Copyrightul pentru Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită (EDCR) © 2022 aparține British and Foreign Bible Society / Societății Biblice pentru Răspândirea Bibliei în Anglia și Străinătate și Societății Biblice Interconfesionale din România. ℗Hosanna 20__

Romanian EDCR 2022 IBSR (NT) Audio NonDrama

Romanian EDCR 2022 IBSR (NT) Audio Drama

<div class="version vid2311 iso6393ron" data-vid="2311" data-iso6393="ron">
 <div class="book bkLUK">
 <div class="chapter ch15" data-usfm="LUK.15">
 <div class="label">15</div><div class="s1">Pilda cu oaia r&#259;t&#259;cit&#259;</div><div class="r">(Matei 18:12&#8209;14)</div><div class="p"> 1To&#539;i vame&#537;ii &#537;i p&#259;c&#259;to&#537;ii se apropiau#Mt. 9:10. de Isus ca s&#259;&#8209;L asculte. 2Dar fariseii &#537;i c&#259;rturarii c&#226;rteau, zic&#226;nd: &#8222;Acesta &#238;i prime&#537;te pe p&#259;c&#259;to&#537;i &#537;i#Fap. 11:3. Gal. 2:12. m&#259;n&#226;nc&#259; &#238;mpreun&#259; cu ei.&#8221; 3&#206;ns&#259; El le&#8209;a spus pilda aceasta: 4&#8222;Care#Mt. 18:12. din voi, dac&#259; are o sut&#259; de oi &#537;i pierde una dintre ele, nu le las&#259; pe celelalte nou&#259;zeci &#537;i nou&#259; &#238;n pustiu &#537;i nu umbl&#259; dup&#259; cea#1Pt. 2:10,25. pierdut&#259; p&#226;n&#259; c&#226;nd o g&#259;se&#537;te? 5Dup&#259; ce o g&#259;se&#537;te, o pune bucuros pe umeri 6&#537;i, c&#226;nd se &#238;ntoarce acas&#259;, &#238;&#537;i cheam&#259; prietenii &#537;i vecinii, zic&#226;ndu&#8209;le: &#171;Bucura&#539;i&#8209;v&#259; &#238;mpreun&#259; cu mine, c&#259;ci mi&#8209;am g&#259;sit oaia pierdut&#259;!&#187; 7Tot la fel, v&#259; spun c&#259; este mai mult&#259; bucurie &#238;n cer#Lc. 5:32. pentru un singur p&#259;c&#259;tos care se poc&#259;ie&#537;te dec&#226;t pentru nou&#259;zeci &#537;i nou&#259; de oameni drep&#539;i, care n&#8209;au nevoie de poc&#259;in&#539;&#259;.</div><div class="s1">Pilda cu drahma pierdut&#259;</div><div class="p"> 8 Sau care femeie, dac&#259; are zece drahme # 15:8 Gr. drachm&#7703;, moned&#259; greceasc&#259; din argint echival&#226;nd cu un dinar. &#537;i pierde una dintre ele, nu aprinde o lamp&#259;, nu m&#259;tur&#259; casa &#537;i nu caut&#259; cu grij&#259; p&#226;n&#259; c&#226;nd o g&#259;se&#537;te? 9Dup&#259; ce o g&#259;se&#537;te, &#238;&#537;i cheam&#259; prietenele &#537;i vecinele, zic&#226;nd: &#171;Bucura&#539;i&#8209;v&#259; &#238;mpreun&#259; cu mine, c&#259;ci mi&#8209;am g&#259;sit drahma pe care o pierdusem!&#187; 10La fel &#8211; v&#259; spun &#8211; este bucurie &#238;naintea &#238;ngerilor lui Dumnezeu pentru un singur p&#259;c&#259;tos care se poc&#259;ie&#537;te.&#8221;</div><div class="s1">Pilda fiului risipitor</div><div class="p"> 11El a mai zis: &#8222;Un om avea doi fii. 12Cel mai t&#226;n&#259;r i&#8209;a spus tat&#259;lui s&#259;u: &#171;Tat&#259;, d&#259;&#8209;mi partea de avere ce mi se cuvine!&#187; &#536;i tat&#259;l le&#8209;a &#238;mp&#259;r&#539;it averea. 13Nu dup&#259; multe zile, fiul mai t&#226;n&#259;r &#537;i&#8209;a str&#226;ns toate lucrurile &#537;i a plecat &#238;ntr&#8209;o &#539;ar&#259; &#238;ndep&#259;rtat&#259; &#537;i acolo &#537;i&#8209;a risipit averea#Mc. 12:44. tr&#259;ind &#238;n destr&#259;b&#259;lare. 14Dup&#259; ce a cheltuit totul, a venit o foamete cumplit&#259; peste &#539;ara aceea, iar el a &#238;nceput s&#259; duc&#259; lips&#259;. 