Ieremia 2
2
Israel Îl uită pe Dumnezeu
1Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând: 2„Du-te și vestește în auzul locuitorilor Ierusalimului astfel: «Așa vorbește Domnul:
‘Îmi amintesc de credincioșia tinereții tale,
cum, mireasă fiind, Mă iubeai
și Mă urmai prin deșert,
pe un pământ nesemănat.
3Israel era sfântul Domnului,
primul rod al recoltei Lui;
toți cei ce-l devorau se făceau vinovați
și nenorocirea venea peste ei’»“,
zice Domnul.
4Ascultați Cuvântul Domnului, Casă a lui Iacov,
toate clanurile Casei lui Israel!
5Așa vorbește Domnul:
„Ce nedreptate au găsit strămoșii voștri în Mine,
de s-au îndepărtat de Mine?
Ei s-au dus după deșertăciuni
și au devenit ei înșiși deșertăciuni.
6Nu s-au întrebat: «Unde este Domnul,
Care ne-a scos din țara Egiptului
și ne-a condus prin deșert,
printr-un pământ uscat și plin de gropi,
printr-un pământ al secetei și al umbrei morții,
printr-un pământ pe unde nimeni nu trece
și unde nu locuiește niciun om?».
7V-am dus într-o țară ca o livadă,
ca să mâncați din rodul ei și din bunătățile ei,
însă voi ați venit și Mi-ați pângărit țara,
Mi-ați transformat moștenirea într-o urâciune.
8Preoții nu s-au întrebat:
«Unde este Domnul?».
Cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut;
păstorii s-au răzvrătit împotriva Mea.
Profeții au profețit prin Baal
și s-au dus după cei ce nu pot fi de niciun folos.
9De aceea Mă voi certa din nou cu voi“,
zice Domnul,
„și Mă voi certa și cu copiii copiilor voștri.
10Traversați marea spre țărmurile Chitimului și priviți!
Trimiteți la Chedar și uitați-vă bine;
vedeți dacă acolo s-a întâmplat așa ceva!
11Și-a schimbat vreo națiune dumnezeii,
cu toate că ei nu sunt Dumnezeu?
Poporul Meu însă și-a schimbat Gloria
cu ceva care nu-i este de niciun folos.
12Mirați-vă de aceasta, ceruri!
Înfiorați-vă, uimiți-vă mult“,
zice Domnul,
13„căci poporul Meu a comis două lucruri rele:
M-au părăsit pe Mine,
Izvorul apelor vii,
și și-au săpat fântâni,
fântâni sparte, care nu țin apa.
14Este Israel un sclav? Este el un fiu de sclav din naștere?
Atunci de ce a devenit pradă?
15Leii răcnesc împotriva lui
și își ridică glasurile.
Ei îi pustiesc țara;
cetățile lui sunt devastate și fără locuitori.
16Chiar și cei din Nof și Tapanhes
ți-au zdrobit creștetul capului.
17Nu ți-ai provocat tu singur lucrul acesta
pentru că L-ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău,
când El te conducea pe cale?
18Și acum, de ce o iei pe calea Egiptului
ca să bei din apele Șihorului?#2:18 Probabil un braț al Deltei Nilului.
De ce o iei pe calea Asiriei
ca să bei din apele râului?
19Răutatea ta te va pedepsi,
necredincioșia ta te va mustra.
Vei ști și vei vedea astfel
cât de rău și de amar este pentru tine
să-L părăsești pe Domnul, Dumnezeul tău,
și să nu ai nicio frică de Mine“,
zice Stăpânul, Domnul Oștirilor.
20„Deși, demult, ți-am sfărâmat jugul
și ți-am smuls legăturile,
totuși tu ai zis: «Nu voi mai sluji».
Căci pe orice deal înalt
și sub orice copac verde
te-ai întins ca o prostituată.
21Eu te-am plantat ca pe o vie aleasă,
toată dintr-o sămânță foarte bună.
Cum de te-ai transformat față de Mine
într-o ramură putredă de viță străină?
22Chiar dacă te-ai spăla cu sodă,
chiar dacă te-ai da cu multă leșie,
nelegiuirea ta tot ar rămâne înaintea ochilor Mei“, zice Stăpânul Domn.
23„Cum poți spune: «Nu m-am pângărit
și nu am alergat după baali!»?
Uită-te cum te-ai comportat în vale
și recunoaște ce-ai făcut.
Ești ca o dromaderă iute,
ale cărei căi sunt întortocheate,
24ca o măgăriță sălbatică, obișnuită cu pustiul,
care gâfâie în aprinderea poftei ei!
Cine o va împiedica să-și satisfacă pofta?
Cei ce o doresc nu se obosesc căutând-o,
căci o găsesc la vremea împerecherii ei.
25Oprește-te până când nu ajungi desculță
și cu gâtul uscat!
Dar tu zici: «În zadar!
Eu iubesc dumnezeii străini
și vreau să merg după ei!».
