Ioan 13:31-38

Iuda ieșise, iar Iisus, Celor care-au rămas, le-a spus: „A fost, acuma, proslăvit Al omului Fiu și vădit Este că tot acum, prin El, S-a proslăvit – în acest fel – Și Dumnezeu. Deci, Domnul, dacă E proslăvit, are să facă Același lucru și – la fel – Va proslăvi pe Fiu-n El – Și Îl va proslăvi îndată. Mă ascultați copilași: iată Că doar puțin, mai sunt, cu voi; O să Mă căutați apoi, Dar – cum le-am zis Iudeilor, Vă spun și vouă dragilor – Unde merg Eu, voi nu puteți, Cu nici un chip, să ajungeți. De-aceea, am să vă dau vouă, Acuma, o poruncă nouă: Să vă iubiți, necontenit, Așa precum Eu v-am iubit. Dacă, mereu, voi o să știți Ca – între voi – să vă iubiți, Ceilalți, prin asta, au să știe Că Îmi sunteți ucenici, Mie.” „Unde mergi Doamne?”, a-ntrebat Simon, zis Petru, imediat. El spuse: „Acum e-n zadar – Să Mă urmezi; tu nu poți. Dar, Târziu, veni-vei, după Mine.” „De ce nu pot veni cu Tine, Acuma, Doamne?” – a voit Petru a ști. „Sunt pregătit Să-mi dau chiar viața, pentru Tine!” „Să îți dai viața, pentru Mine?”– Zise Iisus. „Adevărat Îți spun, că nu va fi cântat Cocoșul – chiar în noaptea asta – Și-atunci, când va veni năpasta, Ai să te lepezi, de trei ori, De Mine, Petre, până-n zori!”