Iosua 16
16
Ținutul seminției lui Efraim
1Fii lui Iosif au primit –
Prin sorți – ținutul potrivit
Cu casele din seminție.
Se întindea a lor moșie,
De la Iordan – din locu-n care
A fost cetatea ‘ceea mare
Cari Ierihon era chemată –
Spre apa ce este aflată
În valea Ierihonului,
La răsăritul soarelui.
Hotarul merge și cuprinde
Pustia care se întinde
Din Ierihon pân’ la Betel,
Trecând prin munte. Apoi el
2Merge spre Luz, trecând ușor,
Spre granița Archiților,
Prin Atarot. Coboară-apoi,
3Pe la apus și înapoi,
Spre-al Iafletiților hotar
Se-ntoarce și ajunge iar,
La cel al Bet-Horonului,
Mai jos de Ghezer. Drumul lui
Merge apoi, până la mare.
4Aceasta-i moștenirea care
Au dobândit-o dar cei doi
Fii ai lui Iosif, mai apoi.
Cei din ale lui Iosif case,
Sunt Efraim și cu Manase.
5Iată dar, granița pe care
Neamul lui Efraim o are.
Hotarul lui – spre răsărit –
Din Atarot-Adar pornit,
Întins fusese și adus
La Bet-Horonul cel de sus;
6La Micmetat, ieșea la mare –
Spre miazănoapte – după care
Hotarul se-ntorcea-napoi,
La Tanat-Silo, iar apoi
Pătrunde – după ce-a a cotit –
În Ianoah, la răsărit.
7Spre Atarot el se pornea
Și spre Narata și-ajungea,
Prin Ierihon și câmpul lui,
La apele Iordanului.
8Din Tapuah el era dus,
La râul Cana din apus
Și-n urmă, ajungea la mare.
Aceasta-i moștenirea care
Au căpătat-o, bunăoară,
Cei cari, din Efraim, pogoară,
După familiile lor
Și casele părinților.
9Fiii lui Efraim aveau
Cetăți pe cari le stăpâneau,
În mijlocul acelor case
Din seminția lui Manase.
Toate cetățile acele,
Sate aveau, pe lângă ele.
10Pe cei care au locuit
La Ghezer, nu i-au izgonit,
Iar Canaaniții au rămas
Acolo, până-n acest ceas;
Astfel, și astăzi îi găsim,
În mijlocul lui Efraim.
Acolo, ca să locuiască,
Au trebuit, bir, să plătească.
Selectat acum:
Iosua 16: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca
Iosua 16
16
Ținutul seminției lui Efraim
1Fii lui Iosif au primit –
Prin sorți – ținutul potrivit
Cu casele din seminție.
Se întindea a lor moșie,
De la Iordan – din locu-n care
A fost cetatea ‘ceea mare
Cari Ierihon era chemată –
Spre apa ce este aflată
În valea Ierihonului,
La răsăritul soarelui.
Hotarul merge și cuprinde
Pustia care se întinde
Din Ierihon pân’ la Betel,
Trecând prin munte. Apoi el
2Merge spre Luz, trecând ușor,
Spre granița Archiților,
Prin Atarot. Coboară-apoi,
3Pe la apus și înapoi,
Spre-al Iafletiților hotar
Se-ntoarce și ajunge iar,
La cel al Bet-Horonului,
Mai jos de Ghezer. Drumul lui
Merge apoi, până la mare.
4Aceasta-i moștenirea care
Au dobândit-o dar cei doi
Fii ai lui Iosif, mai apoi.
Cei din ale lui Iosif case,
Sunt Efraim și cu Manase.
5Iată dar, granița pe care
Neamul lui Efraim o are.
Hotarul lui – spre răsărit –
Din Atarot-Adar pornit,
Întins fusese și adus
La Bet-Horonul cel de sus;
6La Micmetat, ieșea la mare –
Spre miazănoapte – după care
Hotarul se-ntorcea-napoi,
La Tanat-Silo, iar apoi
Pătrunde – după ce-a a cotit –
În Ianoah, la răsărit.
7Spre Atarot el se pornea
Și spre Narata și-ajungea,
Prin Ierihon și câmpul lui,
La apele Iordanului.
8Din Tapuah el era dus,
La râul Cana din apus
Și-n urmă, ajungea la mare.
Aceasta-i moștenirea care
Au căpătat-o, bunăoară,
Cei cari, din Efraim, pogoară,
După familiile lor
Și casele părinților.
9Fiii lui Efraim aveau
Cetăți pe cari le stăpâneau,
În mijlocul acelor case
Din seminția lui Manase.
Toate cetățile acele,
Sate aveau, pe lângă ele.
10Pe cei care au locuit
La Ghezer, nu i-au izgonit,
Iar Canaaniții au rămas
Acolo, până-n acest ceas;
Astfel, și astăzi îi găsim,
În mijlocul lui Efraim.
Acolo, ca să locuiască,
Au trebuit, bir, să plătească.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca