Ezechiel 25:1-7

Apoi, Cuvântul Domnului Îmi zise: „Fiu al omului, Către copiii cei pe care Poporul lui Amon îi are, Întoarce-te ca să vorbești Și-n contra lor să prorocești! Spune copiilor pe care, Poporul lui Amon îi are: „Ascultați glasul Domnului! Seama luați, la vorba Lui! Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Iată, fiindcă ai rânjit Zicând „Ha! Ha!”, când pângărit Fusese sfântul Meu Locaș, Atunci când aprigul vrăjmaș Făcea din țară o pustie, Iar Iuda se ducea-n robie, Am să te las ca stăpânit Să fii de cei din Răsărit. Poporul lor, asupră-ți, vine Și staule-și va pune-n tine. După aceea-n țara ta, Și locuințe-și va sălta. Roadele o să ți le ieie, Iar laptele o să ți-l beie. Iată, din Raba, face-voi, Ocol pentru cămile-apoi. Din țara fiilor pe care Poporul lui Amon o are, Voi face stână pentru oi. Că Eu sunt Domnul, veți ști voi!” Iată ce-a spus Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Când tu, din palme, ai bătut – Și din picior – Eu am văzut! Pentru că tu te-ai bucurat Și pentru că ai arătat Că sufletul îți este plin Doar de batjocuri și venin Față de țara cea pe care Neamul lui Israel o are, Iată că mâna Îmi întind Spre tine și am să te prind. Pradă te dau, neamurilor. Din mijlocul popoarelor, Am să te șterg. Te scot afară Și nu ai să mai fii o țară, Pentru că – iată – Eu voiesc, Pe tine să te nimicesc! În felu-acesta, mai apoi, Că Eu sunt Domnul, veți ști voi!”