1 Samuel 27
27
David în țara Filistenilor – Șederea lui la Țiclag
1David, în sinea lui, și-a zis:
„Cred că-ntr-o zi voi fi ucis,
De Saul. Astfel, cel mai bine
Poate să fie pentru mine,
În țara Filistenilor,
Pentru că doar în țara lor,
Saul n-o să mă urmărească
Și n-o să mă mai hăituiască
Prin al lui Israel ținut.
Ce-mi mai rămâne de făcut?
Să plec la Filisteni și-astfel,
Mă va lăsa în pace, el,
Căci n-am să-i mai apar în față
Și voi putea scăpa cu viață.”
2David și cei ce-l însoțeau –
Cari șase sute se vădeau –
Au părăsit iute-acel loc
Și-au mers la fiul lui Maoc,
Cel care-n Gat a-mpărățit
Și cari, Achiș, era numit.
3David și-ai săi s-au așezat
În țara lui Achiș, în Gat.
Toți, cu familii, au venit
Și-apoi în Gat au lovit.
David, și el, când a plecat,
Nevestele și le-a luat:
Ahinoam îl însoțea
Și-Abigail de-asemenea.
Ahinoam, din Izreel,
Venise-alăturea de el.
Abigail – precum se știe –
Fusese-a lui Nabal soție.
De loc, de la Carmel, venise
Și-apoi cu David se-nsoțise,
După ce soțul i-a murit.
4Saul, aflând că a fugit
David – cu toți ai lui – în Gat,
Să-l caute, a încetat.
5David, l-a împărat, s-a dus
Și-apoi, către Achiș, a spus:
„Dacă dorești a-mi arăta
Că trecere-naintea ta
Am dobândit, te rog, mă lasă
Să-mi încropesc și eu, o casă.
Deci dă poruncă împărate,
Să capăt și eu, o cetate,
În țara ta, unde să stau
Și unde-n urmă, să îi iau
Pe toți ai mei; căci nu e bine
Ca robul tău să stea, cu tine.
De ce-n cetatea-mpărătească,
Al tău rob, să te stingherească?”
6Achiș, atunci, l-a ascultat
Și-apoi, Țiclagul, i l-a dat.
Astfel, Țiclagul a trecut –
Și până azi el a șezut –
La împărații cei pe care
Țara lui Iuda-n frunte-i are.
7Un an și patru luni a stat
David, la Filisteni, plecat.
8În tot acest timp, el mergea
Cu oastea lui și năvălea
Asupra Gheșuriților,
Precum și a Ghirziților.
De-asemeni, au mai fost loviți
Și neamuri de Amaleciți.
Acele neamuri vechi erau,
În țară. Ele locuiau
Niște ținuturi mari, întinse,
Care-ntre Șur erau cuprinse
Și-ntre Egipt. David mergea,
9În frunte, și le pustia
Ținuturile. N-a cruțat
Nimic: femeie, sau bărbat.
Răpea măgari, cămile, boi,
Lua și turmele de oi,
Și-n urmă, straie a luat,
Adică tot ce a aflat.
Apoi, el, la Achiș, mergea,
10Iar împăratul îi zicea:
„Ia spune-mi, unde-ai năvălit?”
„Spre miazăzi, azi am pornit –
Răspundea David. „Am trecut
De Iuda, și ne-am abătut
La miazănoapte de Cheniți,
Dincolo de Ierahmeliți.”
11David, pe nimeni, n-a cruțat –
Fie femeie sau bărbat –
Căci se gândea ca „nu cumva,
La Gat, să meargă cineva
Și-apoi să spună: „Am văzut,
Ceea ce David a făcut.”
În felu-acesta, s-a purtat
David, în timpu-n care-a stat,
În țara Filistenilor.
12Achiș era-mpăratul lor,
Și-n David, el se încredea,
Iar în al său gând, își zicea:
„David – așa cum am văzut –
Urât, acuma, s-a făcut,
Față de-ntregul Israel.
Tocmai de-aceea, cred că el
Rămâne-n Gat și-are să fie,
În slujba mea, pentru vecie.”
Selectat acum:
1 Samuel 27: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca
1 Samuel 27
27
David în țara Filistenilor – Șederea lui la Țiclag
1David, în sinea lui, și-a zis:
„Cred că-ntr-o zi voi fi ucis,
De Saul. Astfel, cel mai bine
Poate să fie pentru mine,
În țara Filistenilor,
Pentru că doar în țara lor,
Saul n-o să mă urmărească
Și n-o să mă mai hăituiască
Prin al lui Israel ținut.
Ce-mi mai rămâne de făcut?
Să plec la Filisteni și-astfel,
Mă va lăsa în pace, el,
Căci n-am să-i mai apar în față
Și voi putea scăpa cu viață.”
2David și cei ce-l însoțeau –
Cari șase sute se vădeau –
Au părăsit iute-acel loc
Și-au mers la fiul lui Maoc,
Cel care-n Gat a-mpărățit
Și cari, Achiș, era numit.
3David și-ai săi s-au așezat
În țara lui Achiș, în Gat.
Toți, cu familii, au venit
Și-apoi în Gat au lovit.
David, și el, când a plecat,
Nevestele și le-a luat:
Ahinoam îl însoțea
Și-Abigail de-asemenea.
Ahinoam, din Izreel,
Venise-alăturea de el.
Abigail – precum se știe –
Fusese-a lui Nabal soție.
De loc, de la Carmel, venise
Și-apoi cu David se-nsoțise,
După ce soțul i-a murit.
4Saul, aflând că a fugit
David – cu toți ai lui – în Gat,
Să-l caute, a încetat.
5David, l-a împărat, s-a dus
Și-apoi, către Achiș, a spus:
„Dacă dorești a-mi arăta
Că trecere-naintea ta
Am dobândit, te rog, mă lasă
Să-mi încropesc și eu, o casă.
Deci dă poruncă împărate,
Să capăt și eu, o cetate,
În țara ta, unde să stau
Și unde-n urmă, să îi iau
Pe toți ai mei; căci nu e bine
Ca robul tău să stea, cu tine.
De ce-n cetatea-mpărătească,
Al tău rob, să te stingherească?”
6Achiș, atunci, l-a ascultat
Și-apoi, Țiclagul, i l-a dat.
Astfel, Țiclagul a trecut –
Și până azi el a șezut –
La împărații cei pe care
Țara lui Iuda-n frunte-i are.
7Un an și patru luni a stat
David, la Filisteni, plecat.
8În tot acest timp, el mergea
Cu oastea lui și năvălea
Asupra Gheșuriților,
Precum și a Ghirziților.
De-asemeni, au mai fost loviți
Și neamuri de Amaleciți.
Acele neamuri vechi erau,
În țară. Ele locuiau
Niște ținuturi mari, întinse,
Care-ntre Șur erau cuprinse
Și-ntre Egipt. David mergea,
9În frunte, și le pustia
Ținuturile. N-a cruțat
Nimic: femeie, sau bărbat.
Răpea măgari, cămile, boi,
Lua și turmele de oi,
Și-n urmă, straie a luat,
Adică tot ce a aflat.
Apoi, el, la Achiș, mergea,
10Iar împăratul îi zicea:
„Ia spune-mi, unde-ai năvălit?”
„Spre miazăzi, azi am pornit –
Răspundea David. „Am trecut
De Iuda, și ne-am abătut
La miazănoapte de Cheniți,
Dincolo de Ierahmeliți.”
11David, pe nimeni, n-a cruțat –
Fie femeie sau bărbat –
Căci se gândea ca „nu cumva,
La Gat, să meargă cineva
Și-apoi să spună: „Am văzut,
Ceea ce David a făcut.”
În felu-acesta, s-a purtat
David, în timpu-n care-a stat,
În țara Filistenilor.
12Achiș era-mpăratul lor,
Și-n David, el se încredea,
Iar în al său gând, își zicea:
„David – așa cum am văzut –
Urât, acuma, s-a făcut,
Față de-ntregul Israel.
Tocmai de-aceea, cred că el
Rămâne-n Gat și-are să fie,
În slujba mea, pentru vecie.”
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca