Numeri 21
21
Luarea cetății Hormá
1Regele din Arád#21,1 Arad este la circa 30 km sud de Hebròn., un canaanean care locuia la sud, a auzit că Israél vine pe drumul Atarím#21,1 Lit.: „calea spionilor”.. El s-a luptat împotriva lui Israél și a luat prizonieri dintre ei. 2Israél a făcut Domnului un vot și a zis: „Dacă vei da poporul acesta în mâinile mele, îi voi distruge cetățile”. 3Domnul a ascultat glasul lui Israél și i-a dat pe canaaneéni [în mâinile lui] și ei i-au distrus pe ei și cetățile lor. Au dat acelui loc numele de Hormá#21,3 Lit.: „distrugere”. Este forma feminină de la masculinul „ḥērem”. La popoarele semite, șeful unui grup anunța înaintea unei bătălii care parte din pradă era rezervată pentru el. Acesta era „ḥērem”. În luptele lui Israèl, la care Domnul este conducătorul, lui îi revine această parte: aceasta trebuie sacrificată în totalitate, adică distrusă (cf. Num 33,55; Dt 7,1-5)..
Șarpele din bronz#21,4 Episodul trebuie pus în relație cu minele de bronz din Arabàh, unde acest metal era exploatat încă din secolul al XIII-lea î.C. La Menejèh (astăzi Timnà) s-au găsit numeroși șerpi mici din bronz, folosiți probabil, ca și cel al lui Moise, pentru a-i apăra împotriva șerpilor veninoși. Această regiune minieră se află pe drumul dintre Càdeș și Aqàba.
4Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edóm. Poporul și-a pierdut răbdarea pe drum. 5A vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustiu? Căci nu este nici pâine, nici apă și ni s-a scârbit sufletul de această hrană mizerabilă”.
6Atunci Domnul a trimis împotriva poporului șerpi veninoși#21,6 Lit.: „înfocați”, probabil din cauza senzației arzătoare a mușcăturii.: au mușcat poporul și a murit multă lume în Israél. 7Poporul a venit la Moise și i-a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta. Roagă-te Domnului ca să îndepărteze de la noi șerpii!”. Și Moise s-a rugat pentru popor. 8Domnul i-a zis lui Moise: „Fă-ți un șarpe#21,8 Lit.: „un înfocat”. și pune-l pe un stâlp; oricine este mușcat și va privi spre el va trăi”. 9Moise a făcut un șarpe din bronz și l-a pus pe un stâlp. Când șarpele mușca pe cineva și [acesta] privea spre șarpele din bronz#21,9 În limba ebraică, este un joc de cuvinte între „naḥaš” și „nᵊḥōšeṯ” care face aluzie la un cult al șarpelui răspândit la triburile din Canaàn și chiar la cele israelite. Acest cult s-a introdus până și în templul din Ierusalím și abia Ezechía l-a distrus ( 2Rg 18,4). Isus aplică în mod simbolic acest episod al înălțării șarpelui de bronz la propria sa înălțare pe cruce (In 3,14-15; 19,37)., trăia.
Cucerirea Transiordániei
10Fiii lui Israél au plecat și și-au fixat tabăra la Obót#21,10 Lit.: „izvoare de apă”. Identificarea este nesigură, dar cei mai mulți plasează localitatea în „Àyn-el-Wèiba”, la sud de Marea Moartă.. 11Au plecat de la Obót și și-au fixat tabăra la Iié-Ha-Abarím#21,11 Lit.: „ruinele din Abarím”, care constituiau lanțul muntos „de cealaltă parte”, adică în TransIordània. Probabil este actualul Mahày, în partea de sud-est a lui Moab. LXX are, în locul acestui nume ebraic, denumirea de „Ahelgài”., în pustiul din fața lui Moáb, spre răsăritul soarelui. 12De acolo au plecat și și-au fixat tabăra în valea Zéred#21,12 La sud de Marea Moartă.. 13De acolo au plecat și și-au fixat tabăra dincolo de Arnón#21,13 Este cel mai mare torent care se varsă în Marea Moartă. Este localizat în Wàdy-el-Mogíb., care este în pustiul ce iese din ținutul Amoréilor; căci Arnón este hotarul lui Moáb, între Moáb și Amoréi. 14De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului:
„Vahéb în Sufá și torenții, Arnónul,
15versantul torenților
care se înclină spre sediul Ar
și ating ținutul Moáb”#21,15 Vahèb și Sufà sunt localități necunoscute. Cartea Războaielor Domnului este probabil o culegere veche de cântece de victorie citată numai aici. Nu este posibilă stabilirea provenienței și datarea ei. Cântarea aceasta ar putea să facă aluzie la lupta dintre Amon și Moab pentru stăpânirea văii Arnòn. Ar era cetatea principală a lui Moàb, vechea lui capitală (v. Num 21,28; 22,36; Dt 2,9.18.29; Is 15,1), la 25 de km la sud de Arnòn (Khyrbet-er-Rabba). LXX are: „Războiul Domnului a pârjolit Zoobùl și făgașele Arnònului și a pus făgașele drept sălaș lui Er alături de hotarele Moàbului.
16Și de acolo, la Béer#21,16 Lit.: „izvor, fântână”. Localitate care trebuie căutată la nord-est de Arnòn, în Wady-el-Temèd. Corespunde probabil cu Bèer-Elím („Izvorul Terebinților”) din Is 15,8..
La această fântână Domnul i-a zis lui Moise: „Adună poporul și le voi da apă!”.
17Atunci a cântat Israél
cântarea aceasta:
„Țâșnește, fântână!
Cântați pentru ea!
18Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile,
pe care au săpat-o mai-marii poporului
cu sceptrul, cu toiegele lor!”.
Din pustiu [s-au dus] la Mataná#21,18 18. Ar putea să fie identificată cu Tell-el-Medenèh, la 18 km sud-est de Madàba.; 19de la Mataná, la Nahaliél; de la Nahaliél#21,19 Lit.: „Valea lui Dumnezeu”, identificat cu Wàdy-el-Habís, în partea superioară a cursului de apă Zèrqa-Màin., la Bamót#21,19 Lit.: „locuri înalte”, se referă în mod generic la înălțimile de la est de Madàba.; 20de la Bamót, la valea care este în câmpia Moábului, la vârful [muntelui] Pisgá#21,20 Este vârful din partea de nord a lanțului muntos Abarím. Vârful cel mai înalt este muntele Nebò, la 3 km distanță (23,14; Dt 3,27; 34,1)., care dă spre pustiu#21,20 Lit.: „spre Ieșimòn”. Este regiunea pustie de la nord-est de Marea Moartă, dincolo de Iordàn..
Victoria asupra amoréilor din Transiordánia
21Israél a trimis mesageri la Sihón, regele amoréilor, ca să-i spună:
22„Lasă-mă să trec prin țara ta; nu ne vom abate nici pe câmpii, nici în vii și nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul regal#21,22 Vezi nota la 20,17. până vom traversa ținutul tău”.
23Dar Sihón nu i-a dat voie lui Israél să treacă prin ținutul lui. Sihón a strâns tot poporul și a ieșit înaintea lui Israél, în pustiu. A venit la Iáhaț#21,23 Se află între Madàba și Dibòn, actualul Khírbet-el-Libb, și este amintit de mai multe ori în Vechiul Testament ca o cetate din Moab (Ios 13,18; Jud 11,20; Is 15,4; Ier 48,21.34). și s-a luptat împotriva lui Israél. 24Israél l-a lovit cu ascuțișul sabiei și i-a cucerit țara de la Arnón până la Iabóc#21,24 Sunt principalii versanți care coboară din TransIordània spre depresiunea Iordànului. Arnònul se varsă în Marea Moartă, în timp ce Iabòcul se varsă în Iordàn., până la hotarul#21,24 LXX are „Ieazèr” în loc de „hotarul”. fiilor lui Amón; căci hotarul fiilor lui Amón era întărit.