26Cum este făcut de rușine un hoț când este prins,
tot așa este făcută de rușine Casa lui Israel:
ei, regii și conducătorii lor,
preoții și profeții lor.
27Ei zic lemnului: «Tu ești tatăl nostru!»
și pietrei: «Tu ne-ai dat naștere!».
Căci s-au întors cu spatele la Mine,
nu cu fața.
Dar când sunt în nenorocire,
ei zic: «Ridică-Te și salvează-ne!».
28Unde sunt atunci dumnezeii pe care vi i-ați făcut?
Să se ridice ei deci, și să te salveze în vremea nenorocirii tale!
Căci Iuda, ai tot atâția dumnezei, câte cetăți ai!
29De ce vă certați cu Mine?
Toți v-ați răzvrătit împotriva Mea“,
zice Domnul.
30„Degeaba v-am lovit copiii,
căci tot nu s-au lăsat disciplinați.
Sabia voastră i-a devorat pe profeții voștri,
ca un leu distrugător“.
31Voi, cei din generația aceasta, uitați-vă la Cuvântul Domnului:
„Am fost Eu un deșert pentru Israel,
sau o țară a întunericului?
De ce spune poporul Meu: «Suntem liberi să rătăcim!
Nu vom mai veni la Tine!»?
32Își uită o fecioară bijuteriile
sau o mireasă eșarfele?
Poporul Meu însă M-a uitat
de zile fără număr.
33Ce bine îți pregătești calea când cauți iubire!
Astfel, până și pe femeile rele le-ai învățat căile tale!
34Chiar și pe marginile hainelor tale
se găsește sângele săracilor nevinovați,
pe care nu i-ai prins dând vreo spargere.
Dar, în pofida acestor lucruri,
35tu zici: «Sunt nevinovat!
Sigur mânia Lui s-a retras de la mine!».
Însă Eu te voi judeca,
pentru că zici: «Nu am păcătuit!».
36De ce atâta grabă
ca să-ți schimbi calea?
Vei fi făcut de rușine de către Egipt,
așa cum ai fost făcut de rușine de către Asiria.
37Și de acolo vei ieși cu mâinile pe cap,
căci Domnul i-a respins pe cei în care te încrezi
și nu vei reuși împreună cu ei“.
Selectat acum:
Ieremia 2: NTR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Biblia, Noua Traducere Românească™ NTR™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Folosit cu permisiune. Toate drepturile sunt rezervate.
The Bible, New Romanian Translation™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 by Biblica, Inc.
Used with permission. All rights reserved worldwide.
Ieremia 2
2
Israel Îl uită pe Dumnezeu
1Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând: 2„Du-te și vestește în auzul locuitorilor Ierusalimului astfel: «Așa vorbește Domnul:
‘Îmi amintesc de credincioșia tinereții tale,
cum, mireasă fiind, Mă iubeai
și Mă urmai prin deșert,
pe un pământ nesemănat.
3Israel era sfântul Domnului,
primul rod al recoltei Lui;
toți cei ce-l devorau se făceau vinovați
și nenorocirea venea peste ei’»“,
zice Domnul.
4Ascultați Cuvântul Domnului, Casă a lui Iacov,
toate clanurile Casei lui Israel!
5Așa vorbește Domnul:
„Ce nedreptate au găsit strămoșii voștri în Mine,
de s-au îndepărtat de Mine?
Ei s-au dus după deșertăciuni
și au devenit ei înșiși deșertăciuni.
6Nu s-au întrebat: «Unde este Domnul,
Care ne-a scos din țara Egiptului
și ne-a condus prin deșert,
printr-un pământ uscat și plin de gropi,
printr-un pământ al secetei și al umbrei morții,
printr-un pământ pe unde nimeni nu trece
și unde nu locuiește niciun om?».
7V-am dus într-o țară ca o livadă,
ca să mâncați din rodul ei și din bunătățile ei,
însă voi ați venit și Mi-ați pângărit țara,
Mi-ați transformat moștenirea într-o urâciune.
8Preoții nu s-au întrebat:
«Unde este Domnul?».
Cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut;
păstorii s-au răzvrătit împotriva Mea.
Profeții au profețit prin Baal
și s-au dus după cei ce nu pot fi de niciun folos.
9De aceea Mă voi certa din nou cu voi“,
zice Domnul,
„și Mă voi certa și cu copiii copiilor voștri.
10Traversați marea spre țărmurile Chitimului și priviți!
Trimiteți la Chedar și uitați-vă bine;
vedeți dacă acolo s-a întâmplat așa ceva!
11Și-a schimbat vreo națiune dumnezeii,
cu toate că ei nu sunt Dumnezeu?
Poporul Meu însă și-a schimbat Gloria
cu ceva care nu-i este de niciun folos.
12Mirați-vă de aceasta, ceruri!
Înfiorați-vă, uimiți-vă mult“,
zice Domnul,
13„căci poporul Meu a comis două lucruri rele:
M-au părăsit pe Mine,
Izvorul apelor vii,
și și-au săpat fântâni,
fântâni sparte, care nu țin apa.
14Este Israel un sclav? Este el un fiu de sclav din naștere?
Atunci de ce a devenit pradă?
15Leii răcnesc împotriva lui
și își ridică glasurile.
Ei îi pustiesc țara;
cetățile lui sunt devastate și fără locuitori.
16Chiar și cei din Nof și Tapanhes
ți-au zdrobit creștetul capului.
17Nu ți-ai provocat tu singur lucrul acesta
pentru că L-ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău,
când El te conducea pe cale?
18Și acum, de ce o iei pe calea Egiptului
ca să bei din apele Șihorului?#2:18 Probabil un braț al Deltei Nilului.
De ce o iei pe calea Asiriei
ca să bei din apele râului?
19Răutatea ta te va pedepsi,
necredincioșia ta te va mustra.
Vei ști și vei vedea astfel
cât de rău și de amar este pentru tine
să-L părăsești pe Domnul, Dumnezeul tău,
și să nu ai nicio frică de Mine“,
zice Stăpânul, Domnul Oștirilor.
20„Deși, demult, ți-am sfărâmat jugul
și ți-am smuls legăturile,
totuși tu ai zis: «Nu voi mai sluji».
Căci pe orice deal înalt
și sub orice copac verde
te-ai întins ca o prostituată.
21Eu te-am plantat ca pe o vie aleasă,
toată dintr-o sămânță foarte bună.
Cum de te-ai transformat față de Mine
într-o ramură putredă de viță străină?
22Chiar dacă te-ai spăla cu sodă,
chiar dacă te-ai da cu multă leșie,
nelegiuirea ta tot ar rămâne înaintea ochilor Mei“, zice Stăpânul Domn.
23„Cum poți spune: «Nu m-am pângărit
și nu am alergat după baali!»?
Uită-te cum te-ai comportat în vale
și recunoaște ce-ai făcut.
Ești ca o dromaderă iute,
ale cărei căi sunt întortocheate,
24ca o măgăriță sălbatică, obișnuită cu pustiul,
care gâfâie în aprinderea poftei ei!
Cine o va împiedica să-și satisfacă pofta?
Cei ce o doresc nu se obosesc căutând-o,
căci o găsesc la vremea împerecherii ei.
25Oprește-te până când nu ajungi desculță
și cu gâtul uscat!
Dar tu zici: «În zadar!
Eu iubesc dumnezeii străini
și vreau să merg după ei!».
26Cum este făcut de rușine un hoț când este prins,
tot așa este făcută de rușine Casa lui Israel:
ei, regii și conducătorii lor,
preoții și profeții lor.
27Ei zic lemnului: «Tu ești tatăl nostru!»
și pietrei: «Tu ne-ai dat naștere!».
Căci s-au întors cu spatele la Mine,
nu cu fața.
Dar când sunt în nenorocire,
ei zic: «Ridică-Te și salvează-ne!».
28Unde sunt atunci dumnezeii pe care vi i-ați făcut?
Să se ridice ei deci, și să te salveze în vremea nenorocirii tale!
Căci Iuda, ai tot atâția dumnezei, câte cetăți ai!
29De ce vă certați cu Mine?
Toți v-ați răzvrătit împotriva Mea“,
zice Domnul.
30„Degeaba v-am lovit copiii,
căci tot nu s-au lăsat disciplinați.
Sabia voastră i-a devorat pe profeții voștri,
ca un leu distrugător“.
31Voi, cei din generația aceasta, uitați-vă la Cuvântul Domnului:
„Am fost Eu un deșert pentru Israel,
sau o țară a întunericului?
De ce spune poporul Meu: «Suntem liberi să rătăcim!
Nu vom mai veni la Tine!»?
32Își uită o fecioară bijuteriile
sau o mireasă eșarfele?
Poporul Meu însă M-a uitat
de zile fără număr.
33Ce bine îți pregătești calea când cauți iubire!
Astfel, până și pe femeile rele le-ai învățat căile tale!
34Chiar și pe marginile hainelor tale
se găsește sângele săracilor nevinovați,
pe care nu i-ai prins dând vreo spargere.
Dar, în pofida acestor lucruri,
35tu zici: «Sunt nevinovat!
Sigur mânia Lui s-a retras de la mine!».
Însă Eu te voi judeca,
pentru că zici: «Nu am păcătuit!».
36De ce atâta grabă
ca să-ți schimbi calea?
Vei fi făcut de rușine de către Egipt,
așa cum ai fost făcut de rușine de către Asiria.
37Și de acolo vei ieși cu mâinile pe cap,
căci Domnul i-a respins pe cei în care te încrezi
și nu vei reuși împreună cu ei“.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Biblia, Noua Traducere Românească™ NTR™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc.
Folosit cu permisiune. Toate drepturile sunt rezervate.
The Bible, New Romanian Translation™
Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 by Biblica, Inc.
Used with permission. All rights reserved worldwide.