2 Cronici 30
30
1Ezechia a trimis reprezentanții lui în tot teritoriul numit Iuda și în Israel. El a scris scrisori chiar și urmașilor lui Efraim și celor care proveneau din Manase. Prin intermediul lor, Ezechia îi chema la casa lui Iahve – în Ierusalim – pentru a sărbători Paștele Dumnezeului lui Israel numit Iahve. 2Regele discutase la Ierusalim cu conducătorii care erau în slujba lui și cu toată adunarea. Apoi au decis să sărbătorească Paștele în a doua lună. 3Nu au putut să îl sărbătorească la vremea stabilită – pentru că nu se sfințiseră suficient de mulți preoți; iar poporul nu se adunase tot la Ierusalim. 4Propunerea a plăcut atât regelui, cât și celorlalți oameni care formau restul adunării. 5În consecință, ei au dat o poruncă. Ea prevedea că trebuie să se parcurgă tot Israelul – de la Beer-Șeba până la teritoriul locuit de urmașii Dan – pentru a-i chema pe oameni la Ierusalim ca să sărbătorească Paștele Dumnezeului lui Israel numit Iahve. De mult timp nu îl mai sărbătoriseră cu participarea unui mare număr de israelieni, așa cum era scris. 6Conform poruncii regelui, mesagerii au dus scrisorile din partea lui și din partea conducătorilor în tot teritoriul numit Israel și în cel numit Iuda. În ele se spunea: „Israelieni, întoarceți-vă la Iahve care este Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Israel; iar El se va întoarce la puținii israelieni care au scăpat din mâinile regilor Asiriei! 7Nu fiți ca părinții și ca frații voștri care nu au fost loiali față de Dumnezeul strămoșilor voștri numit Iahve și pe care El i-a lăsat să fie distruși așa cum constatați astăzi! 8Nu vă încăpățânați ca părinții voștri! Împăcați-vă cu Iahve și veniți la sanctuarul pe care l-a sfințit El pentru eternitate! Slujiți Dumnezeului vostru numit Iahve; pentru ca astfel să se depărteze de la voi violenta Lui mânie! 9Să știți că dacă vă veți întoarce la Iahve, frații voștri și fiii voștri vor beneficia de bunătate din partea celor care i-au folosit ca sclavi; și astfel, ei se vor putea întoarce în această țară. Dumnezeul vostru care se numește Iahve este bun și milos; și nu Își va întoarce fața de la voi – dacă vă întoarceți la El!” 10Mesagerii au mers prin fiecare oraș din teritoriul locuit de urmașii lui Efraim și prin cel al urmașilor lui Manase – până în teritoriul urmașilor lui Zabulon; dar oamenii râdeau de ei și îi ridiculizau. 11Totuși, au existat unii dintre urmașii lui Așer, dintre urmașii lui Manase și din teritoriul lui Zabulon care s-au smerit și au venit la Ierusalim. 12Chiar și pe cei din teritoriul numit Iuda i-a unit mâna lui Dumnezeu, pentru ca ei să se conformeze poruncii regelui și a conducătorilor din slujba lui. Aceea era, de fapt, o poruncă dată în acord cu prevederile Cuvântului lui Iahve. 13În a doua lună, o mulțime de oameni s-a adunat la Ierusalim ca să celebreze Sărbătoarea Turtelor. Era o adunare foarte mare. 14S-au ridicat și au îndepărtat altarele care erau în Ierusalim. Au desființat și toate altarele pe care se ardea tămâie (idolilor); și le-au aruncat în valea Chidron. 15Apoi, în a paisprezecea zi din a doua lună, au înjunghiat mieii pentru Paște. Preoții și leviții s-au smerit, s-au sfințit și au oferit arderi integrale la casa lui Iahve. 16Ei stăteau la locurile lor – conform acelei decizii referitoare la ei conținută de legea lui Moise – omul lui Dumnezeu. Preoții stropeau sângele pe care îl luau de la leviți. 17Pentru că în acea adunare erau mulți oameni care nu se sfințiseră, leviții au înjunghiat ei mieii de Paște pentru toți aceia care nu erau curați și care nu putuseră să îi închine personal lui Iahve. 18O mare mulțime de oameni – dintre cei veniți din teritoriul numit Efraim, din cel numit Manase, din cel numit Isahar și din cel numit Zabulon – nu se curățaseră și nu mâncaseră animalul sacrificat ca Paște, așa cum era scris. Dar Ezechia s-a rugat pentru ei, zicând: „Iahve care este bun, să îi ierte pe toți acești oameni. 19Ei sunt dintre cei care au decis în inimile lor să Îl caute pe Dumnezeu – pe Iahve care este Dumnezeul strămoșilor lor – chiar și fără sfânta curățare!” 20Iahve l-a ascultat pe Ezechia și a vindecat poporul. 21Israelienii prezenți la Ierusalim au celebrat cu mare bucurie Sărbătoarea Turtelor – șapte zile. Leviții și preoții Îl lăudau pe Iahve în fiecare zi cu instrumentele făcute pentru lăudarea Lui. 22Ezechia i-a încurajat pe toți leviții care demonstraseră o bună cunoaștere a slujbei care se făcea pentru Iahve. Ei au mâncat șapte zile din partea special rezervată lor, au adus sacrificii de pace și I-au mulțumit Dumnezeului strămoșilor lor care se numește Iahve. 23Întreaga adunare a decis să mai celebreze încă șapte zile. Astfel, ei au celebrat cu bucurie încă șapte zile. 24Au procedat astfel pentru că Ezechia – regele celor din teritoriul numit lui Iuda – oferise adunării o mie de viței și șapte mii de oi; iar conducătorii care erau cu el oferiseră adunării o mie de viței și zece mii de oi – pentru că se sfințiseră mulți preoți. 25Toată adunarea celor din teritoriul numit Iuda împreună cu preoții și cu leviții, plus toți cei veniți din teritoriul numit Israel împreună cu străinii veniți de-acolo și din cel numit Iuda, s-au bucurat împreună. 26A fost o mare bucurie în Ierusalim – cum nu se mai cunoscuse din vremea regelui Solomon – fiul lui David – care a fost regele (întregu)lui Israel. 27Preoții și leviții s-au ridicat și au binecuvântat poporul. Vocea lor a fost auzită (de Iahve); și rugăciunea lor a ajuns până la sfânta Sa locuință: până la cer.
Selectat acum:
2 Cronici 30: BVA
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015, 2018 Viorel Silion
2 Cronici 30
30
1Ezechia a trimis reprezentanții lui în tot teritoriul numit Iuda și în Israel. El a scris scrisori chiar și urmașilor lui Efraim și celor care proveneau din Manase. Prin intermediul lor, Ezechia îi chema la casa lui Iahve – în Ierusalim – pentru a sărbători Paștele Dumnezeului lui Israel numit Iahve. 2Regele discutase la Ierusalim cu conducătorii care erau în slujba lui și cu toată adunarea. Apoi au decis să sărbătorească Paștele în a doua lună. 3Nu au putut să îl sărbătorească la vremea stabilită – pentru că nu se sfințiseră suficient de mulți preoți; iar poporul nu se adunase tot la Ierusalim. 4Propunerea a plăcut atât regelui, cât și celorlalți oameni care formau restul adunării. 5În consecință, ei au dat o poruncă. Ea prevedea că trebuie să se parcurgă tot Israelul – de la Beer-Șeba până la teritoriul locuit de urmașii Dan – pentru a-i chema pe oameni la Ierusalim ca să sărbătorească Paștele Dumnezeului lui Israel numit Iahve. De mult timp nu îl mai sărbătoriseră cu participarea unui mare număr de israelieni, așa cum era scris. 6Conform poruncii regelui, mesagerii au dus scrisorile din partea lui și din partea conducătorilor în tot teritoriul numit Israel și în cel numit Iuda. În ele se spunea: „Israelieni, întoarceți-vă la Iahve care este Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Israel; iar El se va întoarce la puținii israelieni care au scăpat din mâinile regilor Asiriei! 7Nu fiți ca părinții și ca frații voștri care nu au fost loiali față de Dumnezeul strămoșilor voștri numit Iahve și pe care El i-a lăsat să fie distruși așa cum constatați astăzi! 8Nu vă încăpățânați ca părinții voștri! Împăcați-vă cu Iahve și veniți la sanctuarul pe care l-a sfințit El pentru eternitate! Slujiți Dumnezeului vostru numit Iahve; pentru ca astfel să se depărteze de la voi violenta Lui mânie! 9Să știți că dacă vă veți întoarce la Iahve, frații voștri și fiii voștri vor beneficia de bunătate din partea celor care i-au folosit ca sclavi; și astfel, ei se vor putea întoarce în această țară. Dumnezeul vostru care se numește Iahve este bun și milos; și nu Își va întoarce fața de la voi – dacă vă întoarceți la El!” 10Mesagerii au mers prin fiecare oraș din teritoriul locuit de urmașii lui Efraim și prin cel al urmașilor lui Manase – până în teritoriul urmașilor lui Zabulon; dar oamenii râdeau de ei și îi ridiculizau. 11Totuși, au existat unii dintre urmașii lui Așer, dintre urmașii lui Manase și din teritoriul lui Zabulon care s-au smerit și au venit la Ierusalim. 12Chiar și pe cei din teritoriul numit Iuda i-a unit mâna lui Dumnezeu, pentru ca ei să se conformeze poruncii regelui și a conducătorilor din slujba lui. Aceea era, de fapt, o poruncă dată în acord cu prevederile Cuvântului lui Iahve. 13În a doua lună, o mulțime de oameni s-a adunat la Ierusalim ca să celebreze Sărbătoarea Turtelor. Era o adunare foarte mare. 14S-au ridicat și au îndepărtat altarele care erau în Ierusalim. Au desființat și toate altarele pe care se ardea tămâie (idolilor); și le-au aruncat în valea Chidron. 15Apoi, în a paisprezecea zi din a doua lună, au înjunghiat mieii pentru Paște. Preoții și leviții s-au smerit, s-au sfințit și au oferit arderi integrale la casa lui Iahve. 16Ei stăteau la locurile lor – conform acelei decizii referitoare la ei conținută de legea lui Moise – omul lui Dumnezeu. Preoții stropeau sângele pe care îl luau de la leviți. 17Pentru că în acea adunare erau mulți oameni care nu se sfințiseră, leviții au înjunghiat ei mieii de Paște pentru toți aceia care nu erau curați și care nu putuseră să îi închine personal lui Iahve. 18O mare mulțime de oameni – dintre cei veniți din teritoriul numit Efraim, din cel numit Manase, din cel numit Isahar și din cel numit Zabulon – nu se curățaseră și nu mâncaseră animalul sacrificat ca Paște, așa cum era scris. Dar Ezechia s-a rugat pentru ei, zicând: „Iahve care este bun, să îi ierte pe toți acești oameni. 19Ei sunt dintre cei care au decis în inimile lor să Îl caute pe Dumnezeu – pe Iahve care este Dumnezeul strămoșilor lor – chiar și fără sfânta curățare!” 20Iahve l-a ascultat pe Ezechia și a vindecat poporul. 21Israelienii prezenți la Ierusalim au celebrat cu mare bucurie Sărbătoarea Turtelor – șapte zile. Leviții și preoții Îl lăudau pe Iahve în fiecare zi cu instrumentele făcute pentru lăudarea Lui. 22Ezechia i-a încurajat pe toți leviții care demonstraseră o bună cunoaștere a slujbei care se făcea pentru Iahve. Ei au mâncat șapte zile din partea special rezervată lor, au adus sacrificii de pace și I-au mulțumit Dumnezeului strămoșilor lor care se numește Iahve. 23Întreaga adunare a decis să mai celebreze încă șapte zile. Astfel, ei au celebrat cu bucurie încă șapte zile. 24Au procedat astfel pentru că Ezechia – regele celor din teritoriul numit lui Iuda – oferise adunării o mie de viței și șapte mii de oi; iar conducătorii care erau cu el oferiseră adunării o mie de viței și zece mii de oi – pentru că se sfințiseră mulți preoți. 25Toată adunarea celor din teritoriul numit Iuda împreună cu preoții și cu leviții, plus toți cei veniți din teritoriul numit Israel împreună cu străinii veniți de-acolo și din cel numit Iuda, s-au bucurat împreună. 26A fost o mare bucurie în Ierusalim – cum nu se mai cunoscuse din vremea regelui Solomon – fiul lui David – care a fost regele (întregu)lui Israel. 27Preoții și leviții s-au ridicat și au binecuvântat poporul. Vocea lor a fost auzită (de Iahve); și rugăciunea lor a ajuns până la sfânta Sa locuință: până la cer.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015, 2018 Viorel Silion