Apocalipsul 19
19
Imnul victoriei
1După aceea, am auzit ca un glas puternic al unei mari mulțimi, care spunea în cer:
„Aleluia!#19,1 Cuvânt de origine ebraică cu sensul: „Lăudați-l pe Domnul!”. Este o aclamație liturgică specifică „psalmilor aleluiatici” (Ps 104–106; 110–112; 113–118; 134–135; 145–150 după LXX). În Noul Testament apare numai în acest capitol.
Mântuirea, gloria și puterea
sunt ale Dumnezeului nostru,
2căci judecățile lui sunt adevărate și drepte.
El a judecat-o pe desfrânata cea mare
care, prin desfrânarea ei,
a corupt pământul
și a răzbunat sângele slujitorilor săi
din mâinile ei”#19,2 Sistemul Babilònului nu este doar ostil lui Dumnezeu și lui Cristos, ci este violent și intolerant față de slujitorii Domnului cărora le sustrage viața („sângele”)..
3Și au zis a doua oară:
„Aleluia!
Și fumul ei se ridică în vecii vecilor”.
4Atunci, cei douăzeci și patru de bătrâni și cele patru ființe s-au aruncat#19,4 Lit.: „au căzut”. [cu fața la pământ] și l-au adorat pe Domnul care șade pe tron, spunând:
„Amin! Aleluia!”.
Ospățul de nuntă al Mielului
5Și a ieșit un glas de la tron,
spunând:
„Lăudați-l pe Dumnezeul nostru,
toți slujitorii lui
și voi cei care vă temeți de el,
mici și mari!”.
6Și am auzit [ceva] ca glasul unei mulțimi numeroase, ca vuietul unor ape multe și ca sunetul unui tunet puternic, spunând:
„Aleluia!
Pentru că [și-a început] domnia
Domnul Dumnezeul nostru,
Cel Atotputernic,
7să ne bucurăm și să ne veselim
și să-i dăm glorie,
pentru că a început#19,7 Lit.: „a venit”. nunta Mielului,
iar Mireasa lui s-a pregătit!
8Și i s-a dat ei să se îmbrace
cu in fin, strălucitor, imaculat.
Căci inul fin sunt faptele drepte
ale sfinților”.
9Și mi-a zis: „Scrie: fericiți cei chemați la ospățul de nuntă al Mielului!”. Apoi mi-a zis: „Acestea sunt cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu”. 10Atunci am căzut înaintea picioarelor lui ca să mă prostern înaintea lui. Dar el mi-a zis: „Vezi să nu faci asta! Sunt și eu un slujitor împreună cu tine și cu frații tăi care au mărturia lui Isus. Pe Dumnezeu să-l adori!”. De fapt, mărturia lui Isus este duhul profeției.
VENIREA LUI CRISTOS ȘI ÎMPLINIREA ISTORIEI
Victoria lui Cristos
11Atunci am văzut cerul deschis. Și, iată, un cal alb! Cel care ședea pe el este numit „Credincios” și „Vrednic de crezare”#19,11 Lit.: „adevărat”.. El judecă și luptă cu dreptate. 12Ochii lui sunt ca flacăra focului, iar pe cap are multe diademe. El are un nume scris pe care nimeni nu-l cunoaște, în afară de el. 13Este îmbrăcat cu haină înmuiată în sânge, iar numele lui este#19,13 Lit.: „este chemat”. „Cuvântul lui Dumnezeu”. 14Oștirile din cer, îmbrăcate cu in fin, alb, imaculat, îl urmează pe cai albi. 15Din gura lui iese o sabie ascuțită ca să lovească națiunile cu ea. El le va păstori cu un sceptru de fier și va stoarce teascul vinului mâniei aprinse a lui Dumnezeu cel Atotputernic. 16Pe haină și pe coapsă el are scris un nume: „Regele regilor și Domnul domnilor”.
17Apoi, am văzut un înger stând [în picioare] pe soare. El a strigat cu glas puternic, spunând tuturor păsărilor care zboară în partea cea mai înaltă a cerului: „Veniți! Adunați-vă la ospățul cel mare al lui Dumnezeu 18ca să mâncați cărnurile regilor și cărnurile comandanților de oști, cărnurile celor puternici, ale cailor și ale celor care îi călăresc#19,18 Lit.: „care șed”., cărnurile tuturor celor liberi și ale sclavilor, ale celor mici și ale celor mari”.
19Și am văzut Fiara, regii pământului și oștirile lor adunate ca să facă război împotriva Călărețului#19,19 Lit.: „care șade”. și oștirii lui. 20Dar Fiara a fost prinsă și, împreună cu ea, și pseudo-profetul care făcea semne înaintea sa prin care îi înșela pe cei care primiseră indiciul Fiarei și pe cei care se prosternaseră înaintea chipului ei. Amândoi au fost aruncați de vii în lacul cu foc aprins cu pucioasă. 21Iar ceilalți au fost uciși de sabia Călărețului#19,21 Lit.: „care șade”., cea care ieșea din gura lui, și toate păsările s-au săturat din cărnurile lor. #16,6-7; 18,20 #6,10; 11,18; 18,24 #Is 34,10 #Ap 14,11 #Ps 135,1 #Ps 115,13 #11,17 #21,2.9 #Is 61,10 #Mt 22,1-14 #1,5; #3,7.14 #Dan 10,6 #Ap 1,14; 2,18 #2,17 #In 1,1 #In 18,36 #2,27;12,5 #Ps 2,9 #14,9 #17,14 #Dt 10,17 #1Tim 6,15 #16,14.16; 17,12-14 #13,13-17 #Dan 7,11
Selectat acum:
Apocalipsul 19: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Apocalipsul 19
19
Imnul victoriei
1După aceea, am auzit ca un glas puternic al unei mari mulțimi, care spunea în cer:
„Aleluia!#19,1 Cuvânt de origine ebraică cu sensul: „Lăudați-l pe Domnul!”. Este o aclamație liturgică specifică „psalmilor aleluiatici” (Ps 104–106; 110–112; 113–118; 134–135; 145–150 după LXX). În Noul Testament apare numai în acest capitol.
Mântuirea, gloria și puterea
sunt ale Dumnezeului nostru,
2căci judecățile lui sunt adevărate și drepte.
El a judecat-o pe desfrânata cea mare
care, prin desfrânarea ei,
a corupt pământul
și a răzbunat sângele slujitorilor săi
din mâinile ei”#19,2 Sistemul Babilònului nu este doar ostil lui Dumnezeu și lui Cristos, ci este violent și intolerant față de slujitorii Domnului cărora le sustrage viața („sângele”)..
3Și au zis a doua oară:
„Aleluia!
Și fumul ei se ridică în vecii vecilor”.
4Atunci, cei douăzeci și patru de bătrâni și cele patru ființe s-au aruncat#19,4 Lit.: „au căzut”. [cu fața la pământ] și l-au adorat pe Domnul care șade pe tron, spunând:
„Amin! Aleluia!”.
Ospățul de nuntă al Mielului
5Și a ieșit un glas de la tron,
spunând:
„Lăudați-l pe Dumnezeul nostru,
toți slujitorii lui
și voi cei care vă temeți de el,
mici și mari!”.
6Și am auzit [ceva] ca glasul unei mulțimi numeroase, ca vuietul unor ape multe și ca sunetul unui tunet puternic, spunând:
„Aleluia!
Pentru că [și-a început] domnia
Domnul Dumnezeul nostru,
Cel Atotputernic,
7să ne bucurăm și să ne veselim
și să-i dăm glorie,
pentru că a început#19,7 Lit.: „a venit”. nunta Mielului,
iar Mireasa lui s-a pregătit!
8Și i s-a dat ei să se îmbrace
cu in fin, strălucitor, imaculat.
Căci inul fin sunt faptele drepte
ale sfinților”.
9Și mi-a zis: „Scrie: fericiți cei chemați la ospățul de nuntă al Mielului!”. Apoi mi-a zis: „Acestea sunt cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu”. 10Atunci am căzut înaintea picioarelor lui ca să mă prostern înaintea lui. Dar el mi-a zis: „Vezi să nu faci asta! Sunt și eu un slujitor împreună cu tine și cu frații tăi care au mărturia lui Isus. Pe Dumnezeu să-l adori!”. De fapt, mărturia lui Isus este duhul profeției.
VENIREA LUI CRISTOS ȘI ÎMPLINIREA ISTORIEI
Victoria lui Cristos
11Atunci am văzut cerul deschis. Și, iată, un cal alb! Cel care ședea pe el este numit „Credincios” și „Vrednic de crezare”#19,11 Lit.: „adevărat”.. El judecă și luptă cu dreptate. 12Ochii lui sunt ca flacăra focului, iar pe cap are multe diademe. El are un nume scris pe care nimeni nu-l cunoaște, în afară de el. 13Este îmbrăcat cu haină înmuiată în sânge, iar numele lui este#19,13 Lit.: „este chemat”. „Cuvântul lui Dumnezeu”. 14Oștirile din cer, îmbrăcate cu in fin, alb, imaculat, îl urmează pe cai albi. 15Din gura lui iese o sabie ascuțită ca să lovească națiunile cu ea. El le va păstori cu un sceptru de fier și va stoarce teascul vinului mâniei aprinse a lui Dumnezeu cel Atotputernic. 16Pe haină și pe coapsă el are scris un nume: „Regele regilor și Domnul domnilor”.
17Apoi, am văzut un înger stând [în picioare] pe soare. El a strigat cu glas puternic, spunând tuturor păsărilor care zboară în partea cea mai înaltă a cerului: „Veniți! Adunați-vă la ospățul cel mare al lui Dumnezeu 18ca să mâncați cărnurile regilor și cărnurile comandanților de oști, cărnurile celor puternici, ale cailor și ale celor care îi călăresc#19,18 Lit.: „care șed”., cărnurile tuturor celor liberi și ale sclavilor, ale celor mici și ale celor mari”.
19Și am văzut Fiara, regii pământului și oștirile lor adunate ca să facă război împotriva Călărețului#19,19 Lit.: „care șade”. și oștirii lui. 20Dar Fiara a fost prinsă și, împreună cu ea, și pseudo-profetul care făcea semne înaintea sa prin care îi înșela pe cei care primiseră indiciul Fiarei și pe cei care se prosternaseră înaintea chipului ei. Amândoi au fost aruncați de vii în lacul cu foc aprins cu pucioasă. 21Iar ceilalți au fost uciși de sabia Călărețului#19,21 Lit.: „care șade”., cea care ieșea din gura lui, și toate păsările s-au săturat din cărnurile lor. #16,6-7; 18,20 #6,10; 11,18; 18,24 #Is 34,10 #Ap 14,11 #Ps 135,1 #Ps 115,13 #11,17 #21,2.9 #Is 61,10 #Mt 22,1-14 #1,5; #3,7.14 #Dan 10,6 #Ap 1,14; 2,18 #2,17 #In 1,1 #In 18,36 #2,27;12,5 #Ps 2,9 #14,9 #17,14 #Dt 10,17 #1Tim 6,15 #16,14.16; 17,12-14 #13,13-17 #Dan 7,11
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași