Psalmii 95
95
1Veseli, veniți să Îi cântăm
Lui Dumnezeu și să strigăm
De bucurie-n a Lui față,
Pentru că El ne ține-n viață,
Iar peste-ntreg cuprinsul firii,
El ne e Stânca mântuirii.
2Să mergem înaintea Lui,
Cu laude, căci Domnului,
Noi trebuie să Îi cântăm
Și astfel, cinste, să Îi dăm!
3Căci Domnul este Împărat
Și Dumnezeu adevărat,
Mai mare decât toți acei
Care se cheamă dumnezei.
4Adâncurile nepătrunse
Ale pământului și-ascunse,
Se află-n mâna Domnului.
De-asemenea, în mâna Lui,
Se află piscul munților.
5Întreg cuprinsul mărilor
Este al Lui, căci e știut
Că Domnu-i Cel ce le-a făcut.
Mâinile Sale au lucrat
Și-au întocmit acest uscat.
6Veniți dar, să ne închinăm
Și-ai noști’ genunchi să îi plecăm
În fața Lui, căci e știut
Precum că Domnul ne-a făcut!
7El este Domnul nost’, iar noi
Îi suntem turma cea de oi,
Aflată pe a Lui pășune,
Hrănindu-se cu roade bune.
Domnul, mereu, Își ocrotește
Turma și o povățuiește…
O, dacă voi, în astă zi,
Glasul Său blând l-ați auzi
Și de ați asculta de El!
8„Nu vă mai împietriți, la fel,
Așa după cum ați făcut
Când la Meriba ați șezut,
Sau după cum voi v-ați purtat
Când în pustie v-ați aflat –
La Masa – unde-ai voști’ părinți
9N-au dovedit că sunt cuminți,
Pentru că ei M-au ispitit
Și să Mă-ncerce au voit,
Cu toate că ei au văzut
Lucrările ce le-am făcut.
10Ani patruzeci, ei M-au scârbit,
Încât ajuns-am de-am rostit
În Mine: „Iată un popor
Cari este neascultător,
A cărui inimă-i vădită
Precum că este rătăcită,
Iar a Mea cale nu o știe.”
11De-aceea, în a Mea mânie,
Eu am jurat că, „Nimenea
Nu va intra-n odihna Mea!”
Selectat acum:
Psalmii 95: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca
Psalmii 95
95
1Veseli, veniți să Îi cântăm
Lui Dumnezeu și să strigăm
De bucurie-n a Lui față,
Pentru că El ne ține-n viață,
Iar peste-ntreg cuprinsul firii,
El ne e Stânca mântuirii.
2Să mergem înaintea Lui,
Cu laude, căci Domnului,
Noi trebuie să Îi cântăm
Și astfel, cinste, să Îi dăm!
3Căci Domnul este Împărat
Și Dumnezeu adevărat,
Mai mare decât toți acei
Care se cheamă dumnezei.
4Adâncurile nepătrunse
Ale pământului și-ascunse,
Se află-n mâna Domnului.
De-asemenea, în mâna Lui,
Se află piscul munților.
5Întreg cuprinsul mărilor
Este al Lui, căci e știut
Că Domnu-i Cel ce le-a făcut.
Mâinile Sale au lucrat
Și-au întocmit acest uscat.
6Veniți dar, să ne închinăm
Și-ai noști’ genunchi să îi plecăm
În fața Lui, căci e știut
Precum că Domnul ne-a făcut!
7El este Domnul nost’, iar noi
Îi suntem turma cea de oi,
Aflată pe a Lui pășune,
Hrănindu-se cu roade bune.
Domnul, mereu, Își ocrotește
Turma și o povățuiește…
O, dacă voi, în astă zi,
Glasul Său blând l-ați auzi
Și de ați asculta de El!
8„Nu vă mai împietriți, la fel,
Așa după cum ați făcut
Când la Meriba ați șezut,
Sau după cum voi v-ați purtat
Când în pustie v-ați aflat –
La Masa – unde-ai voști’ părinți
9N-au dovedit că sunt cuminți,
Pentru că ei M-au ispitit
Și să Mă-ncerce au voit,
Cu toate că ei au văzut
Lucrările ce le-am făcut.
10Ani patruzeci, ei M-au scârbit,
Încât ajuns-am de-am rostit
În Mine: „Iată un popor
Cari este neascultător,
A cărui inimă-i vădită
Precum că este rătăcită,
Iar a Mea cale nu o știe.”
11De-aceea, în a Mea mânie,
Eu am jurat că, „Nimenea
Nu va intra-n odihna Mea!”
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca