Dar chiar dacă tu ai fi pus
Precum e vulturul de sus,
Dacă la cer te-ai fi urcat
Și printre stele așezat
Ți-ar fi fost cuibul, ne-ndoios,
De-acolo, tot te-aruncam jos” –
A glăsuit Domnul. „Cumva,
Dacă la tine, cineva –
Un hoț, în noapte, va veni
Sau un tâlhar ar năvăli –
Pe cât ești tu de pustiit,
Oare, el ar fi reușit
Să ia mai mult de cât aveai?
Dacă atunci când culegeai
Via și niște lucrători
Ai fi avut culegători,
N-ar fi lăsat, în urmă, oare,
Ciorcihini de struguri, fiecare?
Vai, cât este de scormonit
Esau! Cum i s-au dezvelit
Comorile ce le-a avut!
Aceia care ți-au șezut
Alăturea și se vădeau
Uniți cu tine că erau,
Pân’ la hotar te-au izgonit.
Ajuns-ai a fi stăpânit
De cei cari ți s-au arătat
Prieteni și te-au înșelat.
Cei cari din pâinea ta mâncau,
Curse, mereu, îți întindeau,
Pe care nu le-ai observat
Și-n seamă tu nu le-ai luat!
Domnul a zis: „Nu îi pierd Eu, Astăzi, precum e planul Meu,
Pe înțelepții cei pe care
Țara Edomului îi are?
Nu fac priceperea să piară
Acum, de la Esau din țară?
Vitejii, în Teman aflați,
Atunci, vor fi înspăimântați,
Iar cei din muntele pe care
Esau în stăpânire-l are,
Uciși – cu toții – au să fie.
Din pricină de silnicie –
Deci, pentru ce este știut
Că tu, cu Iacov, ai făcut –
Ajunge-vei acoperit
De grea rușine și zdrobit.
În ziua când l-au atacat
Străinii și când au intrat,
În iureș, pe ale lui porți,
Să-l jefuiască, iar la sorți,
Pentru Ierusalim au tras,
Deoparte tu nu ai rămas,
Căci erai unul dintre ei,
Adică din străini-acei.
Atunci când peste frate’ tău,
Venit-a ceasu-acela rău
În cari necazul l-a lovit,
Nu trebuia ca mulțumit
Tu să privești! De-asemenea,
Atuncea tu nu trebuia,
De bucurie plin să fii,
Când peste-ai lui Iuda copiii,
Ziua pieirii a venit!
Nu trebuia să fi vorbit
Cu semeție-n ziua care
Se dovedea de strâmtorare!
În ziua strâmtorării lui,
Pe porțile poporului
Care al Meu e, negreșit,
Să intri, n-ar fi trebuit,
Iar de nenorocirea lui –
În zilele prăpădului –
Nu-i bine că te-ai bucurat
Și că averea i-ai prădat!
Nu trebuia ca să pândești
Pe la răspântii, să-i lovești
Și să-i ucizi pe-aceia cari
Se dovedeau a fi fugari!
Pe cei care au izbutit
Ca din necaz să fi fugit,
Nu trebuia să-i prinzi și-apoi
Să-i dai dușmanului, ‘napoi!
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
