Numeri 9
9
II. PAȘTELE ȘI PLECAREA DE LA SINÀI
Data Paștelui#9,0 Această secțiune este adăugată la reglementările cu privire la Paște din Ex 12, conținând dispoziții complementare de mare interes practic pentru evreii din diaspora. Aceștia trebuiau sa vină să celebreze Paștele la Ierusalím (Dt 16,2) și necesitățile de călătorie i-ar fi adus în stare de impuritate: ar fi riscat să piardă în felul acesta Paștele din cauza timpului prescris pentru purificarea lor.
1Domnul i-a zis lui Moise în pustiul Sinài, în anul al doilea de la ieșirea lor din țara Egiptului, în luna întâi: 2„Fiii lui Israél să celebreze Paștele la timpul hotărât pentru el! 3În ziua a paisprezecea a lunii acesteia, seara#9,3 Lit.: „între două seri”. Vezi nota la Ex 12,6., să-l celebrați la timpul hotărât pentru el! Să-l celebrați după toate hotărârile și poruncile privitoare la el!”.
4Moise le-a zis fiilor lui Israél să celebreze Paștele. 5Au celebrat Paștele în [luna] întâi, în a paisprezecea zi a lunii, seara, în pustiul Sinài. Așa cum îi poruncise Domnul lui Moise, așa au făcut fiii lui Israél.
6Dar erau niște oameni care erau impuri din cauza unui om mort și nu puteau celebra Paștele în ziua aceea. Ei s-au prezentat în aceeași zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaròn. 7Oamenii aceia i-au zis [lui Moise]: „Noi suntem impuri din cauza unui mort; de ce să fim împiedicați să aducem darul pentru Domnul la timpul hotărât pentru el în mijlocul fiilor lui Israél?”. 8Moise le-a răspuns: „Așteptați, vreau să ascult ce poruncește Domnul cu privire la voi!”.
9Și Domnul i-a spus lui Moise: 10„Spune-le fiilor lui Israél: «Dacă cineva dintre voi sau dintre urmașii voștri este impur din cauza unui mort sau este într-o călătorie lungă, să celebreze Paștele în cinstea Domnului! 11Să-l celebreze în luna a doua, în ziua a paisprezecea, seara! Să-l mănânce cu ázime și ierburi amare! 12Să nu rămână din el [nimic] până dimineața și să nu frângă niciun os din el! Să-l celebreze după toate hotărârile cu privire la Paște! 13Dacă cineva este pur și nu este în călătorie și nu celebrează Paștele, omul#9,13 Lit.: „sufletul”. acela să fie nimicit din poporul lui pentru că n-a adus darul Domnului la timpul hotărât pentru el! Omul acela să-și poarte păcatul! 14Dacă locuiește cu voi un străin, să celebreze Paștele Domnului după hotărârile Paștelui și legile lui! Să fie o singură hotărâre la voi, și pentru străin, și pentru băștinaș!»”.
Norul deasupra cortului
15În ziua când au ridicat cortul, norul a acoperit lăcașul cortului mărturiei. Seara era deasupra lăcașului ca o arătare de foc, până dimineața. 16Totdeauna era așa: norul acoperea [cortul], iar noaptea, era ca o arătare de foc. 17Când se ridica norul de pe cort, porneau și fiii lui Israél; și în locul unde se oprea norul, își fixau tabăra și fiii lui Israél#9,17 Semnul natural este asumat de Dumnezeu pentru a exprima în mod supranatural aceeași voință a lui Dumnezeu care conduce poporul în etapele sale prin pustiu.. 18Fiii lui Israél porneau după cuvântul Domnului și tot după cuvântul Domnului își fixau tabăra. Cât timp rămânea norul deasupra lăcașului, ei rămâneau în tabără. 19Când norul rămânea mai multe zile deasupra cortului, fiii lui Israél păzeau ceea ce era de păzit al Domnului și nu porneau. 20Când se întâmpla ca norul să rămână puține zile deasupra lăcașului, după cuvântul Domnului își fixau tabăra și după cuvântul Domnului porneau. 21Când se întâmpla ca norul să fie de seara până dimineața și norul se ridica dimineața, ei porneau; fie că era zi, fie că era noapte și se ridica norul, ei porneau#9,21 Expresia ar mai putea fi tradusă: „sau dacă după o zi sau o noapte se ridica norul, ei plecau”.. 22Dacă norul se oprea deasupra cortului două zile sau o lună sau un an#9,22 Lit.: „multe zile”. pentru a rămâne deasupra lui, fiii lui Israél rămâneau în tabără și nu porneau; dar când se ridica, porneau și ei. 23După cuvântul Domnului își fixau tabăra și după cuvântul Domnului porneau. Păzeau ceea ce era de păzit al Domnului, după cuvântul Domnului [dat] prin Moise. #Ex 12,1-13 #Lev 23,5 #2Cr 30,15 #Ex 12,8 #Ex 12,46; In 19,36 #Ex 13,22; 40,34-38
Selectat acum:
Numeri 9: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Numeri 9
9
II. PAȘTELE ȘI PLECAREA DE LA SINÀI
Data Paștelui#9,0 Această secțiune este adăugată la reglementările cu privire la Paște din Ex 12, conținând dispoziții complementare de mare interes practic pentru evreii din diaspora. Aceștia trebuiau sa vină să celebreze Paștele la Ierusalím (Dt 16,2) și necesitățile de călătorie i-ar fi adus în stare de impuritate: ar fi riscat să piardă în felul acesta Paștele din cauza timpului prescris pentru purificarea lor.
1Domnul i-a zis lui Moise în pustiul Sinài, în anul al doilea de la ieșirea lor din țara Egiptului, în luna întâi: 2„Fiii lui Israél să celebreze Paștele la timpul hotărât pentru el! 3În ziua a paisprezecea a lunii acesteia, seara#9,3 Lit.: „între două seri”. Vezi nota la Ex 12,6., să-l celebrați la timpul hotărât pentru el! Să-l celebrați după toate hotărârile și poruncile privitoare la el!”.
4Moise le-a zis fiilor lui Israél să celebreze Paștele. 5Au celebrat Paștele în [luna] întâi, în a paisprezecea zi a lunii, seara, în pustiul Sinài. Așa cum îi poruncise Domnul lui Moise, așa au făcut fiii lui Israél.
6Dar erau niște oameni care erau impuri din cauza unui om mort și nu puteau celebra Paștele în ziua aceea. Ei s-au prezentat în aceeași zi înaintea lui Moise și înaintea lui Aaròn. 7Oamenii aceia i-au zis [lui Moise]: „Noi suntem impuri din cauza unui mort; de ce să fim împiedicați să aducem darul pentru Domnul la timpul hotărât pentru el în mijlocul fiilor lui Israél?”. 8Moise le-a răspuns: „Așteptați, vreau să ascult ce poruncește Domnul cu privire la voi!”.
9Și Domnul i-a spus lui Moise: 10„Spune-le fiilor lui Israél: «Dacă cineva dintre voi sau dintre urmașii voștri este impur din cauza unui mort sau este într-o călătorie lungă, să celebreze Paștele în cinstea Domnului! 11Să-l celebreze în luna a doua, în ziua a paisprezecea, seara! Să-l mănânce cu ázime și ierburi amare! 12Să nu rămână din el [nimic] până dimineața și să nu frângă niciun os din el! Să-l celebreze după toate hotărârile cu privire la Paște! 13Dacă cineva este pur și nu este în călătorie și nu celebrează Paștele, omul#9,13 Lit.: „sufletul”. acela să fie nimicit din poporul lui pentru că n-a adus darul Domnului la timpul hotărât pentru el! Omul acela să-și poarte păcatul! 14Dacă locuiește cu voi un străin, să celebreze Paștele Domnului după hotărârile Paștelui și legile lui! Să fie o singură hotărâre la voi, și pentru străin, și pentru băștinaș!»”.
Norul deasupra cortului
15În ziua când au ridicat cortul, norul a acoperit lăcașul cortului mărturiei. Seara era deasupra lăcașului ca o arătare de foc, până dimineața. 16Totdeauna era așa: norul acoperea [cortul], iar noaptea, era ca o arătare de foc. 17Când se ridica norul de pe cort, porneau și fiii lui Israél; și în locul unde se oprea norul, își fixau tabăra și fiii lui Israél#9,17 Semnul natural este asumat de Dumnezeu pentru a exprima în mod supranatural aceeași voință a lui Dumnezeu care conduce poporul în etapele sale prin pustiu.. 18Fiii lui Israél porneau după cuvântul Domnului și tot după cuvântul Domnului își fixau tabăra. Cât timp rămânea norul deasupra lăcașului, ei rămâneau în tabără. 19Când norul rămânea mai multe zile deasupra cortului, fiii lui Israél păzeau ceea ce era de păzit al Domnului și nu porneau. 20Când se întâmpla ca norul să rămână puține zile deasupra lăcașului, după cuvântul Domnului își fixau tabăra și după cuvântul Domnului porneau. 21Când se întâmpla ca norul să fie de seara până dimineața și norul se ridica dimineața, ei porneau; fie că era zi, fie că era noapte și se ridica norul, ei porneau#9,21 Expresia ar mai putea fi tradusă: „sau dacă după o zi sau o noapte se ridica norul, ei plecau”.. 22Dacă norul se oprea deasupra cortului două zile sau o lună sau un an#9,22 Lit.: „multe zile”. pentru a rămâne deasupra lui, fiii lui Israél rămâneau în tabără și nu porneau; dar când se ridica, porneau și ei. 23După cuvântul Domnului își fixau tabăra și după cuvântul Domnului porneau. Păzeau ceea ce era de păzit al Domnului, după cuvântul Domnului [dat] prin Moise. #Ex 12,1-13 #Lev 23,5 #2Cr 30,15 #Ex 12,8 #Ex 12,46; In 19,36 #Ex 13,22; 40,34-38
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași