Luca 23
23
1Și toată mulțimea lor s-a sculat și ei l-au dus la Pilat.
2Și au început să îl acuze, spunând: Am găsit pe acesta pervertind națiunea și oprind a da taxă Cezarului, spunând că el este Cristos, un Împărat.
3Iar Pilat l-a întrebat, spunând: Ești tu Împăratul iudeilor? Iar el i-a răspuns și a zis: Tu spui.
4Atunci Pilat a spus marilor preoți și mulțimii: Nu găsesc nicio vină în acest om.
5Dar erau și mai insistenți, spunând: Întărâtă poporul, învățând prin toată Iudeea, începând din Galileea, până în acest loc.
6Când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă omul este galileean.
7Și înțelegând că este din jurisdicția lui Irod, l-a trimis la Irod, care era și el în Ierusalim în acele zile.
8Iar când Irod a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult, fiindcă demult dorea să îl vadă, pentru că auzise multe despre el; și spera să vadă vreun miracol făcut de el.
9Atunci l-a întrebat cu multe cuvinte; dar el nu i-a răspuns nimic.
10Iar preoții de seamă și scribii stăteau în picioare și îl acuzau vehement.
11Iar Irod, împreună cu soldații lui, îl făceau de nimic și îl batjocoreau și l-au înveșmântat cu o haină strălucitoare și l-au trimis înapoi la Pilat.
12Și amândoi, Pilat și Irod, s-au făcut prieteni unul cu altul în acea zi; fiindcă înainte erau în dușmănie unul cu altul.
13Iar Pilat, după ce a chemat la un loc pe preoții de seamă și conducătorii și poporul,
14Le-a spus: Mi-ați adus pe acest om ca pe unul care pervertește poporul; și iată, eu, cercetându-l înaintea voastră, nu am găsit în acest om nicio vină din cele ce îl acuzați;
15Nu, nici chiar Irod; fiindcă v-am trimis la el; și iată, nimic demn de moarte nu i s-a făcut.
16De aceea îl voi pedepsi și îl voi elibera.
17(Fiindcă de nevoie, la sărbătoare trebuia să le elibereze pe unul închis.)
18Dar toți au strigat deodată, spunând: Ia-l pe acesta și eliberează-ni-l pe Baraba;
19(Care, din cauza unei anumite răscoale făcută în cetate, și ucidere, fusese aruncat în închisoare.)
20Pilat așadar, dorind să îl elibereze pe Isus, le-a vorbit din nou.
21Dar ei strigau, spunând: Crucifică-l, crucifică-l!
22Iar el le-a spus a treia oară: De ce, ce rău a făcut el? Nu am găsit nicio vină de moarte în el; așadar îl voi pedepsi și îl voi elibera.
23Dar insistau cu voci puternice, cerând ca el să fie crucificat. Și vocile lor și ale marilor preoți au învins.
24Iar Pilat a dat sentința ca să fie așa cum au cerut ei.
25Și le-a eliberat pe cel ce fusese aruncat în închisoare din cauza răscoalei și a uciderii, pe cel ce îl cereau; iar pe Isus l-a dat voii lor.
26Și pe când îl duceau de acolo, au prins pe unul Simon, un cirenean, venind de la câmp, și pe el au pus crucea, ca să o poarte după Isus.
27Și l-a urmat o mare mulțime a poporului și a femeilor, care, de asemenea, se tânguiau și îl jeleau.
28Dar Isus, întorcându-se spre ele, a spus: Fiice ale Ierusalimului, nu plângeți pentru mine, ci plângeți pentru voi înșivă și pentru copiii voștri.
29Pentru că iată, vin zilele în care vor spune: Binecuvântate sunt cele sterpe și pântecele care nu au născut și sânii care nu au alăptat.
30Atunci vor începe să spună munților: Cădeți peste noi; și dealurilor: Acoperiți-ne.
31Căci dacă ei fac acestea cu un copac verde, ce se va face cu cel uscat?
32Și erau de asemenea alți doi răufăcători duși cu el, pentru a fi uciși.
33Și după ce au venit la locul care este numit Calvar, acolo l-au crucificat pe el și pe răufăcători, unul la dreapta și celălalt la stânga.
34Atunci Isus a spus: Tată, iartă-i, fiindcă ei nu știu ce fac. Și i-au împărțit hainele și au aruncat sorți.
35Și poporul stătea în picioare, privind. Și conducătorii de asemenea, împreună cu ei, l-au luat în derâdere, spunând: A salvat pe alții; să se salveze pe sine însuși, dacă el este Cristos, alesul lui Dumnezeu.
36Iar soldații de asemenea îl batjocoreau, venind la el și oferindu-i oțet,
37Și spunând: Dacă tu ești împăratul iudeilor, salvează-te pe tine însuți.
38Și a fost și o inscripție scrisă deasupra lui cu litere grecești și latinești și evreiești: ACESTA ESTE ÎMPĂRATUL IUDEILOR.
39Iar unul dintre răufăcătorii atârnați îl defăima, spunând: Dacă tu ești Cristos, salvează-te pe tine însuți și pe noi.
40Dar celălalt, răspunzând, l-a mustrat, zicând: Nu te temi tu de Dumnezeu, pentru că ești sub aceeași condamnare?
41Și noi, într-adevăr, pe drept; fiindcă primim răsplata cuvenită faptelor noastre; dar acest om nu a făcut nimic incorect.
42Iar el i-a spus lui Isus: Doamne, amintește-ți de mine, când vii în împărăția ta.
43Și Isus i-a spus: Adevărat îți spun: Astăzi vei fi cu mine în paradis.
44Și era cam pe la ora a șasea și a fost întuneric peste toată țara, până la ora a noua.
45Și soarele s-a întunecat și perdeaua templului s-a rupt prin mijloc.
46Și după ce Isus a strigat cu voce tare, a spus: Tată, în mâinile tale îmi încredințez duhul; și, spunând astfel, și-a dat duhul.
47Și centurionul, când a văzut ce se făcuse, a glorificat pe Dumnezeu, spunând: Într-adevăr, acesta a fost un om drept.
48Și toți oamenii, care s-au adunat la acea priveliște, văzând cele ce se făcuseră, bătându-și piepturile s-au întors.
49Și toți cunoscuții lui și femeile care îl urmaseră din Galileea, au stat în picioare deoparte, uitându-se la acestea.
50Și iată, era un bărbat, numit Iosif, un consilier, fiind un bărbat bun și drept;
51(Acesta nu fusese de acord cu sfatul și fapta lor); el era din Arimateea, o cetate a iudeilor; și care aștepta și el împărăția lui Dumnezeu.
52Acesta a mers la Pilat și a cerut trupul lui Isus.
53Și l-a luat jos și l-a înfășurat în pânză de in și l-a pus într-un mormânt tăiat în piatră, în care nu fusese pus nimeni niciodată.
54Și acea zi era pregătirea; și sabatul se apropia.
55Și femeile, de asemenea, care au venit cu el din Galileea, l-au urmat și au văzut mormântul și cum a fost pus trupul lui.
56Și s-au întors și au pregătit miresme și miruri; și s-au odihnit în sabat conform poruncii.
Currently Selected:
Luca 23: BTF2015
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.
