2 Corinteni 5
5
1Căci ştim că, deşi cortul nostru va fi distrus, adică această casă pământească, avem o locuinţă de la Dumnezeu în ceruri, o casă veşnică şi nefăcută de mână omenească. 2De aceea suspinăm în coliba aceasta, dorind cu ardoare să ne înveşmântăm cu locuinţa noastră din cer, 3desigur, dacă vom fi găsiţi îmbrăcaţi, nu goi. 4Căci, fiind în acest cort, suspinăm împovăraţi: fiindcă nu vrem să ne dezbrăcăm, ci să ne îmbrăcăm, pentru ca ceea ce este muritor să fie înghiţit de viaţă. 5Cel care ne-a făcut pentru aceasta este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului.
6De aceea avem întotdeauna încredere şi ştim că, dacă locuim în trup, suntem departe de casă, de Domnul, 7fiindcă umblăm prin credinţă, nu prin ceea ce se vede. 8Avem încredere şi mai degrabă am vrea să plecăm din trup şi să locuim la Domnul. 9De aceea ne străduim să-I fim plăcuţi Lui, fie că rămânem în trup, fie că îl părăsim. 10Căci toţi trebuie să ne arătăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, ca fiecare să fie răsplătit potrivit cu ceea ce a făcut pe când era în trup, fie bine, fie rău.
Taina împăcării cu Dumnezeu
11Cunoscând, aşadar, teama de Domnul, îi convingem pe oameni; Dumnezeu ne cunoaşte pe deplin şi sper că şi voi ne cunoaşteţi pe deplin în cugetul vostru. 12Nu ne recomandăm iar în faţa voastră, ci vă dăm prilejul să vă mândriţi cu noi, ca să aveţi răspuns în faţa celor ce se laudă cu ce se vede, nu cu inima. 13Dacă ne-am purtat nebuneşte, am făcut-o pentru Dumnezeu, iar dacă ne purtăm cu înţelepciune, o facem pentru voi. 14Căci iubirea lui Hristos ne obligă, deoarece socotim că unul singur a murit pentru toţi şi deci toţi au murit. 15Şi a murit pentru toţi, ca cei care trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel care a murit şi a înviat pentru ei.
16Aşadar, de acum înainte noi nu mai cunoaştem pe nimeni în felul oamenilor. Dacă L-am cunoscut pe Hristos în felul oamenilor, acum nu-L mai cunoaştem astfel. 17Dacă cineva este în Hristos, este o făptură#Lit.: „creaţie”. nouă: lucrurile vechi au trecut şi iată s-au înnoit. 18Şi toate sunt de la Dumnezeu, cel care ne-a împăcat cu Sine prin Hristos şi ne-a dat misiunea împăcării. 19Aşadar, Dumnezeu era în Hristos împăcând lumea cu Sine, neţinând seama de greşelile oamenilor şi încredinţându-ne cuvântul împăcării. 20Noi suntem deci solii lui Hristos, ca şi cum Dumnezeu v-ar îndemna prin noi: vă rugăm, pentru Hristos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu! 21Pe Cel care nu a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim, în El, dreptatea lui Dumnezeu.
Selectat acum:
2 Corinteni 5: BINT09
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Noul Testament Interconfesional © Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2010.
Interconfessional New Testament © Interconfessional Bible Society in Romania, 2010.
2 Corinteni 5
5
1Căci ştim că, deşi cortul nostru va fi distrus, adică această casă pământească, avem o locuinţă de la Dumnezeu în ceruri, o casă veşnică şi nefăcută de mână omenească. 2De aceea suspinăm în coliba aceasta, dorind cu ardoare să ne înveşmântăm cu locuinţa noastră din cer, 3desigur, dacă vom fi găsiţi îmbrăcaţi, nu goi. 4Căci, fiind în acest cort, suspinăm împovăraţi: fiindcă nu vrem să ne dezbrăcăm, ci să ne îmbrăcăm, pentru ca ceea ce este muritor să fie înghiţit de viaţă. 5Cel care ne-a făcut pentru aceasta este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului.
6De aceea avem întotdeauna încredere şi ştim că, dacă locuim în trup, suntem departe de casă, de Domnul, 7fiindcă umblăm prin credinţă, nu prin ceea ce se vede. 8Avem încredere şi mai degrabă am vrea să plecăm din trup şi să locuim la Domnul. 9De aceea ne străduim să-I fim plăcuţi Lui, fie că rămânem în trup, fie că îl părăsim. 10Căci toţi trebuie să ne arătăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, ca fiecare să fie răsplătit potrivit cu ceea ce a făcut pe când era în trup, fie bine, fie rău.
Taina împăcării cu Dumnezeu
11Cunoscând, aşadar, teama de Domnul, îi convingem pe oameni; Dumnezeu ne cunoaşte pe deplin şi sper că şi voi ne cunoaşteţi pe deplin în cugetul vostru. 12Nu ne recomandăm iar în faţa voastră, ci vă dăm prilejul să vă mândriţi cu noi, ca să aveţi răspuns în faţa celor ce se laudă cu ce se vede, nu cu inima. 13Dacă ne-am purtat nebuneşte, am făcut-o pentru Dumnezeu, iar dacă ne purtăm cu înţelepciune, o facem pentru voi. 14Căci iubirea lui Hristos ne obligă, deoarece socotim că unul singur a murit pentru toţi şi deci toţi au murit. 15Şi a murit pentru toţi, ca cei care trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel care a murit şi a înviat pentru ei.
16Aşadar, de acum înainte noi nu mai cunoaştem pe nimeni în felul oamenilor. Dacă L-am cunoscut pe Hristos în felul oamenilor, acum nu-L mai cunoaştem astfel. 17Dacă cineva este în Hristos, este o făptură#Lit.: „creaţie”. nouă: lucrurile vechi au trecut şi iată s-au înnoit. 18Şi toate sunt de la Dumnezeu, cel care ne-a împăcat cu Sine prin Hristos şi ne-a dat misiunea împăcării. 19Aşadar, Dumnezeu era în Hristos împăcând lumea cu Sine, neţinând seama de greşelile oamenilor şi încredinţându-ne cuvântul împăcării. 20Noi suntem deci solii lui Hristos, ca şi cum Dumnezeu v-ar îndemna prin noi: vă rugăm, pentru Hristos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu! 21Pe Cel care nu a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim, în El, dreptatea lui Dumnezeu.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Noul Testament Interconfesional © Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 2010.
Interconfessional New Testament © Interconfessional Bible Society in Romania, 2010.