Versete biblice populare din Eclesiastul 1

Partajează

Căci în multă înțelepciune este și mult zbucium, și cine adună cunoaștere adună durere.

Ce a fost va mai fi, și ce s‑a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare.

Toate cuvintele sunt secătuite, nimeni nu le mai poate rosti; ochiul nu se mai satură privind și urechea nu obosește auzind.

O, deșertăciune a deșertăciunilor! – zice Eclesiastul. O, deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune. Ce folos are omul din toată osteneala lui de care are parte sub soare?

Am văzut toate lucrările care se fac sub soare; și, iată, totul este deșertăciune și goană după vânt!

Un neam pleacă, altul vine, dar pământul dăinuie în veac.

Nu‑și mai aduce aminte nimeni de cei din vechime. Și nici de cei care vor urma nu‑și va mai aduce aminte nimeni dintre cei care vor veni după ei.

Mi‑am pus inima să cunosc înțelepciunea și să cunosc prostia și nebunia, dar am înțeles că și aceasta este goană după vânt.