Proverbe 6
6
Cauțiunea dată din imprudență
1Fiule, dacă garantezi#6,1 Practica garantării nu constituie obiectul niciunui text legislativ în Biblie. Faptul este atestat totuși în Gen 43,9; 44,32; Is 38,14; Ps 119,122. Pentru gestul de „a bate palma”, cf. 2Rg 10,15. Ben Siràh aprobă garanția și o recomandă ca pe o faptă bună (Sir 29,14-20). pentru aproapele tău și bați palma ta cu un străin,
2dacă ești prins în capcană de cuvintele gurii tale, dacă ești legat de cuvintele gurii tale, 3fă aceasta imediat, fiule, și te vei salva, ținând cont că ai ajuns la mâna aproapelui tău:mergi, umilește-te și insistă la aproapele tău! 4Nu da somn ochilor tăi și nici ațipire, pleoapelor tale! 5Scapă ca o căprioară din mâna [lui], ca o pasăre, din mâna vânătorului#6,5 Lit.: „celui care vrea s-o prindă”.!
Leneșul și furnica#6,6 Tema lenei și imaginea furnicii, pentru a o stigmatiza, din cauza contrastului, este frecventă în literatura sapiențială biblică (cf. Prov 20,4.13; 22,13-16; 24,30-34; 30,24-25). Mai frecventă în literatura orientală, imaginea este cunoscută și folosită și în literaturile greacă și romană. Acest mașal pare să evoce o comunitate agrară, după cum sugerează apelul la timpul verii și la seceriș. Lenea este stigmatizată, întrucât duce în mod inevitabil la mizerie, cu toate consecințele sale.
6Du-te la furnică, leneșule#6,6 Leneș, în ebraică „ʿācēl”, este un cuvânt care se întâlnește numai în Cartea Proverbelor, unde apare de 11 ori.;
privește căile sale și fii înțelept!
7Ea nu are nici căpetenie,
nici supraveghetor și nici conducător.
8Dar ea pregătește vara hrana,
adună la seceriș mâncarea ei#6,8 LXX are: 8 „Își pregătește de cu vară merindea, provizii din belșug își strânge la vremea secerișului. 8a Să mergi la albină și învață cât este de muncitoare și ce lucru însemnat săvârșește. 8b Regii și oamenii de rând se folosesc de ostenelile ei pentru sănătate, dorită este de tot și preaslăvită. 8c Cu toate că-i slabă în putere, cinstind înțelepciunea, e în frunte”..
9Până când, leneșule, vei sta culcat?
Când te vei scula din somnul tău?
10Puțin somn, puțină ațipire,
puțină încrucișare a mâinilor
pentru odihnă#6,10 Lit.: „pentru culcare”. Este descrierea progresivă a pierderii timpului util pentru muncă până când se ajunge la situația care nu mai poate fi reparată, descrisă în versetul următor..
11Sărăcirea ta vine ca un vagabond#6,11 Lit.: „ca unul care umblă”. Mizeria este ca un tâlhar care își așteaptă victimele la pândă pe cale (cf. Ps 10,8-10; Lc 10,29-37).,
lipsa ta, ca un om înarmat#6,11 Lit.: „ca un om cu scut”..
Omul de nimic#6,12 Această categorie de oameni este o calamitate pentru comunitate; semănători de intrigi și de revolte pretutindeni, provoacă neîncrederea unora în alții (Ps 36,3-4; 55,7-15). Termenul, în ebraică, indică un om foarte rău și, în sens religios, nelegiuit.
12Omul de nimic, omul nelegiuit,
umblă cu perversitatea în gură,
13clipește din ochii săi, dă din picioare sale și face semne cu degetele lui#6,13 Sunt diferite moduri prin care omul poate să le arate altora gândurile sale, fără a se lăsa înțeleși de alții. Este descrierea omului ascuns, care dăunează fără ca să se lase văzut (Gen 43,28; Ex 15,25)..
14Lucruri perfide sunt în inima lui,
plănuiește răul tot timpul,
stârnește discordii.
15De aceea, dintr-odată va veni
nenorocirea lui,
într-o clipă va fi zdrobit
și nu va mai fi vindecare.
Șapte lucruri abominábile pentru Dumnezeu#6,16 Acest proverb numeric este compendiul viciilor care contrastează din punct de vedere religios, dar și uman, cu o concepție onestă despre viață. În același fel, și profeții au stigmatizat unul sau altul dintre aceste șapte vicii.
16Aceste șase [lucruri] le urăște Domnul#6,16 Maestrul de înțelepciune face aluzie clară la predica profetică și la legea lui Dumnezeu pe care profeții o susțineau și o apărau.
și șapte sunt abominábile pentru sufletul lui:
17ochii semeți#6,17 Atitudinea ochilor revelează orgoliul inimii, viciul cel mai frecvent stigmatizat de profeți, întrucât este cel mai urât de Dumnezeu (cf. Is 2,12-17; 16,6; Ier 13,17; Ez 7,10 etc.)., limba mincinoasă,
mâinile care varsă sânge nevinovat#6,17 Omuciderea cu scopul jefuirii a fost condamnată și în Prov 1,11-19. Și profeții se ridică mereu împotriva acestui delict îngrozitor (cf. Ier 8,5.10; Ez 11,6; Os 4,2).,
18inima care plănuiește gânduri nelegiuite, picioarele care se grăbesc să alerge spre rău#6,18 Expresia revelează nesațul după bunurile altuia (cf. Prov 1,12-14; 4,16).,
19martorul mincinos#6,19 Nu este viciul limbii mincinoase din v. 12.17; aici este vorba despre prescrierea legii de a nu da mărturie falsă împotriva aproapelui (cf. Ex 20,16) și, în special, prescrierea din Lev 19,16, care interzice defăimarea aproapelui răspândind împotriva lui lucruri false, pentru a face să fie condamnat de tribunal. care suflă falsitate, cel care stârnește certuri între frați.
Evitarea adulterului
20Fiule, păzește porunca tatălui tău
și nu abandona legea mamei tale!
21Ține-le strâns la inima ta mereu
și leagă-le în jurul gâtului tău!
22Când vei umbla, ele te vor mângâia, când te vei culca, ele vor veghea asupra ta,
iar când te vei trezi, ele îți vor vorbi.
23Căci porunca este ca o candelă,
legea, ca o lumină
și reproșul disciplinei este calea vieții.
24Ele te vor feri de femeia rea#6,24 Ar putea fi o prostituată (cf. Prov 6,26; 7,10; 23,27; 29,3); dar aici pare mai apropiată contextului ideea unei femei căsătorite infidele (cf. Prov 2,16).,
de ademenirea limbii celei străine.
25Nu dori frumusețea ei în inima ta,
ca să nu te prindă cu pleoapele ei!
26Căci pentru o femeie desfrânată,
[se ajunge] doar la o bucată de pâine#6,26 Traducerea acestui verset nu este pe deplin satisfăcătoare. Ținând cont de traducerile vechi – greacă și latină – trebuie să se vadă aici o aluzie la consecințele grave pentru cel care comite adulterul, luând în considerație termenul de comparație ca fiind consecințele minore ale celui care frecventează o prostituată: aceasta este plătită cu un colț de pâine, în timp ce adultera duce la ruinarea completă, cum va fi explicat în versetele următoare.;
dar femeia cu soț vânează viața prețioasă#6,26 Este viața omului care a comis adulter cu femeia căsătorită..
27Poate un om să aibă foc în sân,
și hainele lui să nu se ardă?
28Sau poate cineva merge pe cărbuni aprinși, și picioarele sale să nu se frigă?
29Astfel este cu cel care intră
la femeia aproapelui său:
nu va fi curat nimeni care se atinge de ea#6,29 Argumentația se fundamentează pe consecințele grave și inevitabile ale adulterului. Încărcătura religioasă a vinovăției este trecută sub tăcere. Sunt evocate aici doar pedepsele date de legea împotriva acestei practici (Lev 20,10; Dt 22,22-23): numai răzbunarea soțului lezat trebuie temută (Prov 6,34-35)..
30Nu este disprețuit hoțul care fură
ca să se hrănească#6,30 Lit.: „să-și umple sufletul”. atunci când îi e foame#6,30 V. 30-31 sunt înțelese în două feluri diferite. Unii autori văd în ele un unic exemplu: cel care fură pentru a-și potoli foamea, chiar dacă este disprețuit (v. 30), plătește numai dacă este descoperit (v. 31); alții, în schimb, văd aici două exemple progresive: hoțul care fură, chiar dacă numai pentru a-și potoli foamea, este întotdeauna disprețuit (v. 30); totuși, când este descoperit, plătește mult (v. 31). În cel de-al doilea caz, ar reveni confruntarea între cel care merge la o prostituată și cel care merge la o femeie căsătorită, ca în exemplul din v. 26. În primul caz, vrea să se scoată în evidență că adulterul trebuie să fie atent la faptul că va fi în mod necesar descoperit sau că va trebui, în mod inevitabil, să plătească un preț imens pentru vinovăția sa..
31Dacă este găsit, plătește de șapte ori,
dă toată averea casei sale#6,31 Chiar dacă este scuzat din cauza foamei, hoțul trebuie să plătească cu dobândă. Ex 22,1-8 prevede restituirea dublă a bunului furat. „De șapte ori” este o cifră hiperbolică ce vrea să sublinieze importanța restituirii..
32Cel care comite adulter cu o femeie
este unul sărac la inimă.
Cine face aceasta își ruinează viața.
33Rană și dezonoare#6,33 Rana este consecința materială a adulterului. Nu este vorba de pedeapsa cu moartea, cum este prescris în codul mozaic (cf. Lev 20,10; Dt 22,22-24), nici de vreo altă pedeapsă corporală. Dezonoarea reprezintă disprețul pentru adulter și consecința socială în fața comunității. va afla
și rușinea lui nu se va șterge.
34Căci gelozia este furie pentru bărbat:
nu va cruța în ziua răzbunării.
35Nu se va uita la nicio răscumpărare#6,35 Lit.: „nu va ridica fața niciunui răscumpărător”.,
nu va accepta,
chiar dacă vei înmulți darurile. #11,15; 17,18; 20,16; 22,26-27; Sir 8,13; 29,14-20 #30,25 #10,26; 12,24; 13,4; 15,19; 18,9; 19,24; 20,4.13; 21,25; 22,13; 23,21; 24,30-34; 26,13-16 #24,33-34; Qoh 4,5 #6,19; 12,22; 26,24.25.28 #10,10; Sir 27,22 #29,1 #8,13; 15,25 #1,16 #14,5.25; 19,5; 21,28; 25,18; Dt 19,16-21 #1,8 #3,3 #3,24 #20,27 #10,17; 15,24 #2,16-19; 5,3-20 #7,10; 29,3 #2,16; 30,20 #27,4
Selectat acum:
Proverbe 6: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Proverbe 6
6
Cauțiunea dată din imprudență
1Fiule, dacă garantezi#6,1 Practica garantării nu constituie obiectul niciunui text legislativ în Biblie. Faptul este atestat totuși în Gen 43,9; 44,32; Is 38,14; Ps 119,122. Pentru gestul de „a bate palma”, cf. 2Rg 10,15. Ben Siràh aprobă garanția și o recomandă ca pe o faptă bună (Sir 29,14-20). pentru aproapele tău și bați palma ta cu un străin,
2dacă ești prins în capcană de cuvintele gurii tale, dacă ești legat de cuvintele gurii tale, 3fă aceasta imediat, fiule, și te vei salva, ținând cont că ai ajuns la mâna aproapelui tău:mergi, umilește-te și insistă la aproapele tău! 4Nu da somn ochilor tăi și nici ațipire, pleoapelor tale! 5Scapă ca o căprioară din mâna [lui], ca o pasăre, din mâna vânătorului#6,5 Lit.: „celui care vrea s-o prindă”.!
Leneșul și furnica#6,6 Tema lenei și imaginea furnicii, pentru a o stigmatiza, din cauza contrastului, este frecventă în literatura sapiențială biblică (cf. Prov 20,4.13; 22,13-16; 24,30-34; 30,24-25). Mai frecventă în literatura orientală, imaginea este cunoscută și folosită și în literaturile greacă și romană. Acest mașal pare să evoce o comunitate agrară, după cum sugerează apelul la timpul verii și la seceriș. Lenea este stigmatizată, întrucât duce în mod inevitabil la mizerie, cu toate consecințele sale.
6Du-te la furnică, leneșule#6,6 Leneș, în ebraică „ʿācēl”, este un cuvânt care se întâlnește numai în Cartea Proverbelor, unde apare de 11 ori.;
privește căile sale și fii înțelept!
7Ea nu are nici căpetenie,
nici supraveghetor și nici conducător.
8Dar ea pregătește vara hrana,
adună la seceriș mâncarea ei#6,8 LXX are: 8 „Își pregătește de cu vară merindea, provizii din belșug își strânge la vremea secerișului. 8a Să mergi la albină și învață cât este de muncitoare și ce lucru însemnat săvârșește. 8b Regii și oamenii de rând se folosesc de ostenelile ei pentru sănătate, dorită este de tot și preaslăvită. 8c Cu toate că-i slabă în putere, cinstind înțelepciunea, e în frunte”..
9Până când, leneșule, vei sta culcat?
Când te vei scula din somnul tău?
10Puțin somn, puțină ațipire,
puțină încrucișare a mâinilor
pentru odihnă#6,10 Lit.: „pentru culcare”. Este descrierea progresivă a pierderii timpului util pentru muncă până când se ajunge la situația care nu mai poate fi reparată, descrisă în versetul următor..
11Sărăcirea ta vine ca un vagabond#6,11 Lit.: „ca unul care umblă”. Mizeria este ca un tâlhar care își așteaptă victimele la pândă pe cale (cf. Ps 10,8-10; Lc 10,29-37).,
lipsa ta, ca un om înarmat#6,11 Lit.: „ca un om cu scut”..
Omul de nimic#6,12 Această categorie de oameni este o calamitate pentru comunitate; semănători de intrigi și de revolte pretutindeni, provoacă neîncrederea unora în alții (Ps 36,3-4; 55,7-15). Termenul, în ebraică, indică un om foarte rău și, în sens religios, nelegiuit.
12Omul de nimic, omul nelegiuit,
umblă cu perversitatea în gură,
13clipește din ochii săi, dă din picioare sale și face semne cu degetele lui#6,13 Sunt diferite moduri prin care omul poate să le arate altora gândurile sale, fără a se lăsa înțeleși de alții. Este descrierea omului ascuns, care dăunează fără ca să se lase văzut (Gen 43,28; Ex 15,25)..
14Lucruri perfide sunt în inima lui,
plănuiește răul tot timpul,
stârnește discordii.
15De aceea, dintr-odată va veni
nenorocirea lui,
într-o clipă va fi zdrobit
și nu va mai fi vindecare.
Șapte lucruri abominábile pentru Dumnezeu#6,16 Acest proverb numeric este compendiul viciilor care contrastează din punct de vedere religios, dar și uman, cu o concepție onestă despre viață. În același fel, și profeții au stigmatizat unul sau altul dintre aceste șapte vicii.
16Aceste șase [lucruri] le urăște Domnul#6,16 Maestrul de înțelepciune face aluzie clară la predica profetică și la legea lui Dumnezeu pe care profeții o susțineau și o apărau.
și șapte sunt abominábile pentru sufletul lui:
17ochii semeți#6,17 Atitudinea ochilor revelează orgoliul inimii, viciul cel mai frecvent stigmatizat de profeți, întrucât este cel mai urât de Dumnezeu (cf. Is 2,12-17; 16,6; Ier 13,17; Ez 7,10 etc.)., limba mincinoasă,
mâinile care varsă sânge nevinovat#6,17 Omuciderea cu scopul jefuirii a fost condamnată și în Prov 1,11-19. Și profeții se ridică mereu împotriva acestui delict îngrozitor (cf. Ier 8,5.10; Ez 11,6; Os 4,2).,
18inima care plănuiește gânduri nelegiuite, picioarele care se grăbesc să alerge spre rău#6,18 Expresia revelează nesațul după bunurile altuia (cf. Prov 1,12-14; 4,16).,
19martorul mincinos#6,19 Nu este viciul limbii mincinoase din v. 12.17; aici este vorba despre prescrierea legii de a nu da mărturie falsă împotriva aproapelui (cf. Ex 20,16) și, în special, prescrierea din Lev 19,16, care interzice defăimarea aproapelui răspândind împotriva lui lucruri false, pentru a face să fie condamnat de tribunal. care suflă falsitate, cel care stârnește certuri între frați.
Evitarea adulterului
20Fiule, păzește porunca tatălui tău
și nu abandona legea mamei tale!
21Ține-le strâns la inima ta mereu
și leagă-le în jurul gâtului tău!
22Când vei umbla, ele te vor mângâia, când te vei culca, ele vor veghea asupra ta,
iar când te vei trezi, ele îți vor vorbi.
23Căci porunca este ca o candelă,
legea, ca o lumină
și reproșul disciplinei este calea vieții.
24Ele te vor feri de femeia rea#6,24 Ar putea fi o prostituată (cf. Prov 6,26; 7,10; 23,27; 29,3); dar aici pare mai apropiată contextului ideea unei femei căsătorite infidele (cf. Prov 2,16).,
de ademenirea limbii celei străine.
25Nu dori frumusețea ei în inima ta,
ca să nu te prindă cu pleoapele ei!
26Căci pentru o femeie desfrânată,
[se ajunge] doar la o bucată de pâine#6,26 Traducerea acestui verset nu este pe deplin satisfăcătoare. Ținând cont de traducerile vechi – greacă și latină – trebuie să se vadă aici o aluzie la consecințele grave pentru cel care comite adulterul, luând în considerație termenul de comparație ca fiind consecințele minore ale celui care frecventează o prostituată: aceasta este plătită cu un colț de pâine, în timp ce adultera duce la ruinarea completă, cum va fi explicat în versetele următoare.;
dar femeia cu soț vânează viața prețioasă#6,26 Este viața omului care a comis adulter cu femeia căsătorită..
27Poate un om să aibă foc în sân,
și hainele lui să nu se ardă?
28Sau poate cineva merge pe cărbuni aprinși, și picioarele sale să nu se frigă?
29Astfel este cu cel care intră
la femeia aproapelui său:
nu va fi curat nimeni care se atinge de ea#6,29 Argumentația se fundamentează pe consecințele grave și inevitabile ale adulterului. Încărcătura religioasă a vinovăției este trecută sub tăcere. Sunt evocate aici doar pedepsele date de legea împotriva acestei practici (Lev 20,10; Dt 22,22-23): numai răzbunarea soțului lezat trebuie temută (Prov 6,34-35)..
30Nu este disprețuit hoțul care fură
ca să se hrănească#6,30 Lit.: „să-și umple sufletul”. atunci când îi e foame#6,30 V. 30-31 sunt înțelese în două feluri diferite. Unii autori văd în ele un unic exemplu: cel care fură pentru a-și potoli foamea, chiar dacă este disprețuit (v. 30), plătește numai dacă este descoperit (v. 31); alții, în schimb, văd aici două exemple progresive: hoțul care fură, chiar dacă numai pentru a-și potoli foamea, este întotdeauna disprețuit (v. 30); totuși, când este descoperit, plătește mult (v. 31). În cel de-al doilea caz, ar reveni confruntarea între cel care merge la o prostituată și cel care merge la o femeie căsătorită, ca în exemplul din v. 26. În primul caz, vrea să se scoată în evidență că adulterul trebuie să fie atent la faptul că va fi în mod necesar descoperit sau că va trebui, în mod inevitabil, să plătească un preț imens pentru vinovăția sa..
31Dacă este găsit, plătește de șapte ori,
dă toată averea casei sale#6,31 Chiar dacă este scuzat din cauza foamei, hoțul trebuie să plătească cu dobândă. Ex 22,1-8 prevede restituirea dublă a bunului furat. „De șapte ori” este o cifră hiperbolică ce vrea să sublinieze importanța restituirii..
32Cel care comite adulter cu o femeie
este unul sărac la inimă.
Cine face aceasta își ruinează viața.
33Rană și dezonoare#6,33 Rana este consecința materială a adulterului. Nu este vorba de pedeapsa cu moartea, cum este prescris în codul mozaic (cf. Lev 20,10; Dt 22,22-24), nici de vreo altă pedeapsă corporală. Dezonoarea reprezintă disprețul pentru adulter și consecința socială în fața comunității. va afla
și rușinea lui nu se va șterge.
34Căci gelozia este furie pentru bărbat:
nu va cruța în ziua răzbunării.
35Nu se va uita la nicio răscumpărare#6,35 Lit.: „nu va ridica fața niciunui răscumpărător”.,
nu va accepta,
chiar dacă vei înmulți darurile. #11,15; 17,18; 20,16; 22,26-27; Sir 8,13; 29,14-20 #30,25 #10,26; 12,24; 13,4; 15,19; 18,9; 19,24; 20,4.13; 21,25; 22,13; 23,21; 24,30-34; 26,13-16 #24,33-34; Qoh 4,5 #6,19; 12,22; 26,24.25.28 #10,10; Sir 27,22 #29,1 #8,13; 15,25 #1,16 #14,5.25; 19,5; 21,28; 25,18; Dt 19,16-21 #1,8 #3,3 #3,24 #20,27 #10,17; 15,24 #2,16-19; 5,3-20 #7,10; 29,3 #2,16; 30,20 #27,4
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași