Atos 5
5
Anania, Safira naâ niî soo'ke niî'
1Ãpêrã Jesuré ẽho peórã Anania wamêtigɨ, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Safira Barnabé kɨ̃ɨ̂ weé'karo noho weetíkãrã niîwã. Naá kẽ'ra di'tâ duâkãrã niîwã ãpêrãpɨre. 2Naâ duâ'ke wapare Jesu bese kũú'kãrãre o'ôkɨ niîwĩ. Niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ niyéru yẽ'ê'kere o'ô pe'otikɨ niîwĩ. Apêyere kɨ̃ɨ̂ basi nɨrôkã'kɨ niîwĩ. Naâ tohô weé'kere naâ se'saro pɨárãta kɨ̃ɨ̂ nɨmó me'ra masîkãrã niîwã. Pedrore niyérure o'ôgɨ, “Toô kã'rota wapa yeeáma”, niî sookɨ niîwĩ.
3-4Teé niyérure yẽ'êgɨ, Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ:
—Teé di'tâ mɨ'ɨ yeé di'ta niîwɨ. Teé mɨ'ɨ̂ duâ'ke wapa mɨ'ɨ yeé niyéruta niiápã. Mɨ'ɨ̂ no'ó kõ'ro o'ô sĩ'riro o'ô booapã. Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâ di'akɨ̃re niî soogɨ meheta weé'. Toô kã'rota niyéru wapa yeeáma niîgɨ, Espírito Santore niî soogɨ weé'. Mɨ'ɨ̂ tohô niî sookã, wãtî mɨ'ɨ̂re sãhá yɨ'rɨapĩ mɨ'ɨ̂ wãkusépɨre, niîkɨ niîwĩ Pedro.
5Tohô niikã́ta, Anania bɨrɨ̂ ke'a, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Ãpêrã tohô wa'akã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ uîkãrã niîwã.
6Be'ró kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro ma'mâ piha tií wi'ipɨ sãhá, kɨ̃ɨ̂re yaárã wa'ârã, su'ti kaséri me'ra omá, mii wiháakãrã niîwã.
7I'tiá hora kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro naâ niirí wi'ipɨ Safira kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'ko sãhatáko niîwõ taha. Koô marapɨ́ wẽrî'kere masîtiko niîwõ.
8Tií wi'ipɨ sãhatákã, Pedro koôre sẽrí yã'akɨ niîwĩ:
—Niiróta mɨsâre toô kã'rota niyéru wapa yeeáti mɨsâ di'tâ duâ'ke wapare? niîkɨ niîwĩ.
A'tîro niî yɨ'tíko niîwõ:
—Toô kã'rota niyéru wapa yeeáma, koô marapɨ́ niî soo'karo nohota niîko niîwõ.
9Koô tohô niikã́, Pedro niîkɨ niîwĩ:
—Mɨsâ Espírito Santo ĩ'yóro niî sooapɨ. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yâtisami ɨ̃sâ tohô weekã́, niî wãkûmiati? Ni'kâroakãta mɨ'ɨ̂ marapɨre yaárã ehâ'kãrã tohatárã weemá. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ marapɨ wa'â'karo nohota wẽrîgosa'. Mɨ'ɨ́ kẽ'rare yaarã́sama mɨ'ɨ̂ marapɨre yaá'karo weeró nohota, niîkɨ niîwĩ Pedro.
10Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, koó kẽ'ra bɨrɨ̂ ke'a, wẽrîa wa'âko niîwõ. Koô marapɨ́re yaárã ehâ'kãrã tohatárã, koô wẽrî'kopɨre boka ehákãrã niîwã. Naáta taha koôre miáa, yaárã wa'âkãrã niîwã koô marapɨ́re yaá'karopɨta taha. Naâ niî soo'ke bu'iri wẽrîkãrã niîwã.
11Be'ró Anania, Safirare tohô wa'â'kere tɨ'órã, niî pe'tirã Jesuré ẽho peórã, ãpêrã kẽ'ra ɨpɨ́tɨ uîkãrã niîwã.
Pedro kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra naâ weé ĩ'yo'ke niî'
12-15Jesuré ẽho peórã na'îro Salomão wamêtiri tũkupɨ nerê nu'kukã'kãrã niîwã. Ãpêrã Jesuré ẽho peótirã naâ me'ra ba'pâti ui niîkãrã niîwã. Naâre ba'pâti uimirã, Jesuré ẽho peórãre ãyuró wãkusétikãrã niîwã. Ãpêrã ɨmɨá, numiâ pãharã́ Jesuré ẽho peó nemokãrã niîwã.
Jesu bese kũú'kãrã masá wa'teropɨre pehé ãyusé weé ĩ'yokãrã niîwã. Do'âtirãre yɨ'rɨó, pehé apêye noho wee nemókãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, pãharã́ do'âtirãre naâ tiro naâ nererí tũkupɨ miáakãrã niîwã. Masá tii tũkúre mu'mûa mɨhakãrã niîwã. Ãpêrãre tohô weérã ma'â tiropɨ naâ kũyasé me'ra kũûkãrã niîwã. Pedro naâ tiro yɨ'rɨágɨ, naâre yãa peókã ɨákãrã niîwã. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂ yãa peótimikã, “Kɨ̃ɨ̂ wãtî kehe kũuro me'ra yɨ'rɨrã́sa'”, niî wãkûkãrã niîwã. 16Apêye makari Jerusalẽ́ sumútoho niisé makarikãharã kẽ'ra yɨ'rɨó dutirã do'âtirãre Jerusalẽ́pɨ miáakãrã niîwã. Wãtiâ sãháa no'o'kãrã kẽ'rare miáakãrã niîwã. Jesu bese kũú'kãrã niî pe'tirã masaré yɨ'rɨókãrã niîwã.
Pedro kẽ'ra bu'îri da'rerí wi'ipɨ duhî'kãrã wiháa'ke niî'
17Naâ tohô weekã́ tɨ'órã, sacerdotea wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã saduceu masa Jesu bese kũú'kãrãre ɨórã, pũûro uâkãrã niîwã. 18Tohô weérã Jesu bese kũú'kãrãre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa, sõróokãrã niîwã. 19Wiôrã naâre tohô weemíkã, tii yamíta Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ naâ niirí tũkupɨ bahuákɨ niîwĩ. Bahuá, naâ wiôrã bi'áka sopere pãâo, a'tîro niîkɨ niîwĩ:
—Wiháaya. 20Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré werêrã wa'âya. “Mɨsâ Jesuré ẽho peórã, kɨ̃ɨ̂ me'ra katî nu'kurãsa'”, niî werêya naâre, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ.
21Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro naâ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã wiháa wa'âkãrã niîwã. Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ niî'karo nohota Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ werêrã wa'âkãrã niîwã. Naâ toopɨ́ wererí kura sacerdotea wiôgɨ, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã niî pe'tirã Judeu masa wiôrãre nerê dutikãrã niîwã. Naâ nerê pe'tika be'ro surárare “Naâre pihîrã wa'âya marî yamîka' bi'a dɨpó'kãrãre”, niî o'ôo'kãrã niîwã. Naâ wiháa'kere masîtikãrã niîwã.
22Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, surára naâre pihîrã wa'âkãrã niîwã naâ bi'a dɨpóka wi'ipɨ. Tií wi'ipɨ sãhá, naâ niîka tũkure pãâo, ĩ'yâkãrã niîmiwã. Neê maríkãrã niîwã. Naâ marikã́ ĩ'yâ, naâre bokatí, wiôrãpɨre werêrã wa'âkãrã niîwã. 23Wiôrã tiro ehâ, “Neê mariáma. Ãyuró bi'áka tũku niîmiapɨ. Tii sopé ko'terã́ kẽ'ra ãyuró ko'têmiama. Naâ tohô weemíkã, ɨ̃sâ tii sopére pãâo ĩ'yakã́, neê ni'kɨ́ mariámi”, niî werêkãrã niîwã surára wiôrãpɨre.
24Naâ tohô niî werekã́ tɨ'órã, sacerdotea wiôrã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára wiôgɨ pũûro wãkû ke'tikãrã niîwã.
—De'ró wa'âpari baa naâre? niîkãrã niîwã.
25Naâ wiháa'kere wãkurí kura ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî'kɨ sacerdotea wiôrã tiropɨ etâgɨ, naâre werêkɨ niîwĩ:
—Sõ'ó niîkãrã bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré bu'êrã weeáma, niî werêkɨ niîwĩ.
26Kɨ̃ɨ̂ werekã́ tɨ'órã, surára wiôgɨ ãpêrã surára me'ra Jesu bese kũú'kãrãre yẽ'êrã wa'âkãrã niîwã. Naâre yẽ'êrã, masá ɨ̃sâre ɨ̃tâ peeri me'ra naâre ma'írã dokerí niîrã, neê mehêkã weetíkãrã niîwã. 27Be'ró naâre wiôrã dekopɨ miáa, toopɨ́ sãha ehákã, sacerdotea wiôgɨ naâre niîkɨ niîwĩ:
28—Ɨ̃sâ mɨsâre Jesu yeé kitire bu'ê dutitimiapɨ. Teeré “Bu'êrã wa'âya”, neê niîtiapɨ. Ɨ̃sâ mɨsâre tohô dutîtimikã, niî pe'tiropɨ Jerusalẽ́pɨre mɨsâ bu'esé se'sâa wa'â'. Mɨsâ masaré tohô niî bu'ekã́, Jesu naa yeé bu'irita wẽrîpĩ, niî wãkûrãsama ɨ̃sâre. Naâ tohô niî wãkukã́ ɨárã weésa', niîkɨ niîwĩ sacerdotea wiôgɨ naâre.
