Luca 1:39-55

În zilele acelea, Maria s-a ridicat şi a mers în grabă în ţinutul muntos, într-o cetate din Iuda. A intrat în casa lui Zaharia şi a salutat-o pe Elisabeta. Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei, iar ea s-a umplut de Duh Sfânt şi a strigat cu glas puternic: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău! Cum de mi-a fost dat să vină mama Domnului meu la mine? Căci iată, cum a ajuns glasul salutării tale la urechile mele, a săltat de bucurie pruncul în pântecele meu. Fericită este cea care a crezut că i se vor împlini cele spuse ei de Domnul.” Şi Maria a spus: Măreşte sufletul meu pe Domnul şi duhul meu se bucură în Dumnezeu, Mântuitorul meu, căci a privit la smerenia slujitoarei Sale. Iată, de acum mă vor lăuda toate neamurile, căci mi-a făcut lucruri mari Cel Puternic şi sfânt este Numele Lui, şi mila Lui din neam în neam se arată celor ce se tem de El. A arătat puterea braţului Său, i-a risipit pe cei mândri şi gândurile inimilor lor; i-a dat jos pe cei puternici de pe tronuri şi i-a înălţat pe cei smeriţi, pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi, iar pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale. A stat alături de Israel, slujitorul Său, căci şi-a adus aminte de milostivirea Sa, după cum a grăit părinţilor noştri, lui Avraam şi seminţiei lui în veac.

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Luca 1:39-55