Leviticul 13:24-59

Când un om va avea pe pielea trupului o arsură pricinuită de foc și se va arăta pe urma arsurii o pată albă sau de un alb roșiatic, preotul să-l cerceteze. Dacă părul din pată s-a făcut alb și ea pare mai adâncă decât pielea, este lepră, care a dat în arsură. Preotul să declare pe omul acela necurat: este o rană de lepră. Dacă preotul vede că nu este păr alb în pată, că ea nu este mai adâncă decât pielea și că a mai scăzut, să închidă pe omul acela șapte zile. Preotul să-l cerceteze a șaptea zi și, dacă pata s-a întins pe piele, preotul să-l declare necurat: este o rană de lepră. Dar, dacă pata a rămas pe loc, nu s-a întins pe piele și a mai scăzut, este o rană pricinuită de umflătura arsurii; preotul să-l declare curat, căci este semnul rănii vindecate a arsurii. Când un bărbat sau o femeie va avea o rană pe cap sau la barbă, preotul să cerceteze rana. Dacă pare mai adâncă decât pielea și are păr gălbui și subțire, preotul să declare pe omul acela necurat: este râie de cap, este lepră de cap sau de barbă. Dacă preotul vede că rana râiei nu pare mai adâncă decât pielea și n-are păr negru, să închidă șapte zile pe cel cu rana de râie la cap. Preotul să cerceteze rana a șaptea zi. Dacă râia nu s-a întins, dacă n-are păr gălbui și dacă nu pare mai adâncă decât pielea, cel cu râia la cap să se radă, dar să nu radă locul unde este râia și preotul să-l închidă a doua oară șapte zile. Preotul să cerceteze râia a șaptea zi. Dacă râia nu s-a întins pe piele și nu pare mai adâncă decât pielea, preotul să-l declare curat. El să-și spele hainele și va fi curat. Dar, dacă râia s-a întins pe piele după ce a fost declarat curat, preotul să-l cerceteze. Și, dacă râia s-a întins pe piele, preotul n-are să mai caute să vadă dacă are păr gălbui: este necurat. Dacă i se pare că râia a stat pe loc și că din ea a crescut păr negru, râia este vindecată: este curat și preotul să-l declare curat. Când un bărbat sau o femeie va avea pete pe pielea trupului, și anume pete albe, preotul să-l cerceteze. Dacă pe pielea trupului lui sunt pete de un alb gălbui, acestea nu sunt decât niște pete care au făcut spuzeală pe piele: este curat. Când unui om îi va cădea părul de pe cap, este pleșuv: este curat. Dacă i-a căzut părul de pe cap numai în partea dinainte, este pleșuv în partea dinainte: este curat. Dar, dacă în partea pleșuvă dinainte sau dinapoi este o rană de un alb roșiatic, este lepră, care a făcut spuzeală în partea pleșuvă dinainte sau dinapoi. Preotul să-l cerceteze. Dacă în partea pleșuvă dinapoi sau dinainte este o umflătură de rană de un alb roșiatic, asemănătoare cu lepra de pe pielea trupului, este lepros, este necurat. Preotul să-l declare necurat; rana lui este pe cap. Leprosul, atins de această rană, să-și poarte hainele sfâșiate și să umble cu capul gol; să-și acopere barba și să strige: ‘Necurat! Necurat!’ Câtă vreme va avea rana, va fi necurat: este necurat. Să locuiască singur; locuința lui să fie afară din tabără. Când se va arăta o rană de lepră pe o haină, fie haină de lână, fie haină de in, în urzeala sau în bătătura de in sau de lână, pe o piele sau pe vreun lucru de piele, și rana va fi verzuie sau roșiatică pe haină sau pe piele, în urzeală sau în bătătură, sau pe vreun lucru de piele, este o rană de lepră și trebuie arătată preotului. Preotul să cerceteze rana și să închidă șapte zile lucrul cu rana. Să cerceteze a șaptea zi rana. Dacă rana s-a întins pe haină, în urzeală sau în bătătură, pe piele sau pe lucrul acela de piele, este o rană de lepră învechită: lucrul acela este necurat. Să ardă haina, urzeala sau bătătura de lână sau de in sau lucrul de piele pe care se găsește rana, căci este o lepră învechită: să fie ars în foc. Dar, dacă preotul vede că rana nu s-a întins pe haină, pe urzeală sau pe bătătură sau pe lucrul acela de piele, să poruncească să se spele partea atinsă de rană și să-l închidă a doua oară șapte zile. Preotul să cerceteze rana după ce se va spăla. Și, dacă rana nu și-a schimbat înfățișarea și nu s-a întins, lucrul acela este necurat: să fie ars în foc, căci o parte din față sau din dos a fost roasă. Dacă preotul vede că rana a mai scăzut după ce a fost spălată, s-o rupă din haină sau din piele, din urzeală sau din bătătură. Și, dacă se mai ivește pe haină, în urzeală sau în bătătură sau pe lucrul de piele, înseamnă că este o spuzeală de lepră: lucrul atins de rană să fie ars în foc. Haina, urzeala sau bătătura sau vreun lucru de piele care a fost spălat și unde a pierit rana să se mai spele a doua oară și va fi curat. Aceasta este legea privitoare la rana leprei, când lovește hainele de lână sau de in, urzeala sau bătătura sau un lucru oarecare de piele și după care vor fi declarate curate sau necurate.”