YouVersion Logo
Search Icon

San Lucas 9

9
Ri achibila' xetak chutzijosic rutzij ri Dios
1Ri Jesús xeroyoj c'a ri doce rachibila', y xuya' cuchuk'a' cheque richin nyequelesala' conojel quivüch itzel tak espíritu, y richin chuka' nyequic'achojrisala' yava'i'. Y man xe tüj chuka' xuya' cuchuk'a' cheque, xa xuya' chuka' k'ij cheque richin nquicusaj ri cuchuk'a' ri'. 2Y xerutük c'a e ri rachibila' richin xebe chutzijosic pari' tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios, y richin chuka' nyequic'achojrisaj yava'i'. 3Y ri Jesús xbij cheque chuka': Ri ntz'om-e bey, man jun c'a tic'uaj. Man tic'uaj ch'ami'y, man tic'uaj morral, nixta vüy, nixta tumin. Y man tic'uaj chic jun itziek, xaxe ri icusan-e tic'uaj. 4Y ri jay c'a ape' nyixapon-vi, pa jun tinamit, chiri' quixc'uje-vi-ka. Xa c'a ja tok nyixel na pe chupan ri tinamit ri', utz niya' can ri jay ape' xixc'uje-vi. 5Y si ri tinamit ape' nyixapon-vi xa man nyixc'ul tüj jabel, xa tiya' can c'a, y titotala' can ri pokolaj ri c'o pa tak ivakün chiquivüch ri vinük, richin quiri' tiquinabej que man utz tüj ri xquibün, xbij ri Jesús.
6Y ri achibila' xebe na vi. Xebe pa tak cocoj tinamit richin xbequitzijoj ri utzilüj tzij richin colonic. Y xequic'achojrisala' chuka' yava'i' ronojel lugar ape' xec'o-vi.
Ri Herodes man retaman tüj achique ri Jesús
7Y ri Herodes ri gobernador chupan ri tiempo ri', nyerac'axala' c'a ronojel ri nyerubanala' ri Jesús. Pero man nril tüj c'a achique ri nunimaj, roma yec'o ri nyebin que ri nbanun ri nojibül ri' ja ri Juan Bautista c'astajnük chic pe. Ri Juan camnük chic c'a ri tiempo ri'. 8Yec'o c'a chuka' nyebin que ri Jesús ja ri Elías ri xtzolij-pe. Y ch'aka chic vinük nquibij c'a que ri Jesús jun cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, ri xbec'astüj-pe. 9Y ri Herodes nbij: ¿Achique comi achi ri Jesús re'? Roma q'uiy nyenvac'axaj pari'. Pero man ja tüj ri Juan Bautista, roma ri Juan ja yin xintakon rukupuxic rukul, xbij. Y ri Herodes xucanola' c'a rubanic richin que xutz'et ta ri Jesús.
Ri Jesús xerutzuk vo'o' mil achi'a'
10Y tok ri ye ru-apóstoles ri Jesús xetzolij-pe riq'uin ri xquibanala' ri rusamaj ri Dios, xquitzijola' c'a chin ri Jesús ri xquibanala'. Y ri Jesús xeruc'uaj c'a e ri rachibila' ri', y xebe pa jun tz'iran ruch'ulef. Y ri lugar ri' richin c'a ri tinamit rubini'an Betsaida. 11Y tok ri vinük xequinabej-e ri Jesús y ri rachibila', xebe chuka'. Y tok ri vinük ri' xe'apon riq'uin ri Jesús, rija' jabel xeruc'ul y xbij chuka' cheque pari' tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios. Y chuka' xeruc'achojrisala' yava'i'.
12Y tok xa xkak'ij-ka ri k'ij ri', ri doce achibila' xejel-apu riq'uin ri Jesús y xquibij chin: Que'ataka' c'a e ri vinük re' richin nyebe chucanoxic ape' nyebevür-vi, y nyebe chuka' chucanoxic quivay pa tak cocoj tinamit y pa ch'aka chic lugar ri yec'o-pe nakaj. Roma ri ape' rojc'o-vi, xa ye manak vinük, xquibij chin.
13Jac'a ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Tiya' quivay rix.
Y ri rachibila' xquibij chin ri Jesús: Chere' man q'uiy tüj vüy c'o richin nkaya' cheque, xaxe vo'o' vüy y ca'i' cür. Ri vinük re' nyeva', pero si nkube chulok'ic vüy, xquibij. 14Roma ri vinük juis ye q'uiy. Y xaxe achi'a' yec'o la'ük vo'o' mil.
Y ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Tibana' c'a cheque ri vinük re' que quetz'uye' pa tak nic'aj ciento, xbij cheque.