29Tohô niikã́ta, Pedro, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã:
—Wiôrã dutisé yɨ'rɨóro Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'ere nemoró weeró ɨá'. Ɨ̃sâ mɨsâ dutiró weérã, Õ'âkɨ̃hɨ dutiró pe'ere weetí boosa'.
30Õ'âkɨ̃hɨ marî yẽkɨ sɨmɨá wiôgɨ Jesu wẽrî'kɨpɨre, mɨsâ kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutí'kɨre masókɨ niîwĩ. 31Masó toha, ɨ'mɨ̂sepɨ kɨ̃ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ mii mɨhákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re toopɨ́ mii mɨhágɨ, marîre yɨ'rɨó'kɨre marî wiôgɨ niiáto niî, sõróokɨ niîwĩ. Tohô weégɨ marî Judeu masare marî yã'âro weeséti'kere bɨhâ wetikã, marîre akobohógɨsami. 32Ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ tohô weé'kere werê kusiarã niî'. Ɨ̃sâ Espírito Santore kɨo yuúrã, kɨ̃ɨ̂ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére weé ĩ'yoapɨ masaré. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weerã́re Espírito Santore o'ôo'gɨsami, niî werêkãrã niîwã Pedro kẽ'ra.
33Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã pe'e ɨpɨ́tɨ waro uâkãrã niîwã.
—Mâa. Ã'raré wẽherã́ marî, niîkãrã niîwã.
Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã wiôrãre Gamaliel werê'ke niî'
34Ni'kɨ́ fariseu masɨ Gamaliel wamêtigɨ wiôrã me'ra naâ nererópɨta niîkɨ niîwĩ. Moisé ohâ'kere masaré bu'egɨ́ niîkɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niî wãkûkãrã niîwã. Wiôrã Jesu bese kũú'kãrãre naâ “Wẽherã́” niikã́ tɨ'ógɨ, Gamaliel wã'kâ nɨ'ka, “Ã'raré pihî wiha ni'iya yuhûpɨ”, niîkɨ niîwĩ. Ãpêrã wiôrãre naâ tɨ'otíro apêye noho werêgɨti niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 35Naâ wiháaka be'ro toopɨ́ niirã́ wiôrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ:
—Ãyuró wãkûya mɨsâ naâre weé sĩ'risere. 36Tii nɨmɨ́pɨre ni'kɨ́ Teuda wamêtigɨ “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niî'”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. Quatrocentos masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúkãrã niîwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂re ãpêrã wẽhé kõ'akã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re wẽhéka be'ro kɨ̃ɨ̂ me'ra niîmi'kãrã no'ó ɨaró wa'âste pe'tia wa'âkãrã niîwã. Tohô weéka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'êmi'ke pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. 37Be'ró wiôgɨ masaré ba'pâ keori kura ãpí Juda wamêtigɨ Galiléiakɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúkãrã niîmiwã. Be'ró kɨ̃ɨ́ kẽ'rare ãpêrã wẽhé kõ'akãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re wẽhéka be'ro kɨ̃ɨ yarã́ niîmi'kãrã wa'âste pe'tia wa'âkãrã niîwã meharóta taha. 38Yɨ'ɨ̂ tohô weégɨ mɨsâre tohô wa'â'kere werê'. Sõha pũríkãre yã'âro weetíkã'ya. Naâre du'úkã'ya. Naâ bu'esé naâ wãkusé me'ra bu'ekã́, pe'tiá wa'ârosa' Teuda, Judare wa'â'karo nohota. 39Õ'âkɨ̃hɨ dutiró me'ra naâ bu'ekã́ pũrikãre, mɨsâ neê põo tẽósome. Tohô weérã mɨsâ naâre wẽhérã, Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'karã wee boósa'. Tohô weérã du'uyá naâre, niî werêkɨ niîwĩ Gamaliel wiôrãre.
40Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, “Aɨ. Ã'rí marîre diakɨ̃hɨ́ta uúkũmi”, niî wãkûkãrã niîwã. Be'ró Pedro kẽ'rare pihîokãrã niîwã taha. Naâ toopɨ́ sãha ehákã ĩ'yârã, wiôrã surárare tãra dutíkãrã niîwã. Tãrá toha, “Jesu yeé kitire neê opâturi werê nemotikã'ya”, niîkãrã niîwã. Niî toha, naâre du'u wĩrókã'kãrã niîwã.
41Naâ wiôrã tiropɨ niî'kãrã wiháa, a'mêri uúkũkãrã niîwã:
—Õ'âkɨ̃hɨ marîre “Jesu yeé kitire werêya” niikã́, ãyú niî'. Tohô weérã wiôrã naâ tãramíkã, marî ãyuró e'katíse me'ra niî', niîkãrã niîwã.
42Wiôrã naâre bu'ê dutitimikã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ, wi'sêripɨ Jesu niî pe'tirãre yɨ'rɨógɨ niîmi niisére bu'ê nu'kukã'kãrã niîwã.
Currently Selected:
Atos 5: tuo
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2004, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.
