1 Samuel 3
3
Domnul Se descoperă
1Tânărul Samuel slujea
Lui Dumnezeu, căci el ședea
Cu Eli, cu preotul Lui.
Pe-atunci, cuvântul Domnului,
De rare ori se auzea;
Vedenii, de asemenea,
Rare s-au dovedit și ele
A fi, în vremurile-acele.
2De la un timp, Eli avea
Ochi tulburi și cu greu vedea.
Odată, el era culcat
Pe al său loc stând așezat,
3Iar candelele Domnului
Încă ardeau, în fața Lui.
Tânărul Samuel dormea,
În Templu, unde se găsea
Chivotul legământului.
4Atuncea, glasul Domnului
Chematu-l-a pe Samuel.
„Iată-mă!” – spuse-ndată el.
5Apoi, la Eli-a alergat:
„Aicea sunt, căci m-ai chemat” –
I-a zis lui Eli, Samuel.
Eli răspunse-n acest fel:
„Bine, dar eu nu te-am chemat.
Du-te și culcă-te, de-ndat’!”
Copilul merse înapoi
Și se culcă din nou, apoi.
6Abia s-a pus la locul lui,
Când iată, glasul Domnului,
Iar l-a chemat pe Samuel.
La Eli alergat-a el
Și-i spuse-apoi: „Te-am ascultat
Și iată-mă!” „Nu te-am chemat!
Întoarce-te dar, înapoi,
Și liniștit, te culă-apoi” –
Răspunse Eli. Samuel
7Nu-L cunoștea, în nici un fel,
Pe Domnul, căci Cuvântul Lui
Nu i-a vorbit copilului
Și nu i-a fost descoperit
Până atuncea, negreșit.
8În urmă, glasul Domnului,
I-a vorbit iar, tânărului,
Și-a treia oară l-a chemat.
„Iată-mă!” – a răspuns, de-ndat’.
Apoi, la Eli, el s-a dus,
În graba mare, și i-a spus:
„Aicea sunt, am alergat,
Să-mi spui de ce am fost chemat.”
Eli privi la Samuel.
Și înțelese-n acest fel,
Că Dumnezeu, la El, îl cheamă,
Pe Samuel – de bună seamă –
9Și-i spuse: „Du-te înapoi
Și culcă-te. Dacă apoi,
Ai să mai fii din nou chemat,
Tu să răspunzi astfel, de-ndat’:
„Vorbește Doamne! Robul Tău
Te-ascultă!” Când, la locul său,
Copilul iarăși s-a culcat,
10Domnul i S-a înfățișat,
Zicând: „Ascultă, Samuel!”
„Vorbește Doamne!” – spuse el –
„Căci robul Tău e pregătit
Să Te asculte, negreșit.”
11Domnul i-a zis, lui Samuel:
„Iată că fac, în Israel,
Un lucru cari îl va surzi
Pe-acela ce-l va auzi.
12În acea zi, cuvântul Meu,
Pe care despre Eli, Eu –
Mai dinainte – l-am rostit,
Are să fie împlinit.
Ce-am spus, încep și isprăvesc.
13I-am zis că vreau să pedepsesc
Casa pe care el o are,
Pentru fărădelegea care,
Feciorii săi chiar au făcut-o –
Pe care Eli a știut-o.
Prin ceea ce au săvârșit,
Feciorii săi au dovedit
Că vrednici sunt de lepădat,
Iar Eli nu a încercat
Să îi oprească-n nici un fel,
Deși preot Îmi este El.
14De-aceea-i jur casei pe care
Preotul Eli-acum o are,
Că niciodată, ispășită –
Fărădelegea săvârșită –
Prin jertfe și prin daruri care
Date au fost pentru mâncare,
Nu va putea ca să mai fie.
Lucrul acesta să se știe!”
15Tânărul Samuel a stat,
Apoi, până în zori, culcat.
Când soarele de dimineață
A răsărit pe-a lumii față,
Ușile casei Domnului,
El le-a deschis. Preotului
Nu-i spuse ce s-a petrecut
În templu-atunci, căci s-a temut.
16Dar Eli l-a chemat la el,
Apoi, pe micul Samuel,
Zicându-i: „Fiule!” Îndată,
El i-a răspuns: „Iată-mă, tată!”
17„Care-i cuvântul Domnului?
Să nu-mi ascunzi, din spusa Lui,
Nimic!” – Eli i-a poruncit,
18Iar Samuel i-a povestit
Totul: nimica n-a ascuns.
Eli a fost adânc pătruns
De veștile ce le-a aflat,
Și-a zis: „Da, e adevărat!
Acesta este Dumnezeu!
Să faci precum vrea El, mereu!”
19Tânărul Samuel creștea,
Iar Dumnezeu îl însoțea,
Și n-a lăsat ca, la pământ,
Să cadă-n urmă vreun cuvânt
Pe care îl rostise El.
20Întreg poporul Israel –
De la Beer-Șeba începând
Și-apoi până la Dan mergând –
A cunoscut, în acest fel,
Că Dumnezeu, pe Samuel,
L-a așezat, proroc să-I fie.
21Domnul n-a încetat să vie
La Silo, ca să-l întâlnească
Pe Samuel și să-i vorbească.
Selectat acum:
1 Samuel 3: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca
1 Samuel 3
3
Domnul Se descoperă
1Tânărul Samuel slujea
Lui Dumnezeu, căci el ședea
Cu Eli, cu preotul Lui.
Pe-atunci, cuvântul Domnului,
De rare ori se auzea;
Vedenii, de asemenea,
Rare s-au dovedit și ele
A fi, în vremurile-acele.
2De la un timp, Eli avea
Ochi tulburi și cu greu vedea.
Odată, el era culcat
Pe al său loc stând așezat,
3Iar candelele Domnului
Încă ardeau, în fața Lui.
Tânărul Samuel dormea,
În Templu, unde se găsea
Chivotul legământului.
4Atuncea, glasul Domnului
Chematu-l-a pe Samuel.
„Iată-mă!” – spuse-ndată el.
5Apoi, la Eli-a alergat:
„Aicea sunt, căci m-ai chemat” –
I-a zis lui Eli, Samuel.
Eli răspunse-n acest fel:
„Bine, dar eu nu te-am chemat.
Du-te și culcă-te, de-ndat’!”
Copilul merse înapoi
Și se culcă din nou, apoi.
6Abia s-a pus la locul lui,
Când iată, glasul Domnului,
Iar l-a chemat pe Samuel.
La Eli alergat-a el
Și-i spuse-apoi: „Te-am ascultat
Și iată-mă!” „Nu te-am chemat!
Întoarce-te dar, înapoi,
Și liniștit, te culă-apoi” –
Răspunse Eli. Samuel
7Nu-L cunoștea, în nici un fel,
Pe Domnul, căci Cuvântul Lui
Nu i-a vorbit copilului
Și nu i-a fost descoperit
Până atuncea, negreșit.
8În urmă, glasul Domnului,
I-a vorbit iar, tânărului,
Și-a treia oară l-a chemat.
„Iată-mă!” – a răspuns, de-ndat’.
Apoi, la Eli, el s-a dus,
În graba mare, și i-a spus:
„Aicea sunt, am alergat,
Să-mi spui de ce am fost chemat.”
Eli privi la Samuel.
Și înțelese-n acest fel,
Că Dumnezeu, la El, îl cheamă,
Pe Samuel – de bună seamă –
9Și-i spuse: „Du-te înapoi
Și culcă-te. Dacă apoi,
Ai să mai fii din nou chemat,
Tu să răspunzi astfel, de-ndat’:
„Vorbește Doamne! Robul Tău
Te-ascultă!” Când, la locul său,
Copilul iarăși s-a culcat,
10Domnul i S-a înfățișat,
Zicând: „Ascultă, Samuel!”
„Vorbește Doamne!” – spuse el –
„Căci robul Tău e pregătit
Să Te asculte, negreșit.”
11Domnul i-a zis, lui Samuel:
„Iată că fac, în Israel,
Un lucru cari îl va surzi
Pe-acela ce-l va auzi.
12În acea zi, cuvântul Meu,
Pe care despre Eli, Eu –
Mai dinainte – l-am rostit,
Are să fie împlinit.
Ce-am spus, încep și isprăvesc.
13I-am zis că vreau să pedepsesc
Casa pe care el o are,
Pentru fărădelegea care,
Feciorii săi chiar au făcut-o –
Pe care Eli a știut-o.
Prin ceea ce au săvârșit,
Feciorii săi au dovedit
Că vrednici sunt de lepădat,
Iar Eli nu a încercat
Să îi oprească-n nici un fel,
Deși preot Îmi este El.
14De-aceea-i jur casei pe care
Preotul Eli-acum o are,
Că niciodată, ispășită –
Fărădelegea săvârșită –
Prin jertfe și prin daruri care
Date au fost pentru mâncare,
Nu va putea ca să mai fie.
Lucrul acesta să se știe!”
15Tânărul Samuel a stat,
Apoi, până în zori, culcat.
Când soarele de dimineață
A răsărit pe-a lumii față,
Ușile casei Domnului,
El le-a deschis. Preotului
Nu-i spuse ce s-a petrecut
În templu-atunci, căci s-a temut.
16Dar Eli l-a chemat la el,
Apoi, pe micul Samuel,
Zicându-i: „Fiule!” Îndată,
El i-a răspuns: „Iată-mă, tată!”
17„Care-i cuvântul Domnului?
Să nu-mi ascunzi, din spusa Lui,
Nimic!” – Eli i-a poruncit,
18Iar Samuel i-a povestit
Totul: nimica n-a ascuns.
Eli a fost adânc pătruns
De veștile ce le-a aflat,
Și-a zis: „Da, e adevărat!
Acesta este Dumnezeu!
Să faci precum vrea El, mereu!”
19Tânărul Samuel creștea,
Iar Dumnezeu îl însoțea,
Și n-a lăsat ca, la pământ,
Să cadă-n urmă vreun cuvânt
Pe care îl rostise El.
20Întreg poporul Israel –
De la Beer-Șeba începând
Și-apoi până la Dan mergând –
A cunoscut, în acest fel,
Că Dumnezeu, pe Samuel,
L-a așezat, proroc să-I fie.
21Domnul n-a încetat să vie
La Silo, ca să-l întâlnească
Pe Samuel și să-i vorbească.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca