2 Regi 2
2
Înălțarea lui Ilie la cer
1Când a vrut Domnul să-l ridice pe Ilie la ceruri într-un vârtej de vânt, Ilie și Elisei#2:1 Elisei (ebr.: Elișa’) înseamnă Dumnezeu mântuie. ieșeau împreună din Ghilgal.
2Ilie i-a zis lui Elisei:
‒ Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite până la Betel.
Elisei a răspuns:
‒ Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.
Astfel, ei au plecat împreună spre Betel.
3Fiii profeților, care erau la Betel, l-au întâmpinat pe Elisei și i-au zis:
‒ Știi că Domnul îl va răpi astăzi pe stăpânul tău de lângă tine?
El a răspuns:
‒ Da, știu, dar tăceți!
4Apoi Ilie i-a zis lui Elisei:
‒ Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite la Ierihon.
El a răspuns:
‒ Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.
Astfel, ei au plecat împreună spre Ierihon.
5Fiii profeților care erau la Ierihon l-au întâmpinat pe Elisei și i-au zis:
‒ Știi că Domnul îl va răpi astăzi pe stăpânul tău de lângă tine?
El a răspuns:
‒ Da, știu, dar tăceți!
6Apoi Ilie i-a zis:
‒ Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite la Iordan.
Elisei i-a răspuns:
‒ Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.
Astfel, ei au plecat împreună. 7Cincizeci de bărbați dintre profeți au venit și s-au oprit la o anumită distanță înaintea lor. Amândoi stăteau pe malul Iordanului. 8Atunci Ilie și-a luat mantaua, a făcut-o sul și a lovit cu ea apele, iar apele s-au despărțit într-o parte și într-alta și au trecut amândoi pe uscat.
9După ce au trecut, Ilie i-a zis lui Elisei:
‒ Spune-mi ce pot să fac pentru tine înainte de a fi luat de la tine.
Elisei i-a zis:
‒ Te rog, aș vrea să vină asupra mea o dublă măsură din duhul tău.
10Ilie i-a răspuns:
‒ Ai cerut un lucru greu, dar dacă mă vei vedea când voi fi luat de lângă tine, așa ți se va întâmpla; dacă nu, nu ți se va întâmpla așa.
11Și în timp ce mergeau și vorbeau unul cu altul, iată că un car de foc și niște cai de foc i-au despărțit pe unul de celălalt și Ilie s-a înălțat la ceruri într-un vârtej de vânt. 12Elisei privea și striga: „Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel și călăreții lui!“. După ce nu l-a mai văzut, Elisei și-a luat hainele și le-a rupt în două.
13Apoi a ridicat mantaua pe care o lăsase Ilie să cadă, s-a întors și a stat pe malul Iordanului. 14După ce a luat mantaua pe care o lăsase Ilie să cadă, a lovit cu ea apele și a zis: „Unde este Domnul, Dumnezeul lui Ilie?“. Și, imediat, după ce a lovit apele, ele s-au despărțit într-o parte și într-alta și Elisei a trecut dincolo. 15Când au văzut lucrul acesta, fiii profeților care erau în fața Ierihonului au zis: „Duhul lui Ilie a venit peste Elisei!“. Ei au venit să-l întâlnească și s-au plecat până la pământ înaintea lui.
16Ei i-au zis:
‒ Iată că între slujitorii tăi sunt cincizeci de oameni curajoși. Îngăduie-le, te rugăm, să-l caute pe stăpânul tău. Poate că Duhul Domnului l-a dus și l-a aruncat pe vreun munte sau în vreo vale.
El le-a răspuns:
‒ Să nu-i trimiteți.
17Însă ei au insistat până când acesta, stânjenit, a zis:
‒ Trimiteți-i!
I-au trimis deci pe cei cincizeci de oameni care l-au căutat timp de trei zile fără să-l găsească.
18Când s-au întors la Elisei, acesta era în Ierihon.
El le-a zis:
‒ Nu v-am spus să nu vă duceți?
Vindecarea apelor de la Ierihon
19După aceea, bărbații din cetate i-au zis lui Elisei:
‒ Domnul meu, după cum vezi, așezarea cetății este bună, dar iată că apele sunt rele și pământul este neroditor.
El le-a zis:
20‒ Aduceți-mi un vas nou și puneți sare în el.
Și ei i-au adus. 21Apoi Elisei s-a dus la izvorul apelor, a aruncat în el sare și a zis: „Așa vorbește Domnul: «Vindec aceste ape și niciodată nu vor mai cauza moartea, nici nu vor mai face pământul neroditor!»“. 22Și apele au rămas vindecate până în ziua aceasta, potrivit cuvântului rostit de Elisei.
Pedepsirea tinerilor batjocoritori
23De acolo, Elisei s-a dus la Betel. În timp ce mergea pe drum, niște băiețași au ieșit din cetate și și-au bătut joc de el, strigându-i: „Suie-te, pleșuvule! Suie-te, pleșuvule!“. 24El s-a uitat în spate, i-a văzut și i-a blestemat în Numele Domnului. Atunci au ieșit din pădure două ursoaice și au sfâșiat patruzeci și doi dintre acești copii. 25De acolo, Elisei s-a dus la muntele Carmel, iar după aceea s-a întors în Samaria.
Selectat acum:
2 Regi 2: NTR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Biblia, Noua Traducere Românească™ NTR™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Folosit cu permisiune. Toate drepturile sunt rezervate.
The Bible, New Romanian Translation™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 by Biblica, Inc.
Used with permission. All rights reserved worldwide.
2 Regi 2
2
Înălțarea lui Ilie la cer
1Când a vrut Domnul să-l ridice pe Ilie la ceruri într-un vârtej de vânt, Ilie și Elisei#2:1 Elisei (ebr.: Elișa’) înseamnă Dumnezeu mântuie. ieșeau împreună din Ghilgal.
2Ilie i-a zis lui Elisei:
‒ Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite până la Betel.
Elisei a răspuns:
‒ Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.
Astfel, ei au plecat împreună spre Betel.
3Fiii profeților, care erau la Betel, l-au întâmpinat pe Elisei și i-au zis:
‒ Știi că Domnul îl va răpi astăzi pe stăpânul tău de lângă tine?
El a răspuns:
‒ Da, știu, dar tăceți!
4Apoi Ilie i-a zis lui Elisei:
‒ Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite la Ierihon.
El a răspuns:
‒ Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.
Astfel, ei au plecat împreună spre Ierihon.
5Fiii profeților care erau la Ierihon l-au întâmpinat pe Elisei și i-au zis:
‒ Știi că Domnul îl va răpi astăzi pe stăpânul tău de lângă tine?
El a răspuns:
‒ Da, știu, dar tăceți!
6Apoi Ilie i-a zis:
‒ Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite la Iordan.
Elisei i-a răspuns:
‒ Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.
Astfel, ei au plecat împreună. 7Cincizeci de bărbați dintre profeți au venit și s-au oprit la o anumită distanță înaintea lor. Amândoi stăteau pe malul Iordanului. 8Atunci Ilie și-a luat mantaua, a făcut-o sul și a lovit cu ea apele, iar apele s-au despărțit într-o parte și într-alta și au trecut amândoi pe uscat.
9După ce au trecut, Ilie i-a zis lui Elisei:
‒ Spune-mi ce pot să fac pentru tine înainte de a fi luat de la tine.
Elisei i-a zis:
‒ Te rog, aș vrea să vină asupra mea o dublă măsură din duhul tău.
10Ilie i-a răspuns:
‒ Ai cerut un lucru greu, dar dacă mă vei vedea când voi fi luat de lângă tine, așa ți se va întâmpla; dacă nu, nu ți se va întâmpla așa.
11Și în timp ce mergeau și vorbeau unul cu altul, iată că un car de foc și niște cai de foc i-au despărțit pe unul de celălalt și Ilie s-a înălțat la ceruri într-un vârtej de vânt. 12Elisei privea și striga: „Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel și călăreții lui!“. După ce nu l-a mai văzut, Elisei și-a luat hainele și le-a rupt în două.
13Apoi a ridicat mantaua pe care o lăsase Ilie să cadă, s-a întors și a stat pe malul Iordanului. 14După ce a luat mantaua pe care o lăsase Ilie să cadă, a lovit cu ea apele și a zis: „Unde este Domnul, Dumnezeul lui Ilie?“. Și, imediat, după ce a lovit apele, ele s-au despărțit într-o parte și într-alta și Elisei a trecut dincolo. 15Când au văzut lucrul acesta, fiii profeților care erau în fața Ierihonului au zis: „Duhul lui Ilie a venit peste Elisei!“. Ei au venit să-l întâlnească și s-au plecat până la pământ înaintea lui.
16Ei i-au zis:
‒ Iată că între slujitorii tăi sunt cincizeci de oameni curajoși. Îngăduie-le, te rugăm, să-l caute pe stăpânul tău. Poate că Duhul Domnului l-a dus și l-a aruncat pe vreun munte sau în vreo vale.
El le-a răspuns:
‒ Să nu-i trimiteți.
17Însă ei au insistat până când acesta, stânjenit, a zis:
‒ Trimiteți-i!
I-au trimis deci pe cei cincizeci de oameni care l-au căutat timp de trei zile fără să-l găsească.
18Când s-au întors la Elisei, acesta era în Ierihon.
El le-a zis:
‒ Nu v-am spus să nu vă duceți?
Vindecarea apelor de la Ierihon
19După aceea, bărbații din cetate i-au zis lui Elisei:
‒ Domnul meu, după cum vezi, așezarea cetății este bună, dar iată că apele sunt rele și pământul este neroditor.
El le-a zis:
20‒ Aduceți-mi un vas nou și puneți sare în el.
Și ei i-au adus. 21Apoi Elisei s-a dus la izvorul apelor, a aruncat în el sare și a zis: „Așa vorbește Domnul: «Vindec aceste ape și niciodată nu vor mai cauza moartea, nici nu vor mai face pământul neroditor!»“. 22Și apele au rămas vindecate până în ziua aceasta, potrivit cuvântului rostit de Elisei.
Pedepsirea tinerilor batjocoritori
23De acolo, Elisei s-a dus la Betel. În timp ce mergea pe drum, niște băiețași au ieșit din cetate și și-au bătut joc de el, strigându-i: „Suie-te, pleșuvule! Suie-te, pleșuvule!“. 24El s-a uitat în spate, i-a văzut și i-a blestemat în Numele Domnului. Atunci au ieșit din pădure două ursoaice și au sfâșiat patruzeci și doi dintre acești copii. 25De acolo, Elisei s-a dus la muntele Carmel, iar după aceea s-a întors în Samaria.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Biblia, Noua Traducere Românească™ NTR™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Folosit cu permisiune. Toate drepturile sunt rezervate.
The Bible, New Romanian Translation™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 by Biblica, Inc.
Used with permission. All rights reserved worldwide.