Acum, voi care cugetați
Și-n urmă, ziceți: „Astăzi, noi –
Sau mâine – vom pleca apoi,
Într-o cetate. După plan,
Acolo vrem a sta un an,
Să facem neguțătorie,
Ca un câștig bun să ne vie!”
În felu-acesta voi vorbiți,
Dar ce va fi mâine, nu știți!
Căci ce e viața voastră-apoi?
Un abur numai, sunteți voi,
Ce doar puțin s-a arătat
Și-apoi, a și pierit, îndat’!
Iată ce trebuie să știți,
Când, despre-așa ceva, vorbiți:
„Doar dacă Domnul o să vrea,
Ca viață, încă, să ne dea,
Vom face-un lucru oarecare,
Sau face-vom lucrul cutare.”
Voi, însă, văd că vă făliți,
Cu laudele. Dar să știți,
Că toate laudele-acele
Nu sunt decât doar lucruri rele.
De-aceea spun, că orișicine
Știe precum să facă bine –
Dar nu va face – negreșit,
Acela a păcătuit.”