Versete biblice populare din Isaia 11

Partajează

Al Domnului Duh va veni Și-asupră-I se va odihni. Va fi un duh de-nțelepciune. Pricepere o să adune, Căci duh de sfat are să fie De cunoștință și tărie, De frică de Cel cari mereu E-adevăratul Dumnezeu. Atunci, toată plăcerea Lui Va fi doar frica Domnului. Va judeca pe fiecare, Dar nu după înfățișare – Nici după cele auzite – Ci judecățile rostite

Știu, o Odraslă o să vină, Chiar din a lui Isai tulpină, Căci a lui rădăcină, iar, Are să deie un Vlăstar.

Vor fi făcute cu dreptate. Săracii țării au să cate Dreptatea Lui. Cei oropsiți Și cei ce sunt nenorociți, Neprihănire-o să găsească În tot ce o să hotărască. De-al Său cuvânt va fi lovit Întreg pământul, negreșit, Și-n urmă, cu a Lui suflare, Va nimici pe-acela care A fi om rău se dovedește.

Neprihănirea învelește Coapsele Sale și-o să fie Încins doar cu credincioșie.

Acele timpuri, să se știe Că nici un rău n-o să mai fie. Pe al Meu munte va fi pace Și pagubă nu se va face, Căci plin, pământul Domnului, Va fi, de cunoștința Lui, La fel precum fundul de mare Cunoaște apa cea pe care O poartă pe spinarea lui.

Lupul – atunci – o să trăiască Cu mielul; are să-și găsească, Culcuș, pardosul fioros, Chiar lângă iedul cel fricos. Puii de lei – iată – se-adună Stând cu vițeii împreună. Cu vitele cele-ngrășate Care sunt pe pășuni aflate, Au să se strângă, pe imaș, Sub mâna unui copilaș.

La împlinirea timpului, Vlăstarul – care o să vie De la Isai – are să fie Ca și un steag, pentru popoare, Iar neamurile, de sub soare, Se vor întoarce și-au să vie, Grabnic, la El, cu bucurie, Căci slava fi-va locu-n care, Vlăstarul locuință-și are.