2 Samuel 6
6
Mutarea arcei la Ierusalím#6,0 Arca alianței fusese capturată și apoi restituită de filisteni (1Sam 6,21–7,2). De mult timp se afla la Chíriat-Iearím. Ea era punctul de întâlnire pentru tot Israèlul și un instrument de coeziune religioasă și politică. Davíd o transportă la Ierusalím și astfel capitala politică devine și capitală religioasă. Transferul arcei este solemn și are aspectul unei procesiuni religioase.
1Davíd i-a adunat pe toți cei aleși din Israél, [în număr de] treizeci de mii. 2Davíd și tot poporul care era cu el s-au ridicat și au pornit de la Báale-Iúda#6,2 Versiunea latină și cea siriacă traduc: „oamenii lui Iùda”; LXX: „principii lui Iùda”; versiunea aramaică: „cetățile casei lui Iùda”. Cu cea mai mare probabilitate însă, este vorba de numele unei localități, așa cum o întâlnim și în 1Cr 13,6, identificată cu Chíriat Iearím în Ios 15,9, numită și Chíriat-Bàal în Ios 15,60; 18,14. ca să ducă de acolo arca lui Dumnezeu, chemat pe nume#6,2 A chema pe nume este un act juridic de luare în posesie (cf. 2Sam 5,9; 12,28; Is 4,1; Ps 49,12). Așadar, arca este proprietatea Domnului. după numele Domnului Sabaót care stă peste heruvimi. 3Au pus arca lui Dumnezeu pe un car nou#6,3 Întrucât e destinat uzului sacru (cf. 1Sam 6,7). și au luat-o din casa lui Abínadab, de pe deal; Uzá și Ahió#6,3 LXX are: „Uza și frații săi, fiii lui Aminadàb”., fiul lui Abínadab, conduceau carul cel nou. 4Au luat-o din casa lui Abínadab, care era pe deal cu arca lui Dumnezeu, iar Ahió mergea în fața arcei. 5Davíd și toată casa lui Israél cântau înaintea Domnului#6,5 Verbul subliniază veselia (cf. 1Sam 18,7), dar, probabil, și o anumită dereglare (2Sam 6,21-22). cu tot felul de instrumente din lemn de chiparos, cu harpe, alăute, timpane, sistre și cimbale. 6Au ajuns la aria lui Nacón#6,6 LXX are „Nodàb”, iar 1Cr 13,9, „Kidòn”., iar Uzá a întins [mâna] spre arca lui Dumnezeu și a ținut-o, căci boii s-au poticnit. 7Mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Uzá. Dumnezeu l-a lovit#6,7 Arca era legată în mod intim de prezența și sfințenia lui Dumnezeu (1Sam 5,6; 6,3.20). De aceea, a fost înzestrată cu doi drugi pentru a fi transportată (cf. Ex 25,15), fapt ce subliniază maiestatea înspăimântătoare a lui Dumnezeu și sentimentul profund al imposibilității de a te atinge de el. acolo pentru greșeala lui și [Uzá] a murit acolo lângă arca lui Dumnezeu. 8Davíd s-a întristat că Dumnezeu l-a lovit#6,8 Verbul folosit aici sugerează ideea de „ruptură, spărtură pe Uzá și a dat acelui loc numele de Péreț-Uzá, care este până azi.
9Davíd s-a temut de Domnul în ziua aceea și a zis: „Cum să intre la mine arca Domnului?”. 10Davíd n-a vrut să aducă arca Domnului la el, în cetatea lui Davíd, și a dus-o în casa lui Óbed-Edóm#6,10 Lit.: „cel care slujește pe Edòm”. Este un străin al cărui loc de origine este Gat sau poate Ghitàim din 2Sam 4,3, unde se refugiaseră unii canaaneeni din Bèeròt. Davíd alege casa unui străin pentru a evita necazuri pentru el și pentru ai săi. din Gat. 11Arca Domnului a rămas trei luni în casa lui Óbed-Edóm din Gat și Domnul l-a binecuvântat pe Óbed-Edóm și toată casa lui.
12I s-a spus regelui Davíd: „Domnul a binecuvântat casa lui Óbed-Edóm și tot ce avea datorită arcei lui Dumnezeu”. Atunci Davíd a mers și a adus arca lui Dumnezeu din casa lui Óbed-Edóm în cetatea lui Davíd cu bucUría. 13Când cei care duceau arca Domnului făceau șase pași#6,13 Este o schematizare numerică pentru a indica parcursul: fiecare al șaptelea pas, în acest limbaj, înseamnă împlinirea unui scop., el jertfea un bou și un vițel gras. 14Davíd dansa#6,14 Dansul sacru, ca gest de cult adus lui Dumnezeu, era foarte răspândit în Orient ( 1Rg 18,26). din toate puterile înaintea Domnului și era încins cu efodul de in#6,14 Face parte din veșmintele sacre ( 1Sam 21,10), rezervat adesea doar preoților (Ex 25,7; 28,5 șu; 1Sam 2,28; 22,18). Pare să fi fost o anumită diferență între efodul preoților și cel de in folosit și de laici (Jud 18,14-20; 1Sam 2,18).. 15Davíd și toată casa lui Israél au dus arca Domnului cu strigăte de bucUría și cu sunet de trâmbițe. 16Când arca Domnului a ajuns în cetatea lui Davíd, Micál, fiica lui Saul, se uita pe fereastră. Văzându-l pe regele Davíd sărind și dansând înaintea Domnului, l-a disprețuit în inima ei. 17Au adus arca Domnului, au pus-o la locul ei, în mijlocul cortului pe care-l întinsese Davíd pentru ea#6,17 În cIùda prezenței aceluiași cuvânt ebraic: „a întinde/a ridica un cort”, cortul întins de Davíd nu este cortul întâlnirii despre care vorbesc tradițiile vechi mozaice și care era așezat în afara taberei (Ex 33,7; cf. Num 11,24.26; 12,5.10; Dt 31,14-15), nici cel din tradiția sacerdotală (cf. Ex 27,21; 29,42-43; 30,36), despre care Ios 18,1; 19,51; 1Sam 2,22 (cf. Ps 78,60) semnalează prezența la Șílo (2Cr 1,3.6.13) sau la Gabaòn, iar 1Rg 8,4 la Ierusalím.. Davíd a adus înaintea Domnului arderi de tot și jertfe de împăcare. 18Când a terminat Davíd de adus arderile de tot și jertfele de împăcare, a binecuvântat poporul în numele Domnului Sabaót. 19A împărțit la tot poporul, la toată mulțimea lui Israél, bărbați și femei, fiecăruia câte o bucată de pâine, o bucată de carne#6,19 Termenul este rar folosit în ebraică, semnificația dată inspirându-se din traducerile ulterioare. și o turtă de stafide. Și tot poporul a plecat fiecare la casa lui#6,19 LXX are: „și a împărțit la tot poporul, chiar și la toată oastea lui Israèl, de la Dan până la Bèer-Șèba, de la bărbat până la femeie, la fiecare câte o pâine, câte o turtă [coaptă] pe vatră și câte o plăcintă făcută în tigaie. Și tot poporul s-a dus la casa lui”..
20Davíd s-a întors să-și binecuvânteze casa. Micál, fiica lui Saul, i-a ieșit înainte și i-a zis: „Ce onoare astăzi pentru regele lui Israél! S-a descoperit#6,20 Davíd era îmbrăcat cu un efod de in (v. 14) care, evident, nu era suficient pentru a-l acoperi în întregime în timpul dansului sacru. Legea prescria ca preotul să poarte haine lungi la altar (Ex 28,42-43) și interzicea construirea altarelor cu trepte din respect pentru decența preoților (Ex 20,26). astăzi în ochii slujitoarelor slujitorilor săi cum se descoperă unul dintre cei de nimic!”. 21Davíd i-a răspuns lui Micál: „[Am făcut-o] înaintea Domnului, care m-a ales mai presus de tatăl tău și de toată casa lui ca să mă pună conducător peste poporul Domnului#6,21 Acest titlu îi va fi atribuit mai târziu numai lui Mesia, adevăratul conducător al noului Israèl (Is 55,4; Dan 9,25; cf. Fap 3,15; 5,31)., peste Israél. Înaintea Domnului am jucat. 22Mă voi înjosi și mai mult decât aceasta și voi fi mic#6,22 Davíd înțelege în mod instinctiv atitudinea pe care omul trebuie să o aibă înaintea lui Dumnezeu. Gestul său de umilință este apreciat de ceilalți credincioși: cine se umilește va fi înălțat (Lc 14,11; 18,14). în ochii mei. Cât despre slujitoarele despre care ai vorbit, de ele voi fi cinstit”. 23Micál, fiica lui Saul, n-a avut fii#6,23 Întrucât era prima soție a lui Davíd, Mícal ar fi putut să dea naștere unui moștenitor al tronului și al viitoarelor promisiuni mesianice. În schimb, o altă femeie va fi aleasă mamă a moștenitorului și despre aceasta se va vorbi îndelung în 2Sam 11–12 (cf. 1Rg 1,11-22). până în ziua morții ei. #10,9; 1Sam 24,3; 26,2 #1Sam 7,1; 1Rg 8,1-2 #1Sam 6,7 #1Sam 7,1 #1Sam 6,10 #Ps 150,2-5 #1Sam 5,6.9; 6,19 #2,16; 5,20; 1Sam 23,28 #Gen 28,17; Ex 14,31; 1Sam 4,7; 12,18 #1Sam 5,7.10-11; 6,20 #1Sam 7,1 #Gen 30,30; 39,5 #Jud 5,28; 2Rg 9,30-33 #1Rg 8,6 #1Sam 25,30
Selectat acum:
2 Samuel 6: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
2 Samuel 6
6
Mutarea arcei la Ierusalím#6,0 Arca alianței fusese capturată și apoi restituită de filisteni (1Sam 6,21–7,2). De mult timp se afla la Chíriat-Iearím. Ea era punctul de întâlnire pentru tot Israèlul și un instrument de coeziune religioasă și politică. Davíd o transportă la Ierusalím și astfel capitala politică devine și capitală religioasă. Transferul arcei este solemn și are aspectul unei procesiuni religioase.
1Davíd i-a adunat pe toți cei aleși din Israél, [în număr de] treizeci de mii. 2Davíd și tot poporul care era cu el s-au ridicat și au pornit de la Báale-Iúda#6,2 Versiunea latină și cea siriacă traduc: „oamenii lui Iùda”; LXX: „principii lui Iùda”; versiunea aramaică: „cetățile casei lui Iùda”. Cu cea mai mare probabilitate însă, este vorba de numele unei localități, așa cum o întâlnim și în 1Cr 13,6, identificată cu Chíriat Iearím în Ios 15,9, numită și Chíriat-Bàal în Ios 15,60; 18,14. ca să ducă de acolo arca lui Dumnezeu, chemat pe nume#6,2 A chema pe nume este un act juridic de luare în posesie (cf. 2Sam 5,9; 12,28; Is 4,1; Ps 49,12). Așadar, arca este proprietatea Domnului. după numele Domnului Sabaót care stă peste heruvimi. 3Au pus arca lui Dumnezeu pe un car nou#6,3 Întrucât e destinat uzului sacru (cf. 1Sam 6,7). și au luat-o din casa lui Abínadab, de pe deal; Uzá și Ahió#6,3 LXX are: „Uza și frații săi, fiii lui Aminadàb”., fiul lui Abínadab, conduceau carul cel nou. 4Au luat-o din casa lui Abínadab, care era pe deal cu arca lui Dumnezeu, iar Ahió mergea în fața arcei. 5Davíd și toată casa lui Israél cântau înaintea Domnului#6,5 Verbul subliniază veselia (cf. 1Sam 18,7), dar, probabil, și o anumită dereglare (2Sam 6,21-22). cu tot felul de instrumente din lemn de chiparos, cu harpe, alăute, timpane, sistre și cimbale. 6Au ajuns la aria lui Nacón#6,6 LXX are „Nodàb”, iar 1Cr 13,9, „Kidòn”., iar Uzá a întins [mâna] spre arca lui Dumnezeu și a ținut-o, căci boii s-au poticnit. 7Mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Uzá. Dumnezeu l-a lovit#6,7 Arca era legată în mod intim de prezența și sfințenia lui Dumnezeu (1Sam 5,6; 6,3.20). De aceea, a fost înzestrată cu doi drugi pentru a fi transportată (cf. Ex 25,15), fapt ce subliniază maiestatea înspăimântătoare a lui Dumnezeu și sentimentul profund al imposibilității de a te atinge de el. acolo pentru greșeala lui și [Uzá] a murit acolo lângă arca lui Dumnezeu. 8Davíd s-a întristat că Dumnezeu l-a lovit#6,8 Verbul folosit aici sugerează ideea de „ruptură, spărtură pe Uzá și a dat acelui loc numele de Péreț-Uzá, care este până azi.
9Davíd s-a temut de Domnul în ziua aceea și a zis: „Cum să intre la mine arca Domnului?”. 10Davíd n-a vrut să aducă arca Domnului la el, în cetatea lui Davíd, și a dus-o în casa lui Óbed-Edóm#6,10 Lit.: „cel care slujește pe Edòm”. Este un străin al cărui loc de origine este Gat sau poate Ghitàim din 2Sam 4,3, unde se refugiaseră unii canaaneeni din Bèeròt. Davíd alege casa unui străin pentru a evita necazuri pentru el și pentru ai săi. din Gat. 11Arca Domnului a rămas trei luni în casa lui Óbed-Edóm din Gat și Domnul l-a binecuvântat pe Óbed-Edóm și toată casa lui.
12I s-a spus regelui Davíd: „Domnul a binecuvântat casa lui Óbed-Edóm și tot ce avea datorită arcei lui Dumnezeu”. Atunci Davíd a mers și a adus arca lui Dumnezeu din casa lui Óbed-Edóm în cetatea lui Davíd cu bucUría. 13Când cei care duceau arca Domnului făceau șase pași#6,13 Este o schematizare numerică pentru a indica parcursul: fiecare al șaptelea pas, în acest limbaj, înseamnă împlinirea unui scop., el jertfea un bou și un vițel gras. 14Davíd dansa#6,14 Dansul sacru, ca gest de cult adus lui Dumnezeu, era foarte răspândit în Orient ( 1Rg 18,26). din toate puterile înaintea Domnului și era încins cu efodul de in#6,14 Face parte din veșmintele sacre ( 1Sam 21,10), rezervat adesea doar preoților (Ex 25,7; 28,5 șu; 1Sam 2,28; 22,18). Pare să fi fost o anumită diferență între efodul preoților și cel de in folosit și de laici (Jud 18,14-20; 1Sam 2,18).. 15Davíd și toată casa lui Israél au dus arca Domnului cu strigăte de bucUría și cu sunet de trâmbițe. 16Când arca Domnului a ajuns în cetatea lui Davíd, Micál, fiica lui Saul, se uita pe fereastră. Văzându-l pe regele Davíd sărind și dansând înaintea Domnului, l-a disprețuit în inima ei. 17Au adus arca Domnului, au pus-o la locul ei, în mijlocul cortului pe care-l întinsese Davíd pentru ea#6,17 În cIùda prezenței aceluiași cuvânt ebraic: „a întinde/a ridica un cort”, cortul întins de Davíd nu este cortul întâlnirii despre care vorbesc tradițiile vechi mozaice și care era așezat în afara taberei (Ex 33,7; cf. Num 11,24.26; 12,5.10; Dt 31,14-15), nici cel din tradiția sacerdotală (cf. Ex 27,21; 29,42-43; 30,36), despre care Ios 18,1; 19,51; 1Sam 2,22 (cf. Ps 78,60) semnalează prezența la Șílo (2Cr 1,3.6.13) sau la Gabaòn, iar 1Rg 8,4 la Ierusalím.. Davíd a adus înaintea Domnului arderi de tot și jertfe de împăcare. 18Când a terminat Davíd de adus arderile de tot și jertfele de împăcare, a binecuvântat poporul în numele Domnului Sabaót. 19A împărțit la tot poporul, la toată mulțimea lui Israél, bărbați și femei, fiecăruia câte o bucată de pâine, o bucată de carne#6,19 Termenul este rar folosit în ebraică, semnificația dată inspirându-se din traducerile ulterioare. și o turtă de stafide. Și tot poporul a plecat fiecare la casa lui#6,19 LXX are: „și a împărțit la tot poporul, chiar și la toată oastea lui Israèl, de la Dan până la Bèer-Șèba, de la bărbat până la femeie, la fiecare câte o pâine, câte o turtă [coaptă] pe vatră și câte o plăcintă făcută în tigaie. Și tot poporul s-a dus la casa lui”..
20Davíd s-a întors să-și binecuvânteze casa. Micál, fiica lui Saul, i-a ieșit înainte și i-a zis: „Ce onoare astăzi pentru regele lui Israél! S-a descoperit#6,20 Davíd era îmbrăcat cu un efod de in (v. 14) care, evident, nu era suficient pentru a-l acoperi în întregime în timpul dansului sacru. Legea prescria ca preotul să poarte haine lungi la altar (Ex 28,42-43) și interzicea construirea altarelor cu trepte din respect pentru decența preoților (Ex 20,26). astăzi în ochii slujitoarelor slujitorilor săi cum se descoperă unul dintre cei de nimic!”. 21Davíd i-a răspuns lui Micál: „[Am făcut-o] înaintea Domnului, care m-a ales mai presus de tatăl tău și de toată casa lui ca să mă pună conducător peste poporul Domnului#6,21 Acest titlu îi va fi atribuit mai târziu numai lui Mesia, adevăratul conducător al noului Israèl (Is 55,4; Dan 9,25; cf. Fap 3,15; 5,31)., peste Israél. Înaintea Domnului am jucat. 22Mă voi înjosi și mai mult decât aceasta și voi fi mic#6,22 Davíd înțelege în mod instinctiv atitudinea pe care omul trebuie să o aibă înaintea lui Dumnezeu. Gestul său de umilință este apreciat de ceilalți credincioși: cine se umilește va fi înălțat (Lc 14,11; 18,14). în ochii mei. Cât despre slujitoarele despre care ai vorbit, de ele voi fi cinstit”. 23Micál, fiica lui Saul, n-a avut fii#6,23 Întrucât era prima soție a lui Davíd, Mícal ar fi putut să dea naștere unui moștenitor al tronului și al viitoarelor promisiuni mesianice. În schimb, o altă femeie va fi aleasă mamă a moștenitorului și despre aceasta se va vorbi îndelung în 2Sam 11–12 (cf. 1Rg 1,11-22). până în ziua morții ei. #10,9; 1Sam 24,3; 26,2 #1Sam 7,1; 1Rg 8,1-2 #1Sam 6,7 #1Sam 7,1 #1Sam 6,10 #Ps 150,2-5 #1Sam 5,6.9; 6,19 #2,16; 5,20; 1Sam 23,28 #Gen 28,17; Ex 14,31; 1Sam 4,7; 12,18 #1Sam 5,7.10-11; 6,20 #1Sam 7,1 #Gen 30,30; 39,5 #Jud 5,28; 2Rg 9,30-33 #1Rg 8,6 #1Sam 25,30
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași