„De-aceea, frații mei iubiți –
De mine-atât de mult doriți,
Căci voi sunteți cununa mea
Și bucuria-asemenea –
Rămâneți tari, vă îndemn eu,
În Domnul nostru, tot mereu.
Astfel dar, lui Evodia –
Precum și lui Sintichia –
Îndemn le dau, ca orișicând,
Să fie-n Domnul, doar un gând.
Pe tine-apoi, pe cari, mereu –
La jug – tovarăș, te am eu,
Te rog să dai ajutorare,
Femeilor acelea, care,
Cu mine-alături, au trudit,
Când, Evanghelia, am vestit,
Cu Clement și cu toți cei care
Mi-au fost tovarăși, în lucrare,
Având, în felu-acesta, parte
De-ași scrie, în a vieții carte,
Numele lor. Dragii mei frați,
În Domnul, să vă bucurați!
Iată că, iarăși, vă zic eu,
Ca să vă bucurați, mereu!
Blândețea voastră, ne-ntrecută,
De toți să fie cunoscută.
Aproape e al nostru Domn
Și nu vreau să vă prindă-n somn.
Deci, de nimic – dragii mei frați –
Nicicând, să nu vă-ngrijorați.
În orice lucru, tot mereu,
Aduceți-I lui Dumnezeu,
La cunoștință, cererea
Pe care voi o veți avea,
Alături de mulțumiri multe
Și rugăciuni, ca să v-asculte.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
