„Când al tău frate a greșit
Și-n contră-ți a păcătuit,
Du-te de-l mustră, dar să fii
Singur cu el. Așa să știi,
Că dacă fi-vei ascultat,
Pe frate’ tău l-ai câștigat.
De nu va asculta, cumva,
Vei mai lua pe cineva –
Un ins, sau doi – să întărească
Ceea ce o să se vorbească,
Iar mărturia-ți pregătită,
De doi, trei martori, întărită
Să-ți fie-astfel. De nu voiește
Să te asculte, trebuiește
Să-l spui Bisericii. De iar
N-o să asculte, lasă-l dar,
Și drept păgân să-l socotești
Sau ca pe-un vameș să-l privești;
Așa va fi el, pentru tine.
Seama luați, acum, la Mine:
La ce-ați legat voi, pe pământ,
În ceruri, dezlegări, nu sânt;
Și orice, voi veți dezlega,
În ceruri, nu se va lega.
Vă spun că dacă, dintre voi,
Se învoiesc să ceară doi,
Un lucru, pe acest pământ,
Le va fi dat de Tatăl Sfânt.
Căci unde-s adunați doi, trei,
În al meu Nume, între ei,
Cu siguranță sunt și Eu,
Și-acolo este Dumnezeu.”