Când au tăcut ei, a luat cuvântul Iacov, zicând: „Fraților, ascultați‑mă! Simon a spus cum mai întâi Dumnezeu s‑a uitat să‑Și ia dintre neamuri un popor pentru Numele Său. Și cu faptul acesta se potrivesc cuvintele profeților, după cum este scris:
«După aceea, Mă voi întoarce
și voi ridica din nou lăcașul prăbușit al lui David,
îi voi zidi iarăși dărâmăturile
și‑l voi înălța la loc,
pentru ca și ceilalți oameni să‑L caute pe Domnul,
și toate neamurile peste care a fost chemat Numele Meu,
zice Domnul, care face aceste lucruri cunoscute din veșnicie.»
De aceea, eu socotesc să nu‑i mai împovărăm pe aceia dintre neamuri care se întorc la Dumnezeu, ci să li se scrie să se ferească de necurățiile idolilor, de desfrâu, de animale sugrumate și de sânge. Căci Moise, încă din timpuri străvechi, are în fiecare cetate oameni care‑l propovăduiesc și este citit în sinagogi în fiecare zi de sabat.”
Atunci, apostolii și prezbiterii, împreună cu întreaga biserică, au găsit cu cale să aleagă dintre ei niște bărbați pe care să‑i trimită la Antiohia cu Pavel și Barnaba: pe Iuda, zis și Barsaba, și pe Sila, bărbați cu vază între frați. Și au scris astfel prin ei: „Apostolii și frații prezbiteri, către frații dintre neamuri care sunt în Antiohia, Siria și Cilicia: sănătate! Fiindcă am auzit că unii – plecați dintre noi fără să fi primit poruncă – v‑au tulburat prin cuvintele lor și v‑au zdruncinat sufletele [zicându‑vă să vă circumcideți și să păziți Legea,] după ce ne‑am adunat toți într‑un cuget, am găsit cu cale să alegem niște bărbați pe care să‑i trimitem la voi, împreună cu preaiubiții noștri Barnaba și Pavel, oameni ce și‑au pus în joc viețile pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos. I‑am trimis așadar pe Iuda și pe Sila împreună cu ei, ca să vă spună prin viu grai aceleași lucruri: anume că Duhul Sfânt și noi am găsit cu cale să nu mai punem asupra voastră nicio altă povară pe lângă cele necesare – adică să vă feriți de carnea jertfită idolilor, de sânge, de animale sugrumate și de desfrâu; dacă vă veți feri de acestea, bine veți face. Fiți sănătoși!”
Așadar, când au primit învoire, au coborât la Antiohia, unde au adunat mulțimea credincioșilor și au înmânat scrisoarea. Citind‑o, aceștia s‑au bucurat de îmbărbătarea primită. Iuda și Sila, fiind profeți, i‑au îmbărbătat și ei pe frați și i‑au întărit cu multe cuvinte. După o vreme, frații le‑au dat învoire să se întoarcă în pace la cei care îi trimiseseră. [Totuși, Sila a găsit cu cale să mai rămână.] Pavel și Barnaba au rămas în Antiohia pentru a da învățătură și a propovădui, împreună cu mulți alții, Cuvântul Domnului.
După câteva zile, Pavel i‑a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem să‑i cercetăm pe frații din fiecare cetate în care am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac!” Barnaba voia să‑l ia și pe Ioan, numit Marcu. Pavel considera însă că nu este potrivit să‑l ia cu ei pe acela care îi părăsise în Pamfilia și nu‑i însoțise în lucrarea lor. Și s‑a iscat o așa neînțelegere, încât s‑au despărțit unul de celălalt; Barnaba l‑a luat pe Marcu și a plecat pe mare spre Cipru, iar Pavel l‑a ales pe Sila și a plecat, după ce a fost încredințat de frați harului Domnului. Și a străbătut Siria și Cilicia, întărind bisericile.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
