1 Corinteni 13
13
Imnul dragostei
1Dacă aş vorbi în limbile oamenilor
şi ale îngerilor,
dar dragoste nu am,
sunt doar aramă care sună
sau un chimval zăngănitor.
2Chiar de-aş avea şi darul profeţiei
şi aş cunoaşte toate tainele şi toată cunoştinţa,
de aş avea toată credinţa
încât să mut din loc şi munţii,
dar dragoste nu am,
nimic nu sunt.
3Chiar de mi-aş împărţi toată averea
şi trupul meu dacă l-aş da
să fie ars#Alte manuscrise au: „să mă mândresc”.,
dar dragoste nu am,
nu-mi foloseşte la nimic.
4Căci dragostea rabdă-ndelung,
ea se milostiveşte;
dragostea nu pizmuieşte,
nu se făleşte, nu se mândreşte.
5Nu e fără cuviinţă,
nu caută câştigul său,
ea nu se mânie
şi nici nu se gândeşte la rău,
6ea nu se bucură de nedreptate,
ci dragostea se bucură de adevăr.
7Toate le-ndură, toate le crede,
toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
8Dragostea nu piere niciodată.
Cât despre profeţii, vor înceta,
iar limbile – vor amuţi,
cunoaşterea se va sfârşi.
9Căci noi cunoaştem doar în parte
şi profeţim „în parte”.
10Când va veni însă ce e desăvârşit,
ce este doar „în parte” se va sfârşi.
11Pe când eram copil,
vorbeam ca un copil,
gândeam ca un copil,
şi judecam ca un copil;
când am ajuns bărbat,
am încheiat
purtarea de copil.
12Acum vedem ca prin oglindă,
în chip nedesluşit,
dar vom vedea odată faţă către faţă.
Acum cunosc numai în parte,
atunci voi cunoaşte deplin,
aşa cum şi eu am fost
pe deplin cunoscut.
13Acum rămân acestea trei:
credinţa, nădejdea şi dragostea.
Dar cea mai mare dintre ele
e dragostea.
Selectat acum:
1 Corinteni 13: BINT09
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Noul Testament Interconfesional © Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2010.
Interconfessional New Testament © Interconfessional Bible Society in Romania, 2010.
1 Corinteni 13
13
Imnul dragostei
1Dacă aş vorbi în limbile oamenilor
şi ale îngerilor,
dar dragoste nu am,
sunt doar aramă care sună
sau un chimval zăngănitor.
2Chiar de-aş avea şi darul profeţiei
şi aş cunoaşte toate tainele şi toată cunoştinţa,
de aş avea toată credinţa
încât să mut din loc şi munţii,
dar dragoste nu am,
nimic nu sunt.
3Chiar de mi-aş împărţi toată averea
şi trupul meu dacă l-aş da
să fie ars#Alte manuscrise au: „să mă mândresc”.,
dar dragoste nu am,
nu-mi foloseşte la nimic.
4Căci dragostea rabdă-ndelung,
ea se milostiveşte;
dragostea nu pizmuieşte,
nu se făleşte, nu se mândreşte.
5Nu e fără cuviinţă,
nu caută câştigul său,
ea nu se mânie
şi nici nu se gândeşte la rău,
6ea nu se bucură de nedreptate,
ci dragostea se bucură de adevăr.
7Toate le-ndură, toate le crede,
toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
8Dragostea nu piere niciodată.
Cât despre profeţii, vor înceta,
iar limbile – vor amuţi,
cunoaşterea se va sfârşi.
9Căci noi cunoaştem doar în parte
şi profeţim „în parte”.
10Când va veni însă ce e desăvârşit,
ce este doar „în parte” se va sfârşi.
11Pe când eram copil,
vorbeam ca un copil,
gândeam ca un copil,
şi judecam ca un copil;
când am ajuns bărbat,
am încheiat
purtarea de copil.
12Acum vedem ca prin oglindă,
în chip nedesluşit,
dar vom vedea odată faţă către faţă.
Acum cunosc numai în parte,
atunci voi cunoaşte deplin,
aşa cum şi eu am fost
pe deplin cunoscut.
13Acum rămân acestea trei:
credinţa, nădejdea şi dragostea.
Dar cea mai mare dintre ele
e dragostea.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Noul Testament Interconfesional © Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2010.
Interconfessional New Testament © Interconfessional Bible Society in Romania, 2010.