'me netauánaxanaqte 'me sedá'a ga' qadaỹi 'me néta'ña di' Jerusalén ỹañoxot da' qaỹa 'te 'uo qomle qoỹaconguet, 32qaidi qomle 'uootaxa jaỹim ỹaséeteegue ñi' qadet'a Dios, qana'chi nedóteegue qomle da' ñitónaxac qomle 'ami ñauaa'to, qataxa tetoqo' sañoxot da' ñimatéegue qomle 'ami sesapchiỹalo. 33Ñi'me Dios 'me chiỹoqo'ot da' n'emáxac huet'aguet ỹima qomle da' 'oñíita. Já'a, na'chi naq'áita dójo'.
Currently Selected:
:
Highlight
Share
Compare
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Nuevo Testamento Pilagá © Sociedades Bíblicas Unidas, 1993.