15Y quiri' na vi xquibün ri achibila', xequitz'uyuba' conojel vinük. 16Y ri Jesús xeruli'ej c'a pa ruk'a' ri vo'o' vüy y ca'i' cür, xtzu'un chicaj y xumatioxij ri vüy y ri cür ri' chin ri Dios. Y ri Jesús xeruper c'a e ri vüy y ri cür, xuya-e cheque ri rachibila' richin nquiya' cheque ri vinük. 17Conojel c'a jabel xquic'ux quivay. Man jun c'a ri man ta jabel xva'. Y c'a c'o na doce chacüch vüy y cür xcolotüj can.
Ri Pedro nbij achique ri Jesús
18Y jun k'ij ri Jesús rujachon-e ri', roma nbün orar, y ri rachibila' yec'o chuka' riq'uin. Y jari' tok ri Jesús xuc'utuj cheque ri rachibila': ¿Yin achique c'a yin nquinuc ri vinük?
19Y rije' xquibij chin: Yec'o ri nquibij que rat ja ri Juan Bautista. Yec'o ch'aka chic nquibij que ja rat ri Elías, ri jun achi ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can. Y yec'o c'a chuka' ri nquibij que rat jun cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios, ri ojer can, y vocomi xac'astüj-pe chiquicojol ri caminaki', xquibij chin ri Jesús.
20Y rija' xuc'utuj c'a cheque ri rachibila': Y rix ¿achique ninuc pa nuvi'? xbij cheque.
Y ri Pedro jari' xbij chin ri Jesús: Ja rat ri Cristo, ri takon-pe y cha'on-pe roma ri Dios.
Ri Jesús nbij que ncamsüs
21Pero ri Jesús juis xuchilabej cheque ri rachibila' que man tiquitzijoj que ja rija' ri Cristo. 22Y xbij c'a chuka' cheque: Yin ri xinalüx chi'icojol, nc'atzinej que ninc'usaj q'uiy pokonül. Y nquinetzelüs coma ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij. Nquinetzelüs coma ri más nimalüj tak sacerdotes y coma ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y nquicamsüs. Pero pa rox k'ij nquic'astüj-pe, xbij ri Jesús.
23Y jari', cheque c'a conojel xbij-vi: Si c'o jun nrajo' ntzekleben vichin, tubana' c'a cachi'el nbün jun ri benük chuxe' ru-cruz. Man nbün tüj ri nurayij rija'. Man nupokonaj tüj nuc'usaj pokonül. Si c'o c'a jun ri nunucun que ntiquer nbün quiri' k'ij-k'ij, utz npu'u viq'uin richin nquirutzeklebej. 24Roma si juis nujoyovaj ruvüch ruc'aslen chere' chuvüch ri ruch'ulef, xa man nril tüj c'a ruc'aslen richin chi jumul. Jac'a ri man nujoyovaj tüj ruvüch ruc'aslen ri', stape' (aunque) napon pa camic voma yin, xa nril ruc'aslen richin chi jumul. 25¿Roma achique ta c'a nuc'ün-pe chin ri vinük si nc'uje' ri beyomül richin ronojel ri ruch'ulef riq'uin y ri vinük ri' xa man ncolotüj tüj? Xa ruyon c'a nuya-ri' chupan ri camic ri richin chi jumul. 26Y si c'o chuka' jun chive rix nq'uixaj nuk'alajrisaj que yin rutaken yin y ri nutzij, yin chuka' ri xinalüx chi'icojol, nquiq'uixaj ninbij que ri jun vinük ri' vichin yin. Quiri' ninbün tok nquipu'u jun bey chic, tok nk'alajin que yin Rey vi, y chuka' junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' y ye vachibilan-pe ri lok'olüj tak ángeles. 27Y ketzij c'a ri ninbij chive, que ri Dios nc'uje' c'a pe pa kavi' y ntoc jun utzilüj ri nbün mandar. Y yec'o c'a chive rix ri man nyecom tüj, tok c'a quitz'eton chic na can ri', xbij ri Jesús.
Tok xtz'et ruk'ij ri Jesús
28Y colope' c'o yan jun semana xc'o can tok ri Jesús xch'o chiquivüch ri vinük, c'ateri' rija' xerucha' c'a ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo richin que nyerachibilaj-e ri nbe pari' jun juyu' chin nquibün orar. 29Y tok ri Jesús ntajin q'uin ri oración, xjalatüj ri ruvüch, y quiri' chuka' ri rutziek, xjalatüj. Ri rutziek juis rusük xbün y nyiq'uiyot. 30Y tok ri ye oxi' achibila' xquitz'et c'a, nyetzijon yan chic riq'uin ri Jesús ca'i' achi'a'. Ri ca'i' achi'a' ri' quibini'an Moisés y Elías, y ye rusamajela' ri Dios ri xec'uje' ojer can tiempo. 31Ri ye ca'i' ri' c'a yec'o c'a pa jun lok'olüj sük, y nyetzijon pari' ri camic ri nuc'uaj ri Jesús pa Jerusalén. Roma ja samaj ri' ri yo'on-pe chin roma ri Dios. 32Y ri Pedro y ri rachibil, stape' (aunque) juis quivaran, xquicoch', y xquitz'et c'a ri lok'olüj rusakil ri Jesús, y xequitz'et chuka' ri ye ca'i' chic achi'a' ri yec'o riq'uin ri Jesús. 33Y tok ri ca'i' achi'a' ri' ntajin nquiya' can ri Jesús richin nyebe, jari' tok ri Pedro xbij chin ri Jesús: Ajaf, chere' utz kabanun. Tikabana' oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés y jun richin ri Elías. Ri Pedro quiri' c'a xbij-apu y man retaman tüj achique roma tok xch'o-apu. Xa nucun man nucun tüj ri xerubila-apu.
34Y tok c'a nch'o na rija' tok c'o jun sutz' ri xbec'ulun-pe y xerutz'apij. Y ri achibila' xquixbij-qui' tok xquina' que yec'o chic chupan ri sutz' ri'. 35Y jari' tok c'o jun ch'abül xcac'axaj chupan ri sutz' ri', y xbij: Jare' ri Nuc'ajol, y juis ninjo'. Tivac'axaj c'a ri rutzij.
36Y ja tok cac'axan chic ri jun ch'abül ri', tok xquitz'et yan chic, ri Jesús xa ruyon chic c'o. Y ri achibila' ri', q'uiy c'a tiempo ri man jun xquitzijoj-vi ri xquitz'et chiri' pari' ri juyu'.
Ri Jesús nuc'achojrisaj jun ala' c'o jun itzel espíritu riq'uin
37Y pa ruca'n k'ij, tok ri Jesús ye rachibilan ri ye oxi' rachibila' xka-pe pari' ri juyu', ye juis c'a ye q'uiy ri vinük ri xec'ulun-apu. 38Y jun achi ri c'o chiquicojol ri vinük, xch'o-apu chin ri Jesús. Maestro, xbij c'a apu chin. Yin xaxe jun valc'ual c'o. Ninc'utuj c'a favor chave que tatz'eta' ba', 39roma c'o jun itzel espíritu ri ntz'amon. Y tok nutz'om, nbün c'a chin que riq'uin ruchuk'a' nch'o, nbün chin que nuyiquiya' ri ruch'acul, y nbün chuka' chin que nvokon ruc'axaj pa ruchi'. Ri itzel espíritu ri' juis c'a nbün chin ri nuc'ajol, y c'arunaj nuya' can tok nutz'om. 40Romari' xinc'utuj yan favor cheque ri avachibila' que tiquelesaj ri itzel espíritu ri' riq'uin ri nuc'ajol, pero xa man nyetiquer tüj, xbij ri achi.
41Y ri Jesús jari' xbij: Man jun vinük chupan ri tiempo re' ri ruyo'on ta ránima riq'uin ri Dios. Xa conojel xa ye satznük. ¿Ninuc rix que yin chi jumul nquic'uje' iviq'uin, y chi jumul nc'atzinej que nyixincoch'? Tac'ama-pe ri ac'ajol chere', xbij ri Jesús.
42Y tok ri ala' xapon-apu riq'uin ri Jesús, ri itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xuyiquiya' ri ala' y xutorij pan ulef. Ri Jesús xuch'olij c'a ri itzel espíritu, richin que tel-e riq'uin ri ala'. Y ri Jesús xucol ri ala' ri' chuvüch ri itzel espíritu, y xujüch-e chin ri rutata'. 43Y conojel c'a ri vinük xsatz quic'u'x tok xk'alajin que ri Dios juis vi nim.
Ri Jesús nucamulij rubixic que ncamsüs
Y tok ri vinük nyetzijon c'a chiquivüch pari' ri ala' ri xuc'achojrisaj ri Jesús, ri Jesús xbij cheque ri rachibila': 44Tivac'axaj c'a jabel ri tzij re', y man timestaj c'a: Yin ri xinalüx chi'icojol, nquijach pa quik'a' ri vinük, xbij.
45Y ja ri tzij re' man xk'ax ta cheque ri achibila', roma evan chiquivüch. Y nquixbij c'a qui' nquic'utuj chin ri Jesús achique ri xbij.
Ri nuch'utinirsaj-ri', c'o ruk'ij
46Y ri rachibila' ri Jesús xquich'ojila' chiquivüch ri achique cheque rije' ri más nim ruk'ij. 47Pero ri Jesús retaman c'a achique nyetajin chunuquic pa tak cánima ri rachibila'. Romari' rija' xberuc'ama-pe jun vit ac'ual, y xupaba' riq'uin. 48Y xbij cheque ri rachibila': Ri yacayon vichin pa ránima y riq'uin quicot nuc'ul jun ac'ual, jun ri cachi'el re', man xe tüj nuc'ul ri ac'ual, xa nquiruc'ul yin chuka'. Y ri nc'ulun c'a vichin yin, nuc'ul c'a chuka' ri takayon-pe vichin. Ja ri ivachibil ri más man jun ruk'ij nitz'et rix, xa jari' ri más nim ruk'ij, xbij ri Jesús.
Ri man nye'etzelan tüj kichin, kachibil ki' quiq'uin
49Y xpu'u c'a ri Juan xbij chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. Roj katz'eton jun achi pan abi' rat nyerelesala' itzel tak espíritu. Pero roma xa man kachibil tüj, xkabij chin que man tubün chic quiri'.
50Y ri Jesús xbij c'a chin ri Juan: Man tibij chic c'a quiri' chin. Roma ri man nye'etzelan tüj kichin, kachibil vi ki' quiq'uin.
Tok ri Jesús xeruch'olij ri Jacobo y ri Juan
51Y tok xa nka-pe yan c'a ri k'ij que ri Jesús ntzolij chila' chicaj, rija' xbün-e ruvüch richin xbe pa tinamit Jerusalén. 52Y yec'o chuka' ri xerutük-e nabey. Y ri xetak-e ri', xebe pa jun vit tinamit ri c'o pa ruch'ulef Samaria, richin xbequicanoj jun jay ape' nye'uxlan-vi ri Jesús y ri ye rachibilan-e. 53Pero ri vinük aj chiri' man xcajo' tüj xquic'ul ri Jesús, roma ri vinük ri' nquinabej que xa pa Jerusalén rutz'amon-vi-e bey. 54Tok ri achibila' quibini'an Jacobo y Juan nquinabej que man nc'ulux tüj coma ri vinük, xquibij chin ri Jesús: Ajaf, ¿najo' que nkac'utuj que tika-pe k'ak' chila' chicaj, richin nyeruq'uis ri vinük re'? Cachi'el xbün ri Elías, ri jun achi ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, xquibij.
55Y ri Jesús xerutz'et y xeruch'olij. Y xbij c'a cheque: Rix ni man ivetaman tüj que rix richin ri Lok'olüj Espíritu ri nyerujo' conojel vinük. 56Roma yin ri xinalüx chi'icojol, man xinpu'u tüj chere' chuvüch ri ruch'ulef chiquicamsasic vinük, yin xa xinpu'u chiquicolic, xbij.
Y ri Jesús y ri rachibila' xebe chic c'a pa jun vit tinamit.
Oxi' achi'a' ri xebin que nquitzeklebej ri Jesús
57Y tok rije' quitz'amon chic c'a bey, c'o c'a jun achi ri xbec'ulun-pe, y rija' xbij chin ri Jesús: Ajaf, yin ninjo' c'a ncatintzeklebej ape' na ri ncatapon-vi.
58Pero ri Jesús xbij chin ri achi: Ri utiva', c'o-vi quijul ape' nyec'uje-vi. Y quiri' chuka' ri ch'ipa' ri nyebe pa chicaj, c'o chuka' quisoc. Jac'a yin ri xinalüx chi'icojol, man jun c'a ape' nquinuxlan-vi, xbij chin ri achi ri'.
59Y ri Jesús xbij c'a chin jun chic achi: Quinatzeklebej.
Pero ri achi ri' xbij: Ajaf, yin juis ninjo' nquibe chavij. Pero taya' c'a k'ij chuve que ninmuk na e ri nata', c'ateri' nquibe chavij.
60Pero ri Jesús xbij chin ri achi ri': Taya' can ri nanuc re' cheque ri vinük ri ye cachi'el ye camnük roma man nquitakej tüj ri Dios. Jac'a rat, te'atzijoj pari' tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios.
61Y c'o chic c'a jun ri xbin chin ri Jesús: Ajaf, yin ninjo' ncatintzeklebej. Pero nabey, taya' c'a k'ij chuve richin nquibech'o na can cheque ri nte-nata' y cheque ri ye voxpochel, xbij.
62Pero ri Jesús xbij chin: Ri achi ri nuc'uan richin ri arado, richin nusamajij jun ulef, man utz tüj c'a que ntzu'un can chirij, roma man utz tüj ntel ri rusamaj. Y quiri' c'a chuka' ri vinük ri ntaken richin ri Dios, man utz tüj que nutz'eta' ri nyebanatüj can chirij. Roma si quiri' nbün, man c'uluman tüj que nsamüj pa rusamaj ri Dios y nyeruto' ta ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios, xbij ri Jesús.

Currently Selected:

San Lucas 9: cakE

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in