15Atunci a mers &#537;i s&#8209;a prip&#259;&#537;it pe l&#226;ng&#259; unul dintre locuitorii acelei &#539;&#259;ri, care l&#8209;a trimis pe c&#226;mpurile lui s&#259;&#8209;i pasc&#259; porcii. 16Mult &#537;i&#8209;ar fi dorit el s&#259; se sature cu ro&#537;covele pe care le m&#226;ncau porcii, dar nu i le d&#259;dea nimeni. 17Atunci, venindu&#8209;&#537;i &#238;n fire, &#537;i&#8209;a zis: &#171;C&#226;&#539;i arga&#539;i ai tat&#259;lui meu au p&#226;ine din bel&#537;ug, iar eu mor de foame aici! 18M&#259; voi ridica, voi merge la tat&#259;l meu &#537;i&#8209;i voi spune: &#8216;Tat&#259;, am p&#259;c&#259;tuit &#238;mpotriva Cerului &#537;i &#238;naintea ta; 19nu mai sunt vrednic s&#259; m&#259; numesc fiul t&#259;u; f&#259;&#8209;m&#259; ca pe unul dintre arga&#539;ii t&#259;i!&#8217;&#187; 20&#536;i s&#8209;a ridicat &#537;i a plecat la tat&#259;l s&#259;u. Pe c&#226;nd era &#238;nc&#259;#Fap. 2:39. Ef. 2:13,17. departe, tat&#259;l s&#259;u l&#8209;a v&#259;zut &#537;i i s&#8209;a f&#259;cut mil&#259; de el; a alergat, l&#8209;a &#238;mbr&#259;&#539;i&#537;at &#537;i l&#8209;a s&#259;rutat. 21Fiul i&#8209;a zis: &#171;Tat&#259;, am p&#259;c&#259;tuit &#238;mpotriva Cerului &#537;i#Ps. 51:4. &#238;naintea ta; nu mai sunt vrednic s&#259; m&#259; numesc fiul t&#259;u.&#187; 22Dar tat&#259;l le&#8209;a zis robilor s&#259;i: &#171;Aduce&#539;i repede haina cea mai aleas&#259; &#537;i &#238;mbr&#259;ca&#539;i&#8209;l; pune&#539;i&#8209;i un inel &#238;n deget &#537;i &#238;nc&#259;l&#539;&#259;minte &#238;n picioare! 23Aduce&#539;i vi&#539;elul cel &#238;ngr&#259;&#537;at &#537;i t&#259;ia&#539;i&#8209;l! S&#259; m&#226;nc&#259;m &#537;i s&#259; ne veselim, 24c&#259;ci#Lc. 15:32. Ef. 2:1; 5:14. Ap. 3:1. acest fiu al meu era mort &#537;i a revenit la via&#539;&#259;; era pierdut &#537;i a fost g&#259;sit.&#187; &#536;i au &#238;nceput s&#259; se veseleasc&#259;.</div><div class="p"> 25 Fiul cel mare era pe c&#226;mp. C&#226;nd a venit &#537;i s&#8209;a apropiat de cas&#259;, a auzit muzic&#259; &#537;i jocuri. 26L&#8209;a chemat pe unul dintre robi &#537;i l&#8209;a &#238;ntrebat ce &#238;nseamn&#259; acestea. 27Robul acela i&#8209;a r&#259;spuns: &#171;Fratele t&#259;u s&#8209;a &#238;ntors, iar tat&#259;l t&#259;u a t&#259;iat vi&#539;elul cel &#238;ngr&#259;&#537;at, pentru c&#259; l&#8209;a g&#259;sit s&#259;n&#259;tos.&#187; 28El s&#8209;a m&#226;niat &#537;i nu voia s&#259; intre. Tat&#259;l s&#259;u a ie&#537;it &#537;i a &#238;nceput s&#259;&#8209;l roage st&#259;ruitor. 29Dar el, drept r&#259;spuns, i&#8209;a zis tat&#259;lui s&#259;u: &#171;Iat&#259;, eu de at&#226;&#539;ia ani &#238;&#539;i slujesc ca un rob &#537;i niciodat&#259; nu &#539;i&#8209;am &#238;nc&#259;lcat porunca; iar mie niciodat&#259; nu mi&#8209;ai dat m&#259;car un ied ca s&#259; m&#259; veselesc cu prietenii mei! 30Dar c&#226;nd a venit acest fiu al t&#259;u, care &#539;i&#8209;a m&#226;ncat averea cu desfr&#226;natele, ai t&#259;iat pentru el vi&#539;elul cel &#238;ngr&#259;&#537;at!&#187; 31Tat&#259;l i&#8209;a spus: &#171;Fiule, tu e&#537;ti totdeauna cu mine &#537;i tot ce am eu este al t&#259;u. 32Dar trebuia s&#259; ne veselim &#537;i s&#259; ne bucur&#259;m, pentru c&#259;#Lc. 15:24. acest frate al t&#259;u era mort &#537;i a revenit la via&#539;&#259;, era pierdut &#537;i a fost g&#259;sit.&#187;&#8221;</div>
 </div>
 </div>
</div>

Copyrightul pentru Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită (EDCR) © 2022 aparține British and Foreign Bible Society / Societății Biblice pentru Răspândirea Bibliei în Anglia și Străinătate și Societății Biblice Interconfesionale din România.

Toți vameșii și păcătoșii se apropiau de Isus ca să‑L asculte. Dar fariseii și cărturarii cârteau, zicând: „Acesta îi primește pe păcătoși și mănâncă împreună cu ei.” Însă El le‑a spus pilda aceasta: „Care din voi, dacă are o sută de oi și pierde una dintre ele, nu le lasă pe celelalte nouăzeci și nouă în pustiu și nu umblă după cea pierdută până când o găsește? După ce o găsește, o pune bucuros pe umeri și, când se întoarce acasă, își cheamă prietenii și vecinii, zicându‑le: «Bucurați‑vă împreună cu mine, căci mi‑am găsit oaia pierdută!» Tot la fel, vă spun că este mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește decât pentru nouăzeci și nouă de oameni drepți, care n‑au nevoie de pocăință.

Sau care femeie, dacă are zece drahme și pierde una dintre ele, nu aprinde o lampă, nu mătură casa și nu caută cu grijă până când o găsește? După ce o găsește, își cheamă prietenele și vecinele, zicând: «Bucurați‑vă împreună cu mine, căci mi‑am găsit drahma pe care o pierdusem!» La fel – vă spun – este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește.”

El a mai zis: „Un om avea doi fii. Cel mai tânăr i‑a spus tatălui său: «Tată, dă‑mi partea de avere ce mi se cuvine!» Și tatăl le‑a împărțit averea. Nu după multe zile, fiul mai tânăr și‑a strâns toate lucrurile și a plecat într‑o țară îndepărtată și acolo și‑a risipit averea trăind în destrăbălare. După ce a cheltuit totul, a venit o foamete cumplită peste țara aceea, iar el a început să ducă lipsă. Atunci a mers și s‑a pripășit pe lângă unul dintre locuitorii acelei țări, care l‑a trimis pe câmpurile lui să‑i pască porcii. Mult și‑ar fi dorit el să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni. Atunci, venindu‑și în fire, și‑a zis: «Câți argați ai tatălui meu au pâine din belșug, iar eu mor de foame aici! Mă voi ridica, voi merge la tatăl meu și‑i voi spune: ‘Tată, am păcătuit împotriva Cerului și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău; fă‑mă ca pe unul dintre argații tăi!’» Și s‑a ridicat și a plecat la tatăl său. Pe când era încă departe, tatăl său l‑a văzut și i s‑a făcut milă de el; a alergat, l‑a îmbrățișat și l‑a sărutat. Fiul i‑a zis: «Tată, am păcătuit împotriva Cerului și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău.» Dar tatăl le‑a zis robilor săi: «Aduceți repede haina cea mai aleasă și îmbrăcați‑l; puneți‑i un inel în deget și încălțăminte în picioare! Aduceți vițelul cel îngrășat și tăiați‑l! Să mâncăm și să ne veselim, căci acest fiu al meu era mort și a revenit la viață; era pierdut și a fost găsit.» Și au început să se veselească.
Fiul cel mare era pe câmp. Când a venit și s‑a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. L‑a chemat pe unul dintre robi și l‑a întrebat ce înseamnă acestea. Robul acela i‑a răspuns: «Fratele tău s‑a întors, iar tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l‑a găsit sănătos.» El s‑a mâniat și nu voia să intre. Tatăl său a ieșit și a început să‑l roage stăruitor. Dar el, drept răspuns, i‑a zis tatălui său: «Iată, eu de atâția ani îți slujesc ca un rob și niciodată nu ți‑am încălcat porunca; iar mie niciodată nu mi‑ai dat măcar un ied ca să mă veselesc cu prietenii mei! Dar când a venit acest fiu al tău, care ți‑a mâncat averea cu desfrânatele, ai tăiat pentru el vițelul cel îngrășat!» Tatăl i‑a spus: «Fiule, tu ești totdeauna cu mine și tot ce am eu este al tău. Dar trebuia să ne veselim și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort și a revenit la viață, era pierdut și a fost găsit.»”

Ouça Luca 15