Isaia 54
54
Refacerea Ierusalímului#54,0 Pentru a descrie contrastele dintre încercările trecute ale Ierusalímului și viitoarea renaștere, profetul folosește imaginile tradiționale: cea a femeii sterile care devine rodnică (cf. 1Sam 2,5; Ps 113,9) și cea a soției repudiate și apoi reprimite (cf. Os 1,16-17); însă el insistă mai mult pe intrarea în grațiile Domnului, în timp ce vechii profeți subliniau, în special, pedeapsa (cf. Os 1–3; Ier 3,1.6-12; Ez 16; 23). Sf. Paul (Gal 4,27) aplică această imagine Bisericii, Noul Ierusalím.
1Bucură-te, tu, cea sterilă,
care nu ai născut!
Strigă de bucurie, tu, care nu ai simțit
durerile nașterii,
pentru că mai mulți
vor fi fiii celei părăsite
decât ai celei măritate, zice Domnul!#54,1 Prin imperative expresive, profetul descrie bucuria femeii sterile, devenită rodnică. El unește imaginea Domnului-mire cu situația femeii sterile, atât de neapreciată în Biblie: Sàra (Gen 15,2; 16,1), Rahèla (Gen 29,31), soția lui Manòah (Jud 13,2) și Àna ( 1Sam 1,2). Imitând credința acestor femei sfinte, Ierusalímul își va recăpăta rodnicia.
2Lărgește locul cortului tău
și ei să întindă acoperământul
locuințelor tale fără preget!
Lungește-ți funiile
și întărește-ți țărușii!#54,2 Descriere plastică a cortului nomazilor care este lărgit; simbolizează Ierusalímul repopulat, devenit chiar stăpân al popoarelor vecine. Imaginea cortului amintește timpurile și speranțele patriarhului Abrahàm (Gen 18,1; Dt 26,5).
3Căci te vei întinde la dreapta
și la stânga,
descendența ta va stăpâni neamurile
și ei vor face să fie locuite
cetățile dezolate.
4Nu te teme, căci nu vei rămâne
de rușine;
nu roși, căci nu vei fi făcută de ocară.
Vei uita de rușinea tinereții tale
și de ocara văduviei tale#54,4 Expresiile din acest verset se referă, respectiv, la exilul din Egipt, când poporul nu avea încă un soț (= „rușinea tinereții”), și la cel din Babilòn, atunci când îl pierduse (= „ocara văduviei”).
nu-ți vei mai aduce aminte.
5Căci stăpânul#54,5 Termenul ebraic folosit aici înseamnă și „soț”. tău este cel care te-a făcut,
Domnul Sabaót este numele lui,
Răscumpărătorul tău
este Sfântul lui Israél,
care este numit Dumnezeul
întregului pământ.
6Căci ca pe o femeie părăsită
și cu sufletul întristat
te cheamă Domnul,
ca pe femeia
care din tinerețe fusese repudiată,
zice Dumnezeul tău.
7Pentru câteva clipe te-am părăsit,
dar te voi aduce înapoi
cu mare îndurare.
8În revărsarea mâniei,
mi-am ascuns fața de la tine
pentru o clipă,
dar cu bunăvoință veșnică
mă voi îndura de tine#54,8 Iubirea veșnică a lui Dumnezeu pentru poporul său (cf. 43,4; Dt 4,37; 10,15; Ier 31,3; Sof 3,17; Mal 1,2), asemenea iubirii unui tată pentru fiii săi (Is 1,2; 49,14-16; Ier 31,20; Os 2,25; 11,1-2) și pasiunii unui bărbat pentru soția lui (Is 62,4-5; Ier 2,2; 31,21-22; Ez 16,8.60; Os 2,16-17.20-22; 3,1), se exprimă aici în toată gratuitatea ei (cf. 1In 4,10.19), în fidelitatea de neclintit (Rom 11,29) și în puterea ei creatoare (cf. 1In 3,1-2).,
zice Răscumpărătorul tău, Domnul.
9Căci aceasta este pentru mine
ca apele lui Nóe;
așa cum am jurat că apele lui Nóe
nu vor mai trece peste pământ,
la fel mă jur
că nu mă voi mai mânia pe tine
și nu te voi mai mustra.
10Căci munții se vor muta
și colinele se vor cutremura,
dar bunătatea mea
nu se va muta de la tine
și alianța mea de pace nu se va clătina,
spune Cel care se îndură de tine,
Domnul.
Noul Ierusalím#54,11 Nu este vorba de o descriere realistă, ca în Ez 40–48, ci de o viziune simbolică a splendorii viitoare, temă care va fi reluată, cu anumite nuanțe, în ultima parte a cărții (Is 60; 62; 65,16-25) și, cu o încărcătură diferită, în Apocalips (Ap 21,2.10-27).
11Tu, cea umilită, tulburată și nemângâiată!
Voi pune pietrele tale în malahit#54,11 Termenul ebraic evocă cimentul în care sunt fixate pietrele ( 1Cr 29,2) și, uneori, chiar unguentul negru folosit de femei pentru machiajul ochilor (2Rg 9,30; Ier 4,30).
și temeliile tale, pe safir.
12Voi face crestele zidurilor tale din rubin,
porțile tale, din cristal
și toate marginile tale,
din pietre prețioase#54,12 Lit.: „pietre de plăcere”. Expresia revine doar în Sir 45,11; 50,9. Cât despre celelalte pietre menționate aici, identitatea lor este nesigură..
13Toții fiii tăi vor fi discipoli ai Domnului
și mare va fi pacea fiilor tăi.
14Vei fi stabilită în dreptate:
vei fi departe de asuprire,
pentru că nu te vei teme,
și departe de teroare,
pentru că ea nu se va apropia de tine#54,14 Este vorba nu numai de corectitudinea conduitei, ci și de modul just de organizare (cf. Ex 1,26-27; 28,16-17)..
15Iată, ei vor ataca, dar nu din partea mea;
cine te va ataca, din cauza ta va cădea.
16Eu l-am creat pe meșteșugarul
care suflă în cărbunii aprinși
și el face instrumente pentru lucrarea lui;
eu l-am creat pe distrugător#54,16 În ebr., „mašḥît”, cuvânt care se opune verbului „Bārāʾ” (= a crea), la fel ca în Qoh 5,5. Indică neutralizarea acțiunii armelor făurite de meșteșugar.
ca să nimicească.
17Niciun instrument făcut
împotriva ta nu va avea succes
și orice limbă care se va ridica
împotriva ta la judecată
o vei condamna.
Aceasta este moștenirea slujitorilor Domnului
și dreptatea lor de la mine
– oracolul Domnului. #1Pt 2,24 #Evr 9,28 #Mc 10,45; Lc 23,34; Evr 7,25 #Gal 4,27 #1Sam 2,5; Ps 113,9 #53,11 #33,20; Ier 10,20 #49,19-21 #Gen 28,14 #55,5 #44,26; 49,19 #45,17 #Os 2,18 #41,14 #49,14 #Ier 31,3 #Prov 5,18; Mal 2,14-16; 41,9 #Ps 30,6 #53,3 #51,6.8; Ier 31,3 #41,14 #Gen 8,21-22; 9,8-16 #Ps 46,3; Hab 3,6 #Ez 34,25; 37,26 #51,21; 53,4; 51,3 #Ez 28,13-14 #Tob 13,16-17 #Ap 21,10-21 #50,4; Ier 31,34; In 6,45 #45,18 #Ps 91; 121 #Lc 20,18 #41,25 #Iob 5,17-26 #50,9
Selectat acum:
Isaia 54: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Isaia 54
54
Refacerea Ierusalímului#54,0 Pentru a descrie contrastele dintre încercările trecute ale Ierusalímului și viitoarea renaștere, profetul folosește imaginile tradiționale: cea a femeii sterile care devine rodnică (cf. 1Sam 2,5; Ps 113,9) și cea a soției repudiate și apoi reprimite (cf. Os 1,16-17); însă el insistă mai mult pe intrarea în grațiile Domnului, în timp ce vechii profeți subliniau, în special, pedeapsa (cf. Os 1–3; Ier 3,1.6-12; Ez 16; 23). Sf. Paul (Gal 4,27) aplică această imagine Bisericii, Noul Ierusalím.
1Bucură-te, tu, cea sterilă,
care nu ai născut!
Strigă de bucurie, tu, care nu ai simțit
durerile nașterii,
pentru că mai mulți
vor fi fiii celei părăsite
decât ai celei măritate, zice Domnul!#54,1 Prin imperative expresive, profetul descrie bucuria femeii sterile, devenită rodnică. El unește imaginea Domnului-mire cu situația femeii sterile, atât de neapreciată în Biblie: Sàra (Gen 15,2; 16,1), Rahèla (Gen 29,31), soția lui Manòah (Jud 13,2) și Àna ( 1Sam 1,2). Imitând credința acestor femei sfinte, Ierusalímul își va recăpăta rodnicia.
2Lărgește locul cortului tău
și ei să întindă acoperământul
locuințelor tale fără preget!
Lungește-ți funiile
și întărește-ți țărușii!#54,2 Descriere plastică a cortului nomazilor care este lărgit; simbolizează Ierusalímul repopulat, devenit chiar stăpân al popoarelor vecine. Imaginea cortului amintește timpurile și speranțele patriarhului Abrahàm (Gen 18,1; Dt 26,5).
3Căci te vei întinde la dreapta
și la stânga,
descendența ta va stăpâni neamurile
și ei vor face să fie locuite
cetățile dezolate.
4Nu te teme, căci nu vei rămâne
de rușine;
nu roși, căci nu vei fi făcută de ocară.
Vei uita de rușinea tinereții tale
și de ocara văduviei tale#54,4 Expresiile din acest verset se referă, respectiv, la exilul din Egipt, când poporul nu avea încă un soț (= „rușinea tinereții”), și la cel din Babilòn, atunci când îl pierduse (= „ocara văduviei”).
nu-ți vei mai aduce aminte.
5Căci stăpânul#54,5 Termenul ebraic folosit aici înseamnă și „soț”. tău este cel care te-a făcut,
Domnul Sabaót este numele lui,
Răscumpărătorul tău
este Sfântul lui Israél,
care este numit Dumnezeul
întregului pământ.
6Căci ca pe o femeie părăsită
și cu sufletul întristat
te cheamă Domnul,
ca pe femeia
care din tinerețe fusese repudiată,
zice Dumnezeul tău.
7Pentru câteva clipe te-am părăsit,
dar te voi aduce înapoi
cu mare îndurare.
8În revărsarea mâniei,
mi-am ascuns fața de la tine
pentru o clipă,
dar cu bunăvoință veșnică
mă voi îndura de tine#54,8 Iubirea veșnică a lui Dumnezeu pentru poporul său (cf. 43,4; Dt 4,37; 10,15; Ier 31,3; Sof 3,17; Mal 1,2), asemenea iubirii unui tată pentru fiii săi (Is 1,2; 49,14-16; Ier 31,20; Os 2,25; 11,1-2) și pasiunii unui bărbat pentru soția lui (Is 62,4-5; Ier 2,2; 31,21-22; Ez 16,8.60; Os 2,16-17.20-22; 3,1), se exprimă aici în toată gratuitatea ei (cf. 1In 4,10.19), în fidelitatea de neclintit (Rom 11,29) și în puterea ei creatoare (cf. 1In 3,1-2).,
zice Răscumpărătorul tău, Domnul.
9Căci aceasta este pentru mine
ca apele lui Nóe;
așa cum am jurat că apele lui Nóe
nu vor mai trece peste pământ,
la fel mă jur
că nu mă voi mai mânia pe tine
și nu te voi mai mustra.
10Căci munții se vor muta
și colinele se vor cutremura,
dar bunătatea mea
nu se va muta de la tine
și alianța mea de pace nu se va clătina,
spune Cel care se îndură de tine,
Domnul.
Noul Ierusalím#54,11 Nu este vorba de o descriere realistă, ca în Ez 40–48, ci de o viziune simbolică a splendorii viitoare, temă care va fi reluată, cu anumite nuanțe, în ultima parte a cărții (Is 60; 62; 65,16-25) și, cu o încărcătură diferită, în Apocalips (Ap 21,2.10-27).
11Tu, cea umilită, tulburată și nemângâiată!
Voi pune pietrele tale în malahit#54,11 Termenul ebraic evocă cimentul în care sunt fixate pietrele ( 1Cr 29,2) și, uneori, chiar unguentul negru folosit de femei pentru machiajul ochilor (2Rg 9,30; Ier 4,30).
și temeliile tale, pe safir.
12Voi face crestele zidurilor tale din rubin,
porțile tale, din cristal
și toate marginile tale,
din pietre prețioase#54,12 Lit.: „pietre de plăcere”. Expresia revine doar în Sir 45,11; 50,9. Cât despre celelalte pietre menționate aici, identitatea lor este nesigură..
13Toții fiii tăi vor fi discipoli ai Domnului
și mare va fi pacea fiilor tăi.
14Vei fi stabilită în dreptate:
vei fi departe de asuprire,
pentru că nu te vei teme,
și departe de teroare,
pentru că ea nu se va apropia de tine#54,14 Este vorba nu numai de corectitudinea conduitei, ci și de modul just de organizare (cf. Ex 1,26-27; 28,16-17)..
15Iată, ei vor ataca, dar nu din partea mea;
cine te va ataca, din cauza ta va cădea.
16Eu l-am creat pe meșteșugarul
care suflă în cărbunii aprinși
și el face instrumente pentru lucrarea lui;
eu l-am creat pe distrugător#54,16 În ebr., „mašḥît”, cuvânt care se opune verbului „Bārāʾ” (= a crea), la fel ca în Qoh 5,5. Indică neutralizarea acțiunii armelor făurite de meșteșugar.
ca să nimicească.
17Niciun instrument făcut
împotriva ta nu va avea succes
și orice limbă care se va ridica
împotriva ta la judecată
o vei condamna.
Aceasta este moștenirea slujitorilor Domnului
și dreptatea lor de la mine
– oracolul Domnului. #1Pt 2,24 #Evr 9,28 #Mc 10,45; Lc 23,34; Evr 7,25 #Gal 4,27 #1Sam 2,5; Ps 113,9 #53,11 #33,20; Ier 10,20 #49,19-21 #Gen 28,14 #55,5 #44,26; 49,19 #45,17 #Os 2,18 #41,14 #49,14 #Ier 31,3 #Prov 5,18; Mal 2,14-16; 41,9 #Ps 30,6 #53,3 #51,6.8; Ier 31,3 #41,14 #Gen 8,21-22; 9,8-16 #Ps 46,3; Hab 3,6 #Ez 34,25; 37,26 #51,21; 53,4; 51,3 #Ez 28,13-14 #Tob 13,16-17 #Ap 21,10-21 #50,4; Ier 31,34; In 6,45 #45,18 #Ps 91; 121 #Lc 20,18 #41,25 #Iob 5,17-26 #50,9
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași