Zaharia 8
8
Perspective mesianice de mântuire
1A fost cuvântul Domnului Sabaót, zicând: 2așa spune Domnul Sabaót: „Am o gelozie mare pentru Sión și sunt gelos pentru el cu mânie mare”#8,2 Gelozia Domnului este în opoziție cu mânia sa (cf. Zah 1,15; 7,12). După cum mânia divină este originea tuturor relelor rezervate de Dumnezeu poporului său, tot la fel gelozia este izvorul întregului bine și al tuturor promisiunilor. Cu această diferență: răul este consecința vinovățiilor lui Israèl, în timp ce mânia divină este doar manifestarea; binele, în schimb, are ca izvor exclusiv milostivirea și iubirea Domnului care îl determină să îndepărteze de la poporul său tot ce este rău, chiar dacă obiectul geloziei Domnului este Siònul. De fapt, aici este vorba de reconstrucția acestuia, fără de care poporul nu ar fi o realitate politică și socială.. 3Așa zice Domnul: „Mă întorc în Sión și vreau să locuiesc în mijlocul Ierusalímului. Ierusalímul se va chema «Cetate a adevărului», iar muntele Domnului Sabaót, «Munte sfânt»#8,3 Muntele Domnului este muntele pe care este construit Ierusalímul (cf. Is 2,3; Ez 28,16; Mih 4,1-2). Muntele sfânt este apelativul noului Ierusalím, întrucât în el se află locuința Domnului, dar la acest titlu acum se adaugă și cel al sfințeniei locuitorilor săi, întrucât descendența nouă este sfântă, adică fidelă lui Dumnezeu (cf. Is 6,13; 11,9; 24,23; 27,13; Ier 31,23; Ez 17,23; Il 2,1; 4,17; Ps 2,6; 15,1 etc.).”. 4Așa spune Domnul Sabaót: „Vor sta din nou bătrâni și bătrâne în piețele din Ierusalím, fiecare cu bastonul său în mână, pentru multe zile#8,4 Este semnul vieții liniștite și bine orânduite a cetății. Pare să fi dispărut și limita vârstei omului, stabilită după potop (cf. Gen 6,3; Ps 90,10).. 5Piețele cetății se vor umple de băieți și fete care se vor juca în piețele sale”. 6Așa zice Domnul Sabaót: „Dacă este minunat#8,6 Expresia se folosește pentru un eveniment atât de extraordinar, încât apare incredibil. Astfel a fost vestirea nașterii unui fiu din Abraham și Sara (cf. Gen 17,15-19; 18,9-12) și din Elisabèta și Zaharía (cf. Lc 1,18). Dar pentru Dumnezeu, niciun eveniment nu este atât de mare încât el să nu-l poată săvârși (cf. Gen 18,14; Lc 1,37). în ochii restului acestui popor în zilele acelea, chiar și în ochii mei va fi minunat” – oracolul Domnului Sabaót.
7Așa spune Domnul Sabaót:
„Iată, eu îl salvez pe poporul meu
din țara de unde răsare
și din țara de unde apune soarele#8,7 Așadar, nu mai este vorba de întoarcerea exilaților din Babilòn, ca în Zah 2,10-11, ci de recompunerea poporului în întregimea lui. Zaharía se plasează mult mai departe și se gândește nu numai la reconstruirea materială a comunității, ci și la sfințirea ei..
8Îi voi aduce înapoi și vor locui în mijlocul Ierusalímului.
Ei vor fi poporul meu
și eu voi fi Dumnezeul lor
în adevăr și dreptate”.
9Așa zice Domnul Sabaót: „Întăriți-vă mâinile#8,9 Nu numai în sens metaforic, așa cum se întâmplă în alte locuri, pentru a îndemna pe cineva la curaj și la speranță (cf. Jud 7,11; 2Sam 2,7; Ez 22,14), ci în sens real, fiind vorba de lucrările de construcție la templu (cf. Zah 4,9-10; Ag 2,4)., voi, cei care veți asculta în zilele acelea cuvintele acestea din gura profeților care erau în ziua când s-a pus temelia#8,9 Nu este vorba de începutul îndepărtat în timp (538 î.C.), chiar dacă îndată după aceea au fost suspendate lucrările (cf. Esd 3,8-12), ci este vorba de anul al doilea al lui Dàrius, ziua a douăzeci și patra a lunii a șasea, adică 15 august din anul 520 î.C. (cf. Ag 1,15; 2,4). casei Domnului Sabaót ca să reclădească templul!
10Căci înainte de zilele acelea,
nu era răsplată pentru om
și nu era răsplată pentru animale.
Pentru cel care ieșea
și pentru cel care intra,
nu era pace din cauza potrivnicului
când eu i-am trimis pe oameni
fiecare împotriva aproapelui său.
11Acum, nu voi fi ca în zilele de odinioară
pentru restul acestui popor”
– oracolul Domnului Sabaót.
12„Este o sămânță de pace:
via va da rodul ei, pământul va da
produsele sale și cerul va da roua sa.
Voi face ca restul acestui popor
să moștenească toate acestea.
13După cum ați fost un blestem printre popoare, casă a lui Iúda și casă a lui Israél#8,13 Expresia revelează faptul reunificării post-exilice a celor două regate, separate înainte de exil. Este un semn al pacificării realizate de Domnul (cf. Zah 8,12)., tot așa vă voi salva și veți fi o binecuvântare. Nu vă temeți și întăriți-vă mâinile!”.
14Căci așa spune Domnul Sabaót: „După cum am plănuit să vă fac rău când m-au mâniat părinții voștri – spune Domnul Sabaót – și nu m-am îndurat, 15tot așa mă voi întoarce să plănuiesc în zilele acelea să fac bine#8,15 Văzând angajarea restului poporului de a duce la capăt reconstrucția templului (cf. Ag 1,12-14), Dumnezeu și-a schimbat atitudinea față de popor (cf. Zah 8,9-10). Ierusalímului și casei lui Iúda. Nu vă temeți!
16Aceste lucruri să le faceți: fiecare să spună adevărul aproapelui său și după adevăr și judecată de pace să faceți#8,16 Lit.: „să judecați”. la porțile voastre! 17Nimeni să nu plănuiască răul în inima sa împotriva aproapelui său și să nu iubiți jurământul fals! Pentru că toate acestea sunt cele pe care le urăsc” – oracolul Domnului.
Răspuns la întrebarea despre post
18Cuvântul Domnului Sabaót a fost către mine, zicând:
19așa zice Domnul Sabaót: „Postul [lunilor] a patra, a cincea, a șaptea și a zecea#8,19 Delegația din Babilòn ceruse răspuns numai pentru postul din luna a cincea (cf. Zah 7,3), probabil pentru că era cel mai important. Însă problema era valabilă pentru toate celelalte practici asemănătoare. Postul din luna a patra era fixat pentru ziua a noua spre a comemora spărtura făcută în zidul Ierusalímului în anul 587 î.C. (cf. 2Rg 25,3; Ier 52,6-7). Postul din luna a zecea comemora începutul asedierii cetății, spre sfârșitul lunii decembrie a anului 589 î.C. (cf. 2Rg 25,1; Ier 39,1). vor fi pentru casa lui Iúda bucurie și veselie și sărbători frumoase#8,19 Calendarul liturgic cunoaște trei solemnități în luna a șaptea: Sărbătoarea Aclamării în ziua întâi (cf. Num 29,1-6); Sărbătoarea Corturilor, care dura o săptămână (cf. Num 29,12-39), între 15 și 22 ale lunii; Ziua Ispășirii în ziua a zecea a lunii (cf. Num 29,7-11).. Iubiți adevărul și pacea!#8,19 Promisiunile divine sunt condiționate de fidelitatea poporului față de învățătura profeților. Prima condiție se referă la v. 16, a doua, la v. 12 și 16.”.
Perspective de mântuire
20Așa spune Domnul Sabaót: „Vor mai veni popoare și locuitori din multe cetăți. 21Vor merge locuitorii uneia către cealaltă și vor zice: «Să mergem să îmbunăm fața Domnului și să-l căutăm pe Domnul Sabaót!». «Vreau să merg și eu». 22Vor veni popoare multe și neamuri puternice să-l caute pe Domnul Sabaót în Ierusalím și să îmbuneze fața Domnului”#8,22 Promisiune de mărire a poporului ales prin agregarea păgânilor. Rămâne totuși o anumită limitare în gândirea universalistă prin faptul că toți trebuie să se concentreze la Ierusalím..
23Așa zice Domnul Sabaót: „În zilele acelea, se vor întări zece#8,23 În Biblie, cifra 10 reprezintă în mod simbolic atât un grup numeros (Lev 22,26), cât și un grup constituit (cf. Jud 6,27; Rut 4,2; 2Rg 25,25). Noii aderenți la cultul lui Yhwh vin numeroși și în grupuri compacte. oameni dintre toate limbile neamurilor și se vor prinde de poala#8,23 Lit.: „aripa”. [hainei] unui iudeu#8,23 Termenul este tardiv în Biblie. Nu este folosit în mod obișnuit decât începând cu Nehemía și Estera (Neh 1,2; Est 2,5; 3,6.10.13)., zicând: «Vrem să mergem împreună cu voi, căci am auzit că Dumnezeu este cu voi!»”. #1,14 #Is 62,12 #Is 65,20 #Gen 18,14; Ier 32,27; Is 50,2; Lc 1,37 #Ier 31,33; Ez 37,23 #Ag 2,15 #Ag 2,19 #Ef 4,25 #5,3 #Is 60,20; Ps 90,15 #Is 2,2
Selectat acum:
Zaharia 8: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Zaharia 8
8
Perspective mesianice de mântuire
1A fost cuvântul Domnului Sabaót, zicând: 2așa spune Domnul Sabaót: „Am o gelozie mare pentru Sión și sunt gelos pentru el cu mânie mare”#8,2 Gelozia Domnului este în opoziție cu mânia sa (cf. Zah 1,15; 7,12). După cum mânia divină este originea tuturor relelor rezervate de Dumnezeu poporului său, tot la fel gelozia este izvorul întregului bine și al tuturor promisiunilor. Cu această diferență: răul este consecința vinovățiilor lui Israèl, în timp ce mânia divină este doar manifestarea; binele, în schimb, are ca izvor exclusiv milostivirea și iubirea Domnului care îl determină să îndepărteze de la poporul său tot ce este rău, chiar dacă obiectul geloziei Domnului este Siònul. De fapt, aici este vorba de reconstrucția acestuia, fără de care poporul nu ar fi o realitate politică și socială.. 3Așa zice Domnul: „Mă întorc în Sión și vreau să locuiesc în mijlocul Ierusalímului. Ierusalímul se va chema «Cetate a adevărului», iar muntele Domnului Sabaót, «Munte sfânt»#8,3 Muntele Domnului este muntele pe care este construit Ierusalímul (cf. Is 2,3; Ez 28,16; Mih 4,1-2). Muntele sfânt este apelativul noului Ierusalím, întrucât în el se află locuința Domnului, dar la acest titlu acum se adaugă și cel al sfințeniei locuitorilor săi, întrucât descendența nouă este sfântă, adică fidelă lui Dumnezeu (cf. Is 6,13; 11,9; 24,23; 27,13; Ier 31,23; Ez 17,23; Il 2,1; 4,17; Ps 2,6; 15,1 etc.).”. 4Așa spune Domnul Sabaót: „Vor sta din nou bătrâni și bătrâne în piețele din Ierusalím, fiecare cu bastonul său în mână, pentru multe zile#8,4 Este semnul vieții liniștite și bine orânduite a cetății. Pare să fi dispărut și limita vârstei omului, stabilită după potop (cf. Gen 6,3; Ps 90,10).. 5Piețele cetății se vor umple de băieți și fete care se vor juca în piețele sale”. 6Așa zice Domnul Sabaót: „Dacă este minunat#8,6 Expresia se folosește pentru un eveniment atât de extraordinar, încât apare incredibil. Astfel a fost vestirea nașterii unui fiu din Abraham și Sara (cf. Gen 17,15-19; 18,9-12) și din Elisabèta și Zaharía (cf. Lc 1,18). Dar pentru Dumnezeu, niciun eveniment nu este atât de mare încât el să nu-l poată săvârși (cf. Gen 18,14; Lc 1,37). în ochii restului acestui popor în zilele acelea, chiar și în ochii mei va fi minunat” – oracolul Domnului Sabaót.
7Așa spune Domnul Sabaót:
„Iată, eu îl salvez pe poporul meu
din țara de unde răsare
și din țara de unde apune soarele#8,7 Așadar, nu mai este vorba de întoarcerea exilaților din Babilòn, ca în Zah 2,10-11, ci de recompunerea poporului în întregimea lui. Zaharía se plasează mult mai departe și se gândește nu numai la reconstruirea materială a comunității, ci și la sfințirea ei..
8Îi voi aduce înapoi și vor locui în mijlocul Ierusalímului.
Ei vor fi poporul meu
și eu voi fi Dumnezeul lor
în adevăr și dreptate”.
9Așa zice Domnul Sabaót: „Întăriți-vă mâinile#8,9 Nu numai în sens metaforic, așa cum se întâmplă în alte locuri, pentru a îndemna pe cineva la curaj și la speranță (cf. Jud 7,11; 2Sam 2,7; Ez 22,14), ci în sens real, fiind vorba de lucrările de construcție la templu (cf. Zah 4,9-10; Ag 2,4)., voi, cei care veți asculta în zilele acelea cuvintele acestea din gura profeților care erau în ziua când s-a pus temelia#8,9 Nu este vorba de începutul îndepărtat în timp (538 î.C.), chiar dacă îndată după aceea au fost suspendate lucrările (cf. Esd 3,8-12), ci este vorba de anul al doilea al lui Dàrius, ziua a douăzeci și patra a lunii a șasea, adică 15 august din anul 520 î.C. (cf. Ag 1,15; 2,4). casei Domnului Sabaót ca să reclădească templul!
10Căci înainte de zilele acelea,
nu era răsplată pentru om
și nu era răsplată pentru animale.
Pentru cel care ieșea
și pentru cel care intra,
nu era pace din cauza potrivnicului
când eu i-am trimis pe oameni
fiecare împotriva aproapelui său.
11Acum, nu voi fi ca în zilele de odinioară
pentru restul acestui popor”
– oracolul Domnului Sabaót.
12„Este o sămânță de pace:
via va da rodul ei, pământul va da
produsele sale și cerul va da roua sa.
Voi face ca restul acestui popor
să moștenească toate acestea.
13După cum ați fost un blestem printre popoare, casă a lui Iúda și casă a lui Israél#8,13 Expresia revelează faptul reunificării post-exilice a celor două regate, separate înainte de exil. Este un semn al pacificării realizate de Domnul (cf. Zah 8,12)., tot așa vă voi salva și veți fi o binecuvântare. Nu vă temeți și întăriți-vă mâinile!”.
14Căci așa spune Domnul Sabaót: „După cum am plănuit să vă fac rău când m-au mâniat părinții voștri – spune Domnul Sabaót – și nu m-am îndurat, 15tot așa mă voi întoarce să plănuiesc în zilele acelea să fac bine#8,15 Văzând angajarea restului poporului de a duce la capăt reconstrucția templului (cf. Ag 1,12-14), Dumnezeu și-a schimbat atitudinea față de popor (cf. Zah 8,9-10). Ierusalímului și casei lui Iúda. Nu vă temeți!
16Aceste lucruri să le faceți: fiecare să spună adevărul aproapelui său și după adevăr și judecată de pace să faceți#8,16 Lit.: „să judecați”. la porțile voastre! 17Nimeni să nu plănuiască răul în inima sa împotriva aproapelui său și să nu iubiți jurământul fals! Pentru că toate acestea sunt cele pe care le urăsc” – oracolul Domnului.
Răspuns la întrebarea despre post
18Cuvântul Domnului Sabaót a fost către mine, zicând:
19așa zice Domnul Sabaót: „Postul [lunilor] a patra, a cincea, a șaptea și a zecea#8,19 Delegația din Babilòn ceruse răspuns numai pentru postul din luna a cincea (cf. Zah 7,3), probabil pentru că era cel mai important. Însă problema era valabilă pentru toate celelalte practici asemănătoare. Postul din luna a patra era fixat pentru ziua a noua spre a comemora spărtura făcută în zidul Ierusalímului în anul 587 î.C. (cf. 2Rg 25,3; Ier 52,6-7). Postul din luna a zecea comemora începutul asedierii cetății, spre sfârșitul lunii decembrie a anului 589 î.C. (cf. 2Rg 25,1; Ier 39,1). vor fi pentru casa lui Iúda bucurie și veselie și sărbători frumoase#8,19 Calendarul liturgic cunoaște trei solemnități în luna a șaptea: Sărbătoarea Aclamării în ziua întâi (cf. Num 29,1-6); Sărbătoarea Corturilor, care dura o săptămână (cf. Num 29,12-39), între 15 și 22 ale lunii; Ziua Ispășirii în ziua a zecea a lunii (cf. Num 29,7-11).. Iubiți adevărul și pacea!#8,19 Promisiunile divine sunt condiționate de fidelitatea poporului față de învățătura profeților. Prima condiție se referă la v. 16, a doua, la v. 12 și 16.”.
Perspective de mântuire
20Așa spune Domnul Sabaót: „Vor mai veni popoare și locuitori din multe cetăți. 21Vor merge locuitorii uneia către cealaltă și vor zice: «Să mergem să îmbunăm fața Domnului și să-l căutăm pe Domnul Sabaót!». «Vreau să merg și eu». 22Vor veni popoare multe și neamuri puternice să-l caute pe Domnul Sabaót în Ierusalím și să îmbuneze fața Domnului”#8,22 Promisiune de mărire a poporului ales prin agregarea păgânilor. Rămâne totuși o anumită limitare în gândirea universalistă prin faptul că toți trebuie să se concentreze la Ierusalím..
23Așa zice Domnul Sabaót: „În zilele acelea, se vor întări zece#8,23 În Biblie, cifra 10 reprezintă în mod simbolic atât un grup numeros (Lev 22,26), cât și un grup constituit (cf. Jud 6,27; Rut 4,2; 2Rg 25,25). Noii aderenți la cultul lui Yhwh vin numeroși și în grupuri compacte. oameni dintre toate limbile neamurilor și se vor prinde de poala#8,23 Lit.: „aripa”. [hainei] unui iudeu#8,23 Termenul este tardiv în Biblie. Nu este folosit în mod obișnuit decât începând cu Nehemía și Estera (Neh 1,2; Est 2,5; 3,6.10.13)., zicând: «Vrem să mergem împreună cu voi, căci am auzit că Dumnezeu este cu voi!»”. #1,14 #Is 62,12 #Is 65,20 #Gen 18,14; Ier 32,27; Is 50,2; Lc 1,37 #Ier 31,33; Ez 37,23 #Ag 2,15 #Ag 2,19 #Ef 4,25 #5,3 #Is 60,20; Ps 90,15 #Is 2,2
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași