Exodul 12:1-12

Erau încă la Faraon – În țară – Moise și Aron, Când Domnul a-nceput să spună: „Luna aceasta-i prima lună Din an, de-acuma, pentru voi. Lui Israel, veți spune-apoi: „De-acum trebuie să se știe Cum că atunci când va să vie A zecea zi, din luna care Începe anul, fiecare – Din al vost’ neam – să ia un miel, Pa cari să-l aibă pentru el Și-asemeni pentru casa lui – Pentru familia omului. Dacă pentru un miel, la masă, Cei care sunt aflați în casă Se dovedesc a fi puțini, Să-i cheme și pe-ai lor vecini. Mielul va trebui luat Cu un vecin apropiat, Și cont va ține fiecare, De sufletele ce le are, Aflate în familia lui. Deci potrivit numărului De suflete ce le aveți, Să socotiți dar, cât puteți, Din mielu-acela să mâncați. Mielul pe care-o să-l tăiați, Va fi de parte bărbătească Și-un an trebuie să-mplinească. De-asemeni, trebuie să fie Fără cusur. Să se mai știe Că este voie să aveți, Ori miel, ori ied, precum puteți. Păstrat, el trebuie să fie, Până când are ca să vie A paisprezecea zi din lună. În ziua ‘ceea, se adună Întreg neamul lui Israel, Iar seara, junghie-acel miel. Apoi, cu sângele-adunat Din mielul ce-a fost junghiat, Să ungă stâlpii ușilor Și pragul de de-asupra lor, Al caselor unde-au mâncat Mielul cari fost-a junghiat. Să se mănânce carnea lui – Cari doar la para focului Friptă va fi – în acea noapte. Mâncați-o cu azime coapte, Precum și cu verdețuri care Vor trebui a fi amare. Să nu mâncați, crud, mielu-acel, Și nici în apă fiert, ci el – Cu măruntaie, cap, picioare – Va fi gătit de fiecare, Doar fript la para focului. Tot să-l mâncați și, nimănui, Nimic să nu îi mai rămână Apoi, din mielu-acela, până Când zorii zilei se revarsă. Restul de carne va fi arsă. Iată cum trebuie să stați, Când mielul o să îl mâncați: În mâini, toiege să aveți, Mijlocu-ncins să vi-l țineți; Cu-ncălțămintea în picioare, Îl veți mânca în graba mare, Căci sunt Paștele Domnului. Iată, în noaptea Paștelui, Eu, prin Egipt, am să pornesc, Pentru că am să îi lovesc Pe cei întâi născuți pe care, Acum, țara aceasta-i are, Oriunde sunt – în orice loc – Fie el om, sau dobitoc. Astfel, atunci – la acea dată – Eu am să fac o judecată, În contra zeilor pe care Țara Egiptului îi are. Va fi după al Meu cuvânt, Pentru că Eu doar, Domnul sânt.