25Israél a luat toate cetățile acelea și a locuit în toate cetățile amoréilor, în Heșbón#21,25 Actualul Hisbàn, la nord-est de muntele Nebò, la 20 km sud-est de Amàn, la 900 m peste nivelul Mării Moarte. Despre piscinele sale se vorbește în Ct 7,4. și în toate suburbiile lui. 26Căci Heșbón era o cetate a lui Sihón, regele amoréilor care se luptase înainte împotriva regelui din Moáb și-i luase toată țara din mâna lui, până la Arnón. 27De aceea zic poeții#21,27 Sunt autori ai unor compoziții scurte în formă de comparație, proverb sau parabolă, construite după legea paralelismului.:
„Veniți la Heșbón!
Să se zidească
și să se întărească cetatea lui Sihón!
28Căci un foc a ieșit din Heșbón,
o flacără din cetatea lui Sihón
și a mistuit pe Ar-Moáb#21,28 Ar (sau „ʿîr”, care înseamnă „cetate”) este capitala, cetatea-model pentru toate celelalte (cf. v. 15; 22,36; Dt 2,9.18.29; Is 15,1), la 22 km sud de Arnòn.,
pe stăpânii înălțimilor Arnónului.
29Vai de tine, Moáb!
Ești pierdut, popor al lui Chemóș!
El i-a făcut pe fiii lui fugari
și pe fetele lui captive
pentru Sihón, regele amoréilor.
30Am tras cu săgeți asupra lor:
Heșbón este distrus până la Dibón#21,30 Se află la nord de cursul torentului Arnòn (Num 32,3.34; Ios 13,9.17; Is 15,2.9; Ier 48,18.22), unde în 1868 a fost descoperită Stela lui Mèșa, regele din Moàb (cf. 2Rg 3,4-27; 2Cr 20,1-30).;
și conducătorii lor, până la Nófah#21,30 Localitate neidentificată.,
care este lângă Madába#21,30 La sud-est de Nebò, la 12 km sud de Hisbàn, amintită pe Stela lui Mèșa. Pe pavimentul unei biserici creștine se găsește un mozaic cu topografia Palestínei de la sfârșitul sec. al VI-lea d.C. Mozaicul a fost descoperit în 1896.”.
31Israél s-a stabilit în țara amoréilor. 32Moise a trimis să cerceteze Iazér#21,32 Actualul Khírbet Gazzír, la sud de Es-Salt (Is 16,8-9; Ier 48,32), în Wàdi-Saíb. și au luat suburbiile lui; el i-a izgonit pe amoréii care erau acolo.
33S-au întors și au urcat pe drumul spre Basán. Og, regele din Basán#21,33 Basàn este regiunea fertilă de la sud de Hermòn, la vest de Hauràn (Gèbel-Druz) și se extinde până la Galaàd (Ier 50,19; Am 4,1; Mih 6,5; Ps 22,13) și până la Iabòc. Victoria asupra lui Og (cf. Dt 3,10-11), ca și cea asupra lui Sihòn, este amintită de mai multe ori în Vechiul Testament (Dt 2,4-37; 3,1-12; Ios 13,10-12; Ps 135,11)., le-a ieșit înainte cu tot poporul lui ca să lupte împotriva lor la Edréi#21,33 Edrèi, actuala localitate Derà’, pe frontiera Iordàno-siriană, la 100 km sud de Damàsc (Dt 1,4; 3,1.10; Ios 12,4; 13,12.31).. 34Domnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci îi dau în mâinile tale pe el și tot poporul lui și toată țara lui; să-i faci cum i-ai făcut lui Sihón, regele amoréilor, care locuia la Heșbón!”. 35I-au lovit pe el și pe fiii lui și pe tot poporul lui, încât n-au mai lăsat niciun supraviețuitor și au pus stăpânire pe țara lui. #33,40 #Dt 2,1 #1Cor 10,9 #2Rg 18,4; In 3,14 #Ier 48,45-46
Selectat acum:
Numeri 21: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Numeri 21
21
Luarea cetății Hormá
1Regele din Arád#21,1 Arad este la circa 30 km sud de Hebròn., un canaanean care locuia la sud, a auzit că Israél vine pe drumul Atarím#21,1 Lit.: „calea spionilor”.. El s-a luptat împotriva lui Israél și a luat prizonieri dintre ei. 2Israél a făcut Domnului un vot și a zis: „Dacă vei da poporul acesta în mâinile mele, îi voi distruge cetățile”. 3Domnul a ascultat glasul lui Israél și i-a dat pe canaaneéni [în mâinile lui] și ei i-au distrus pe ei și cetățile lor. Au dat acelui loc numele de Hormá#21,3 Lit.: „distrugere”. Este forma feminină de la masculinul „ḥērem”. La popoarele semite, șeful unui grup anunța înaintea unei bătălii care parte din pradă era rezervată pentru el. Acesta era „ḥērem”. În luptele lui Israèl, la care Domnul este conducătorul, lui îi revine această parte: aceasta trebuie sacrificată în totalitate, adică distrusă (cf. Num 33,55; Dt 7,1-5)..
Șarpele din bronz#21,4 Episodul trebuie pus în relație cu minele de bronz din Arabàh, unde acest metal era exploatat încă din secolul al XIII-lea î.C. La Menejèh (astăzi Timnà) s-au găsit numeroși șerpi mici din bronz, folosiți probabil, ca și cel al lui Moise, pentru a-i apăra împotriva șerpilor veninoși. Această regiune minieră se află pe drumul dintre Càdeș și Aqàba.
4Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edóm. Poporul și-a pierdut răbdarea pe drum. 5A vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustiu? Căci nu este nici pâine, nici apă și ni s-a scârbit sufletul de această hrană mizerabilă”.
6Atunci Domnul a trimis împotriva poporului șerpi veninoși#21,6 Lit.: „înfocați”, probabil din cauza senzației arzătoare a mușcăturii.: au mușcat poporul și a murit multă lume în Israél. 7Poporul a venit la Moise și i-a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta. Roagă-te Domnului ca să îndepărteze de la noi șerpii!”. Și Moise s-a rugat pentru popor. 8Domnul i-a zis lui Moise: „Fă-ți un șarpe#21,8 Lit.: „un înfocat”. și pune-l pe un stâlp; oricine este mușcat și va privi spre el va trăi”. 9Moise a făcut un șarpe din bronz și l-a pus pe un stâlp. Când șarpele mușca pe cineva și [acesta] privea spre șarpele din bronz#21,9 În limba ebraică, este un joc de cuvinte între „naḥaš” și „nᵊḥōšeṯ” care face aluzie la un cult al șarpelui răspândit la triburile din Canaàn și chiar la cele israelite. Acest cult s-a introdus până și în templul din Ierusalím și abia Ezechía l-a distrus ( 2Rg 18,4). Isus aplică în mod simbolic acest episod al înălțării șarpelui de bronz la propria sa înălțare pe cruce (In 3,14-15; 19,37)., trăia.
Cucerirea Transiordániei
10Fiii lui Israél au plecat și și-au fixat tabăra la Obót#21,10 Lit.: „izvoare de apă”. Identificarea este nesigură, dar cei mai mulți plasează localitatea în „Àyn-el-Wèiba”, la sud de Marea Moartă.. 11Au plecat de la Obót și și-au fixat tabăra la Iié-Ha-Abarím#21,11 Lit.: „ruinele din Abarím”, care constituiau lanțul muntos „de cealaltă parte”, adică în TransIordània. Probabil este actualul Mahày, în partea de sud-est a lui Moab. LXX are, în locul acestui nume ebraic, denumirea de „Ahelgài”., în pustiul din fața lui Moáb, spre răsăritul soarelui. 12De acolo au plecat și și-au fixat tabăra în valea Zéred#21,12 La sud de Marea Moartă.. 13De acolo au plecat și și-au fixat tabăra dincolo de Arnón#21,13 Este cel mai mare torent care se varsă în Marea Moartă. Este localizat în Wàdy-el-Mogíb., care este în pustiul ce iese din ținutul Amoréilor; căci Arnón este hotarul lui Moáb, între Moáb și Amoréi. 14De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului:
„Vahéb în Sufá și torenții, Arnónul,
15versantul torenților
care se înclină spre sediul Ar
și ating ținutul Moáb”#21,15 Vahèb și Sufà sunt localități necunoscute. Cartea Războaielor Domnului este probabil o culegere veche de cântece de victorie citată numai aici. Nu este posibilă stabilirea provenienței și datarea ei. Cântarea aceasta ar putea să facă aluzie la lupta dintre Amon și Moab pentru stăpânirea văii Arnòn. Ar era cetatea principală a lui Moàb, vechea lui capitală (v. Num 21,28; 22,36; Dt 2,9.18.29; Is 15,1), la 25 de km la sud de Arnòn (Khyrbet-er-Rabba). LXX are: „Războiul Domnului a pârjolit Zoobùl și făgașele Arnònului și a pus făgașele drept sălaș lui Er alături de hotarele Moàbului.
16Și de acolo, la Béer#21,16 Lit.: „izvor, fântână”. Localitate care trebuie căutată la nord-est de Arnòn, în Wady-el-Temèd. Corespunde probabil cu Bèer-Elím („Izvorul Terebinților”) din Is 15,8..
La această fântână Domnul i-a zis lui Moise: „Adună poporul și le voi da apă!”.
17Atunci a cântat Israél
cântarea aceasta:
„Țâșnește, fântână!
Cântați pentru ea!
18Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile,
pe care au săpat-o mai-marii poporului
cu sceptrul, cu toiegele lor!”.
Din pustiu [s-au dus] la Mataná#21,18 18. Ar putea să fie identificată cu Tell-el-Medenèh, la 18 km sud-est de Madàba.; 19de la Mataná, la Nahaliél; de la Nahaliél#21,19 Lit.: „Valea lui Dumnezeu”, identificat cu Wàdy-el-Habís, în partea superioară a cursului de apă Zèrqa-Màin., la Bamót#21,19 Lit.: „locuri înalte”, se referă în mod generic la înălțimile de la est de Madàba.; 20de la Bamót, la valea care este în câmpia Moábului, la vârful [muntelui] Pisgá#21,20 Este vârful din partea de nord a lanțului muntos Abarím. Vârful cel mai înalt este muntele Nebò, la 3 km distanță (23,14; Dt 3,27; 34,1)., care dă spre pustiu#21,20 Lit.: „spre Ieșimòn”. Este regiunea pustie de la nord-est de Marea Moartă, dincolo de Iordàn..
Victoria asupra amoréilor din Transiordánia
21Israél a trimis mesageri la Sihón, regele amoréilor, ca să-i spună:
22„Lasă-mă să trec prin țara ta; nu ne vom abate nici pe câmpii, nici în vii și nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul regal#21,22 Vezi nota la 20,17. până vom traversa ținutul tău”.
23Dar Sihón nu i-a dat voie lui Israél să treacă prin ținutul lui. Sihón a strâns tot poporul și a ieșit înaintea lui Israél, în pustiu. A venit la Iáhaț#21,23 Se află între Madàba și Dibòn, actualul Khírbet-el-Libb, și este amintit de mai multe ori în Vechiul Testament ca o cetate din Moab (Ios 13,18; Jud 11,20; Is 15,4; Ier 48,21.34). și s-a luptat împotriva lui Israél. 24Israél l-a lovit cu ascuțișul sabiei și i-a cucerit țara de la Arnón până la Iabóc#21,24 Sunt principalii versanți care coboară din TransIordània spre depresiunea Iordànului. Arnònul se varsă în Marea Moartă, în timp ce Iabòcul se varsă în Iordàn., până la hotarul#21,24 LXX are „Ieazèr” în loc de „hotarul”. fiilor lui Amón; căci hotarul fiilor lui Amón era întărit.
25Israél a luat toate cetățile acelea și a locuit în toate cetățile amoréilor, în Heșbón#21,25 Actualul Hisbàn, la nord-est de muntele Nebò, la 20 km sud-est de Amàn, la 900 m peste nivelul Mării Moarte. Despre piscinele sale se vorbește în Ct 7,4. și în toate suburbiile lui. 26Căci Heșbón era o cetate a lui Sihón, regele amoréilor care se luptase înainte împotriva regelui din Moáb și-i luase toată țara din mâna lui, până la Arnón. 27De aceea zic poeții#21,27 Sunt autori ai unor compoziții scurte în formă de comparație, proverb sau parabolă, construite după legea paralelismului.:
„Veniți la Heșbón!
Să se zidească
și să se întărească cetatea lui Sihón!
28Căci un foc a ieșit din Heșbón,
o flacără din cetatea lui Sihón
și a mistuit pe Ar-Moáb#21,28 Ar (sau „ʿîr”, care înseamnă „cetate”) este capitala, cetatea-model pentru toate celelalte (cf. v. 15; 22,36; Dt 2,9.18.29; Is 15,1), la 22 km sud de Arnòn.,
pe stăpânii înălțimilor Arnónului.
29Vai de tine, Moáb!
Ești pierdut, popor al lui Chemóș!
El i-a făcut pe fiii lui fugari
și pe fetele lui captive
pentru Sihón, regele amoréilor.
30Am tras cu săgeți asupra lor:
Heșbón este distrus până la Dibón#21,30 Se află la nord de cursul torentului Arnòn (Num 32,3.34; Ios 13,9.17; Is 15,2.9; Ier 48,18.22), unde în 1868 a fost descoperită Stela lui Mèșa, regele din Moàb (cf. 2Rg 3,4-27; 2Cr 20,1-30).;
și conducătorii lor, până la Nófah#21,30 Localitate neidentificată.,
care este lângă Madába#21,30 La sud-est de Nebò, la 12 km sud de Hisbàn, amintită pe Stela lui Mèșa. Pe pavimentul unei biserici creștine se găsește un mozaic cu topografia Palestínei de la sfârșitul sec. al VI-lea d.C. Mozaicul a fost descoperit în 1896.”.
31Israél s-a stabilit în țara amoréilor. 32Moise a trimis să cerceteze Iazér#21,32 Actualul Khírbet Gazzír, la sud de Es-Salt (Is 16,8-9; Ier 48,32), în Wàdi-Saíb. și au luat suburbiile lui; el i-a izgonit pe amoréii care erau acolo.
33S-au întors și au urcat pe drumul spre Basán. Og, regele din Basán#21,33 Basàn este regiunea fertilă de la sud de Hermòn, la vest de Hauràn (Gèbel-Druz) și se extinde până la Galaàd (Ier 50,19; Am 4,1; Mih 6,5; Ps 22,13) și până la Iabòc. Victoria asupra lui Og (cf. Dt 3,10-11), ca și cea asupra lui Sihòn, este amintită de mai multe ori în Vechiul Testament (Dt 2,4-37; 3,1-12; Ios 13,10-12; Ps 135,11)., le-a ieșit înainte cu tot poporul lui ca să lupte împotriva lor la Edréi#21,33 Edrèi, actuala localitate Derà’, pe frontiera Iordàno-siriană, la 100 km sud de Damàsc (Dt 1,4; 3,1.10; Ios 12,4; 13,12.31).. 34Domnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci îi dau în mâinile tale pe el și tot poporul lui și toată țara lui; să-i faci cum i-ai făcut lui Sihón, regele amoréilor, care locuia la Heșbón!”. 35I-au lovit pe el și pe fiii lui și pe tot poporul lui, încât n-au mai lăsat niciun supraviețuitor și au pus stăpânire pe țara lui. #33,40 #Dt 2,1 #1Cor 10,9 #2Rg 18,4; In 3,14 #Ier 48,45-46
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași