Sunt multe darurile-aceste,
Însă, un singur Duh, doar, este.
Sunt multe slujbe – precum știți –
Însă, un singur Domn, găsiți.
Lucruri sunt multe, tot mereu,
Dar este-un singur Dumnezeu,
Cari face totu-n toți apoi,
Și, fiecare dintre noi,
Capătă-n Duh, o arătare
Din cari, folos, un altul are.
De pildă, despre-nțelepciune –
Prin Duh – îi este dat a spune,
Un anumit lucru, cuiva;
Altul primește altceva:
Va căpăta, poate, putință
De a vorbi de cunoștință.
Dar orice lucru, să știți bine,
Că din același Duh, ne vine.
Tot prin același Duh, apoi,
Credință, au unii din voi,
Sau darul vindecărilor.
Minuni, fac alții, fraților,
În timp ce unii prorocesc
Sau, duhuri, ei deosebesc.
Alții, în limbi, pot să vorbească,
Iar unii știu să tălmăcească.
Dar toate-acestea, date, sânt,
Numai de către-Acel Duh Sfânt,
Care, în parte, dăruiește,
La fiecare, cum voiește.”
„Este un singur trup, în care,
Se află multe mădulare,
Căci mădularele acele,
Numai un trup, formează ele.
Deci, fraților, neîndoios,
La fel este și cu Hristos.
După cum știți, dragii mei frați,
De-un Duh, am fost noi, botezați,
Chemați fiind ca să venim
Și-un singur trup s-alcătuim –
Fie Iudei sau Greci, cu stare
De robi sau slobozi. Fiecare,
Dintre acei care-s chemați,
De-un singur Duh, sunt, adăpați.
Deci, trupul nu e, așadar,
Numai un singur mădular;
Ci mădulare sunt mai multe,
Și știu, de-un singur Duh, s-asculte.